MOZAIC ECONOMIC: Ponta o întoarce ca la Ploieşti
Premierul Victor Ponta a declarat, ierii, că sunt bani pentru pensii, salarii, indemnizaţii şi pentru funcţionarea instituţiilor statului, pană la sfarşitul anului, fondurile necesare în acest sens urmand să fie realocate din alte părţi. "Avem bani pentru pensii, salarii, indemnizaţii şi pentru funcţionarea instituţiilor statului, dar realocandu-i din alte părţi", a afirmat într-o conferinţă de presă, premierul Victor Ponta. Acesta a reclamat că s-a ajuns în această situaţie pentru că fostul Guvern a construit bugetul doar pentru primele zece luni ale anului. "Guvernul trecut a considerat că anul 2012 are doar zece luni, însă obligaţia mea este să asigur funcţionarea tuturor instituţiilor statului pană la sfarşitul anului 2012", a declarat Ponta, subliniind că sunt bani pentru pensii, salarii, indemnizaţii şi alte cheltuieli necesare bunei funcţionări a instituţiilor statului. Întrebat dacă a ştiut de la început despre această situaţie, premierul Victor Ponta a declarat că a descoperit pe parcurs toate acele fonduri pe care fostul Guvern nu le-a prevăzut. "Am descoperit pe parcurs toate acele fonduri pe care fostul Guvern nu le-a prevăzut. Există două explicaţii pentru aceasta, şi anume ori fostul Guvern a alcătuit un buget nerealist, ca să nu spun fals, ca să arate instituţiilor internaţionale că: "iată, am adoptat bugetul şi e bine", ori s-au gandit că nu vor mai fi ei la guvernare şi atunci va veni altcineva care va rezolva situaţia", a mai spus Ponta. La emisiunea "După 20 de ani" de la PRO TV, premierul Victor Ponta a declarat că pioritatea actuală a Guvernului este identificarea fondurilor pentru funcţionarea spitalelor, plata unei părţi din pensii şi activitatea Ministerului Administraţiei şi Internelor, deoarece construcţia bugetară nu prevede nicio resursă pentru ultimele 45 de zile ale anului. "Prioritatea numărul unu în acest moment a Guvernului este finalizarea anului 2012, pentru că începand cu 15 noiembrie - aşa s-a prevăzut anul trecut în buget - nu există nicio resursă pentru funcţionarea spitalelor, pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru o parte din pensii şi atunci, profitand de încasări mai bune la buget, un trend care s-a confirmat şi în trimestrul III, şi rearanjand cheltuielile, prioritatea numărul unu este să ştiu că pană la 31 decembrie 2012 pensii, salarii, funcţionarea instituţiilor publice şi încălzirea putem să le asigurăm, evident cu un buget pentru 2013", a spus Ponta. El a explicat astfel că a constatat că fosta administraţie a aprobat un buget din care lipseşte finanţarea aferentă ultimelor 45 de zile din acest an, în condiţiile în care cererile de alocări însumează 3,5 miliarde lei, reprezentand necesarul minim pană la sfarşitul anului. Din totalul acestei sume, 200 milioane lei trebuie alocate primăriilor pentru indemnizaţiile destinate însoţitorilor persoanelor cu dizabilităţi. Ministerul Finanţelor va acoperi o parte dintre aceste solicitări, în principal pentru agricultură prin subvenţii şi ajutoare, prin realocări de fonduri, încasări suplimentare şi sumele obţinute din vanzarea licenţelor 4G.
Fostul director al Bursei: Sunt în Islanda, am plecat de frică
Cristian Sima, fostul director al Bursei din Sibiu, a susţinut într-o emisiune TV, unde a intrat în direct, că este în Reykjavik (Islanda) şi că a plecat de frică din ţară, întrucat i s-ar fi cerut să îşi cedeze toate activele pe care le are după ce a pierdut banii clienţilor săi. "La sfarţitul lunii septembrie, în ultima vineri, am plecat în Elveţia, pentru că altfel ar fi trebuit să semnez că cedez toate activele. Am multe participaţiuni, case, apartamente... Eu o să vă spun toată povestea. De cand am început să scriu, nu v-am spus nicio minciună. Totul se referă la bani şi la putere", a declarat Sima la Realitatea TV. El a mai spus că nu poate spune cine i-a cerut să cedeze tot ce are pentru ca apoi "să o poată lua de la capăt". Întrebat dacă i s-a cerut într-un "mod gansteros", sau doar pentru acoperirea pierderilor, Sima a spus că este "ceva la limită". Totodată, el a negat că ameninţările vin din "plan politic" sau de la concurenţii săi. Întrebat dacă se simte ameninţat de unii clienţi, el a confirmat. El a mai spus că a avut clienţi "foate puternici şi foarte bogaţi" din Romania, iar faptul că el se află în Islanda îl face să se simtă mai protejat. Totodată, Sima a arătat că nu are încredere să intre într-un program de protecţie a martorilor în Romania. "Dacă eram în America aveam încredere. Într-o ţară ca Islanda este foarte greu sa faci nenorociri şi să nu fii găsit, şi riscul e mult mai mare decat în Romania.Aş fi putut să răman în Elveţia sau să ma întorc în Elveţia, măcar acolo nu trebuia să plătesc o altă chirie. Aveam deja una plătită şi puteam să stau la mine. Dar acea adresă era cunoscută de toată lumea", a adăugat el. Sima a menţionat că în Islanda stă într-o casă închiriată pentru