Economic

MOZAIC ECONOMIC: Plăţile online cu cardul urcă spectaculos

Ziarul de Vrancea
8 oct 2012 542 vizualizări
în primele nouă luni, achiziţiile online plătite cu ajutorul cardurilor au ajuns la 165,8 milioane euro, cu 38% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

Valoarea plăţilor online cu cardul a crescut cu 38% în primele nouă luni, la 165,8 milioane euro, depăşind cifra înregistrată pe întreg anul 2011, a anunţat luni PayU Romania. “În aproape 7 ani, volumul plăţilor online a crescut de la 10 milioane de euro la peste 165 milioane, păstrand constant un ritm de creştere de două cifre, chiar şi în perioadă de criză. Din datele pe care le deţinem, rata penetrării plăţii online creşte într-un ritm mai lent, fiind relativ constantă în ultimii doi ani. Acest lucru demonstrează că plata online nu mută bani din offline, ci aduce o creştere reală de venituri. Iar rolul procesatorilor este să ofere acele produse şi servicii de care comercianţii au nevoie şi care să se integreze perfect în fluxurile lor logistice şi operaţionale", a declarat directorul de vanzări şi marketing al PayU Romania, Andreia Stavarache. Din totalul plăţilor online, platforma PayU a înregistrat tranzacţii în valoare de 138,4 milioane de euro, reprezentand 83,5%. Conform datelor Romcard, 86% dintre cumpărături au fost efectuate din Romania, restul tranzacţiilor provenind din alte 199 de țări, în special din Italia, Marea Britanie, Spania, Franţa, Germania, Irlanda, Belgia şi Cipru. "Deşi majoritatea tranzacţiilor sunt efectuate din Romania, observăm o creştere importantă a tranzacţiilor din anumite ţări. De exemplu, tranzacţiile din Ungaria, Polonia şi Marea Britanie au crescut cu 25%, 25% şi respectiv 21%. Acest lucru demonstrează un potenţial important de care magazinele online ar trebui să ţină cont", a spus directorul general al Romcard, Marin Mitroi. Datele PayU arată că, în perioada analizată, cele mai bune evoluţii au fost înregistrate de magazinele online care vand cupoane de reduceri, confecţii, cadouri şi jucării. "Acestea şi-au majorat vanzările (numărul de tranzacţii) cu 106%, 79%, 62% şi respectiv 47%. De asemenea, organizaţiile neguvernamentale au primit cu 87% mai multe donaţii faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut", se mai spune în comunicat. Valoarea medie a coşului de cumpărături a fost de 56 euro în sistemul Romcard (67 euro în sistemul PayU). La nivelul anumitor industrii s-a remarcat un avans semnificativ al coşului de cumpărături. Astfel, valoarea medie a unei donaţii online a crescut cu 184%, de la 35 euro la 99 euro, iar coşul mediu pe segmentul confecţii s-a majorat cu 53%, de la 73 euro la 112 euro. PayU este furnizor de soluţii comerţ electronic (eCommerce) integrate, deţinut de Naspers, un grup multinaţional, cu operaţiuni în 131 de ţări. În Romania, PayU este un important jucător pe piaţa de plăţi online, cu peste 2 milioane de tranzacţii procesate în 2011 în valoare de 138,8 milioane de euro şi o cotă de 88% din volumul total al Romcard.

BNR sacrifică dobanzile de dragul leului

Banca Naţională a plafonat din nou suma pentru licitaţia repo, după ce cursul a urcat peste 4,59 lei/euro

Banca Naţională a Romaniei (BNR) a plafonat din nou suma cu care împrumută băncile prin operaţiuni repo, la 6 miliarde lei (aproximativ 1,3 miliarde de euro), după ce cursul de schimb leu/euro a urcat pe piaţa interbancară peste 4,59 lei/euro şi se îndrepta spre maximul istoric. Plafonarea împrumuturilor poate avea ca efect imediat creşterea dobanzilor. Prin licitaţiile repo BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobanda de politică monetară, de 5,25% pe an. Sumele sunt împrumutate pe o perioadă de o săptămană. Cele patru licitaţii repo organizate de BNR în luna august au avut sumele plafonate, pentru prima dată din 2008, iar leul a beneficiat parţial de decizia băncii centrale, întrucat dobanzile practicate de bănci au crescut uşor. Un efect negativ al acestor plafonări a fost însă creşterea randamentelor la titlurile de stat, astfel că Ministerul Finanţelor Publice a reuşit să împrumute doar 1,4 miliarde lei, sub suma planificată, de 2,5 miliarde lei. Un alt factor care a dus la creşterea randamentelor a fost reprezentat şi de tensiunile politice cauzate de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Cand suma suma de la licitaţia repo este limitată, banii sunt acordaţi pro-rata, în funcţie de un indice rezultat în urma împărţirii sumelor subscrise şi a valorii prezentate de banca centrală. Astfel, cand BNR a anunţat un plafon, băncile au licitat valori mai ridicate pentru a se asigura că primesc cat mai mult din sumele vizate. Începand din luna septembrie, BNR nu a mai limitat împrumuturile la licitaţiile repo. La cea mai recentă astfel de operaţiune opt bănci au împrumutat 12,621 miliarde lei (2,793 miliarde de euro) de la banca centrală. La deschiderea şedinţei interbancare de luni, euro a fost cotat la 4,5700 - 4,5730 lei/euro, cu 0,4 - 0,45 bani sub închiderea de vineri, de 4,5745 - 4,5770 lei/euro. Spre finalul şedinţei de vineri, cursul a urcat pană la 4,58 lei/euro, pe fondul cererii comerciale de euro. În prima parte a şedinţei de luni cursul leu/euro a urcat treptat şi a ajuns pană la un nivel maxim al zilei de 4,5920 unităţi, cotaţii care nu au mai fost atinse de la începutul lunii august. La începutul lunii august cursul anunţat de BNR a atins maximul istoric, de 4,6481 lei/euro.  Cel mai ridicat nivel al cursului leu/euro tranzacţionat pe piaţa interbancară a fost atins în 3 august, cand paritatea a fost la 4,6510 lei/euro. Imediat după anunţul BNR privind plafonarea sumei în licitaţia repo, cotaţiile pe piaţa interbancară au scăzut brusc şi au ajuns la 4,5725 lei/euro. Ulterior, în jurul orei 12:15, euro era transferat la 4,5735 - 4,5750 lei, uşor sub închiderea de vineri. Anunţul nu a influenţat vizibil, însă, dobanzile practicate de bănci pentru plasamentele cu scadenţă la o săptămană, acestea urcand uşor, la 5% - 5,5% pe an.

Blue Air a extins la 10 kg limita bagajului acceptat gratuit

Compania aeriană low cost Blue Ai a extins limita de greutate a bagajului de mană care poate fi transportat gratuit în cabină, de la 7 la 10 kilograme, după ce operatorul concurent Wizz Air a anunţat că va percepe o taxă de 10 euro pentru bagajele din cabină care trec de o anumită dimensiune. "Pentru a spori confortul pasagerilor săi, compania Blue Air a mărit limita de greutate a bagajului de mana de la 7 la 10 kilograme. Această modificare vine în întampinarea nevoilor celor care aleg să călătorească în Europa la bordul aeronavelor noastre", se arată într-un comunicat al companiei. Tot pentru a spori confortul, Wizz Air a anunţat săptămana trecută că pasagerii săi vor plăti o taxă de 10 euro dacă vor să transporte în cabină un bagaj cu dimensiunile mai mari de 42x32x25 centimetri. Toţi cei care vor călători cu Blue Air începand cu 28 octombrie, indiferent cand şi-au achiziţionat biletele, vor avea acces în cabină cu un bagaj gratuit care să cantărească pană la 10 kilograme şi care trebuie să se încadreze în dimensiunile standard de 55x40x20 centimetri şi trebuie să intre cu uşurinţă în sizerul de bagaje de mană de la ghişeele de îmbarcare din aeroport. În continuare, nu sunt acceptate bagaje de mană pentru copiii de pană la doi ani, dar au dreptul la un bagaj de cală gratuit cu greutatea de pană la 32 kilograme. În cazul în care pasagerii au aparatură electronică (aparat foto, laptop, ipad), poşete sau borsete, este necesar ca acestea să fie introduse în bagajul de mană. Excepţie fac produsele achiziţionate din magazinele duty free din aeroport, care vor fi acceptate separat de bagajul de mană şi vor fi transportate, în continuare, gratuit. Blue Air a înregistrat anul trecut afaceri de aproape 150 de milioane de euro, în scădere cu 9%. Operatorul low cost face parte, alături de constructorul Romstrade şi alte companii, dintr-un grup de firme controlat de omul de afaceri Nelu Iordache.