două luni. "Am plecat din cauza unei presiuni mari asupra mea. Pesiunea ajunsese la maximum. Am tranzacţionat prost şi am pierdut banii. Îmi este frică fizic. Îmi este frică pentru că atunci cand pierzi banii clienţilor, ei se pot răzbuna. Am pierdut banii. Eu am făcut tranzacţiile riscante de capul meu. Am încercat să mă salvez din zi în zi", a mai spus Sima. El a mai arătat că a primit "telefoane de ameninţare puternice de cand a început referendumul" şi că "a înţeles de la început că trebuie" să vandă Hotnews, pentru că altfel nu mai putea face afaceri în Romania. "Am avut ameninţări să vand (...) Hotnews, Sibex, şi pierderile făcute de mine sunt legate una de cealaltă", a mai spus Sima. Fostul şef al bursei de la Sibiu a mai afirmat că a plecat pentru că nu mai avea timp să se ocupe atat de WBS Holding, "de făcut jocuri de culise la Sibex", "să negocieze cu SIF-urile" şi să recupereze banii pierduţi. "O să mă întorc, nu ştiu cand. Nu ştiu nici ce fac maine", a spus el, cu voce tremurandă.
Serverele Loteriei, defecte timp de cinci ore
Serverele Loteriei Romane nu au funcţionat, sambătă, între orele 12.00 şi 17.00, interval în care niciuna dintre cele 2.000 de filiale din toată ţara ale companiei nu au putut elibera bilete pentru extragerile programate duminică, au declarat, ieri, reprezentanţii companiei. "Avem două servere, dintre care unul nu funcţiona pentru că avea ventilatorul defect. Al doilea s-a stricat la ora 12.00 şi, din acel moment, agenţiile loto nu au mai putut vinde bilete pentru extragerile de duminică", a spus Sorin Constatinescu, consilier de imagine al directorului general al Loteriei Romane. Constantinescu a precizat că de tot ceea ce ţine de servere şi de mentenanţa acestora se ocupă grupul grecesc Intralot şi că reprezentanţii Loteriei Romane nu au acces la acestea. "Reprezentanţii firmei de mentenanţă au venit la 14.30 şi în jurul orei 17.00 a început să funcţioneze unul dintre servere. Din acel moment, oamenii au putut cumpăra din nou bilete", a mai spus el. Potrivit lui Constantinescu, în cele cinci ore de inactivitate, Loteria Romană a înregistrat "pierderi însemnate", dat fiind faptul că sambăta este ziua cand vin să cumpere bilete cei mai mulţi jucători. Nivelul pierderilor va putea fi estimat în cursul zilei de luni, a mai spus Constantinescu. "Avem probleme cu credibilitatea şi orice defecţiune ne afectează şi imaginea", a mai spus reprezentantul Loteriei Romane. Reportul la categoria I a jocului 6/49 este în prezent de peste un milion de euro, iar la Joker, de peste 2,3 milioane de euro, în urma extragerilor de joi. Premiul categoriei I la Loto 6/49 a fost caştigat ultima dată în 19 august, de către un tanăr din Targu Jiu care a obţinut astfel peste 4,5 milioane de euro.
Operaţia de la Oltchim şi nebunul de la spitalul 9
Premierul Ponta a declarat că suma de 1,8 milioane euro prezentată de Dan Diaconescu pentru salarii la Oltchim reprezenta doar un împrumut restituit de "mama copilului său", deoarece acesta nu avea întreaga sumă necesară, explicand astfel că "unul de la spitalul 9" a venit să blocheze privatizarea. Atenţionat la emisiunea "După 20 de ani" că "pacientul Oltchim era să moară pe masă din cauza unor mari dificultăţi în timpul operaţiei ", premierul a răspuns că, din fericire, "pacientul" nu moare, dar că şi el poate continua această paralelă medicală cu explicaţia că în timp ce Guvernul vroia să opereze pacientul "a venit unul de la spitalul 9 şi ne-a dat peste maini". El a precizat că este vorba doar de o paralelă medicală, fără aluzii. Ponta a susţinut din nou şi faptul că Diaconescu a beneficiat de protecţie politică din partea PDL, a lui Videanu şi "poate şi din partea domnului Băsescu", spunand că a primit informări din partea serviciilor de informaţii legate de fapte de înşelăciune comise de Diaconescu. Potrivit premierului, toate aceste informări se află la Parchet, fără să fi generat însă o reacţie. "Dacă domnul Diaconescu sau orice alt domn care vine cu documente false ajunge în închisoare a doua zi, vă garantez că la Tarom şi la CFR Marfă nu mai vine niciun alt escroc. Dar dacă escrocul este bine-mersi şi formează guvernul cu PDL dacă nu ia USL 50%, atunci se vor prezenta alţi diaconeşti", a afirmat Ponta. Încercarea de privatizare a Oltchim a eşuat, întrucat Dan Diaconescu, adjudecatarul pachetului de acţiuni deţinut de stat, nu a adus dovezi că deţine suma de 45 milioane euro pe care s-a angajat să o plătească pentru titluri. Premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul nu va mai apela la serviciile consultantului PricewaterhouseCoopers pentru viitoarele procese de privatizare, deoarece acesta a recomandat greşit ca la licitaţia de vanzare a Oltchim să fie acceptat oricine. "După lecţia Oltchim putem să explicăm de ce licitaţiile nu răman deschise aşa cum ne-a....în primul rand, nu mai iau PricewaterhouseCoopers ca şi consultant, că văd că toată lumea vorbeşte de OPSPI", a spus Ponta.
Programul de privatizare, şansa pieţei de capital
Romania îşi pune speranţele în programul de privatizare, esenţial pentru diversificarea ofertei şi a lichidităţilor pe bursă, dar atractivitatea pieţei de capital depinde mai mult decat orice de eliberarea economiei de capriciile politicienilor, potrivit analiştilor citaţi de Financial Times. "Vieţile noastre ar trebui să depindă mai puţin de politicieni şi mai mult de economia reală", a declarat Dragoş Valentin Neaşcu, director general al Erste Asset Management în Bucureşti. Tipul de libertate dorit de Neacşu necesită dezvoltarea pieţei financiare, unul dintre motivele pentru care el consideră că intrarea în zona euro este încă importantă pentru Romania, indiferent care ar fi dificultăţile din regiune. "Criteriile tehnice asociate cu adoptarea euro sunt foarte imprtante. Sunt mai importante decat euro în sine. Astfel vom deveni mai predictibili, ca emitenţi de obligaţiuni. Atunci, companiile se vor putea finanţa pe piaţa locală şi internaţională", a spus Neacşu. Pentru moment însă, interesul investitorilor străini pentru Romania rămane scăzut. ţara se află în locul nepotrivit la momentul nepotrivit. Romania este clasificată mai mult ca o ţară de frontieră decat ca ţară emergentă, astfel că ratează fluxul principal de investiţii. Totuşi, în randul pieţelor de frontieră, este văzută ca una dintre opţiunile mai puţin atractive.
Lagarde: Există riscul unei supraîncălziri economice
Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a avertizat duminică în privinţa riscului de supraîncălzire a economiilor emergente, din cauza măsurilor excepţionale întreprinse de băncile centrale din Statele Unite şi Europa, confirmand îngrijorarea exprimată de state precum Brazilia. "Politicile monetare relaxate din ţările dezvoltate ar putea alimenta un flux de capital speculativ către economiile emergente", a afirmat Lagarde la încheierea reuniunii anuale a FMI şi a Băncii Mondiale de la Tokyo, relatează AFP. Ea a arătat că această tendinţă este în mod clar accentuată de dobanzile ridicare din principalele puteri emergente. Cuplarea acestor factori "poate restrange capacitatea acestor economii să absoarbă posibile fluxuri mari de capital şi să conducă la o supraîncălzire, la formarea unor bule financiare şi la apariţia unor dezechilibre financiare", consideră Lagarde. Pentru combaterea încetinirii creşterii economice, mai multe bănci centrale, precum Rezerva Federală în Statele Unite, Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Japoniei au injectat lichidităţi masive în circuitul financiar şi au redus puternic dobanzile cheie la niveluri apropiate de zero.
Banca elveţiană UBS ar putea concedia 10.000 de angajaţi
Banca elveţiană UBS ar putea concedia 10.000 de angajaţi în cadrul unui program de reducere a cheltuielilor, potrivit unor surse apropiate conducerii, citate de publicaţia Tages Anzeiger din Zurich, relatează AFP. Banca, cea mai mare din Elveţia, a adoptat un amplu program de restructurare şi urmează să prezinte rezultatele financiare din trimestrul al treilea la sfarşitul acestei luni, fiind posibil să se folosească de ocazie pentru a oferi informaţii legate de punerea în practică a reorganizării. UBS avea la sfarşitul primului semestru 63.520 de angajaţi la nivel mondial, dintre care 22.500 în Elveţia. La începutul anului 2008, înainte de declanşarea crizei financiare mondiale, UBS avea 83.000 de angajaţi. Potrivit publicaţiei, concedierile vor afecta şi serviciul IT al băncii, unde lucrează 8.200 de persoane, între care 3.200 în Elveţia. Un purtător de cuvant al UBS a refuzat să comenteze.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
Concursul „De la Psalmi și Icoane la Sfânta Scriptură și Muzică Sacră” are loc, joi, 25.04.2024, la Galeriile de Artă din Focșani
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 2
Adaugă comentariu
realocat, acum 4204 zile, 20 ore, 29 minute, 22 secunde
Deimisia!, acum 4204 zile, 21 ore, 18 minute, 8 secunde 