Ponta anunţă că s-a găsit un investitor strategic pentru Poştă

Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica, l-a informat că are discuţii avansate cu un investitor strategic în ceea ce priveşte Poşta Romană, el evitand să dea alte detalii. "Ministrul Comunicaţiilor m-a informat şi zilele trecute asupra discuţiilor avansate pe care le are cu un investitor strategic, fie că e vorba de Poşta belgiană sau de cea franceză, pentru a salva Poşta romană, locurile de muncă şi activitatea instituţiei de tradiţie şi absolut necesare în orice ţară", a spus Ponta. Premierul a prezentat, luni, o listă cu "15 bombe cu ceas" moştenite de la guvernarea PDL, situaţia de la Poştă fiind pe locul doi în enumerare. "A doua bombă dezamorsată a fost reprezentată de situaţia de la Poşta Romană, unde s-au înregistrat peste 100 de milioane pagubă, faptele de corupţie fiind coordonate de la Ploieşti de către preşedinta organizaţiei PDL Prahova (Roberta Anastase, n.r.)", a spus Ponta. De asemenea, premierul Victor Ponta s-a întalnit, la sediul Guvernului, cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti pentru discuţii legate de viitoarea privatizare a combinatului Oltchim (OLT), la întrevedere participand şi miniştrii Economiei şi Finanţelor. La momentul întalnirii, în clădirea Guvernului s-a aflat şi Remus Vulpescu, fostul şef al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, care a derulat procedura eşuată de vanzare a Oltchim, din luna septembrie.

Chiţoiu: Oltchim îşi va relua activitatea în 30 de zile

Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a declarat, luni, că speră ca Oltchim Ramnicu Valcea (OLT) să-şi reia activitatea în cel mult 30 de zile şi că salariile restante ale angajaţilor combinatului vor fi plătite parţial pe măsură ce compania va recupera sume de la debitori. "Vineri am semnat o scrisoare către Comisia Europeană în care am înştiinţat că dorim să acordăm un ajutor de salvare pentru reluarea activităţii la Oltchim. Noi putem să acordăm un ajutor de salvare sub formă de împrumut pe termen de şase luni la dobanda pieţei pentru repornirea activităţii combinatului. Suma pe care statul o poate avansa va rezulta şi din negocierea cu băncile creditoare, astfel încat să ştim şi ele cu ce sume vor veni la finanţare. (...) Noi sperăm ca în maxim o lună de zile să repornim combinatul", a afirmat Chiţoiu. Potrivit lui Chiţoiu, luni are loc o întalnire cu băncile creditoare ale combinatului chimic din Valcea, în vederea găsirii unei soluţii pentru repornirea combinatului. Totodată, una dintre băncile creditoare a blocat conturile Oltchim, dar urmează să ridice sancţiunea după discuţiile cu reprezentanţii statului. "O bancă a blocat conturile, că era normal să-şi recupereze ratele la credit, dar din discuţiile pe care le-am purtat cu banca respectivă urmează să fie deblocate conturile", a continuat ministrul. Activitatea Oltchim este oprită de la sfarşitul lunii august, iar salariile angajaţilor nu au fost achitate integral. Chiţoiu a precizat că salariile vor fi plătite parţial pe măsură ce combinatul va recupera sume de la debitorii combinatului. "Achităm salarii parţiale în fiecare săptămană pe măsură ce recuperăm din debitele, din creanţele Oltchim de la debitori, şi de asemenea în momentul în care avem capitalul de lucru integral, atunci vom achita integral salariile restante", a continuat Chiţoiu. Întrebat dacă intrarea în insolvenţă ar putea fi o soluţie pentru Oltchim, Chiţoiu a răspuns afirmativ, dar a afirmat că Ministerul Economiei este în primul rand interesat ca Oltchim să îşi reia producţia. "Aia (insolvenţa - n.r.) ar fi o soluţie, dar încă nu ne-am pronunţat asupra soluţiei care va urma în perioada imediat următoare la Oltchim, pe noi ne interesează să repornim activitatea la Oltchim", a mai spus ministrul Economiei. Ministerul Economiei deţine 54,8% din acţiunile combinatului chimic. în acţionariat se mai regăsesc compania germană PCC SE (18,32%) şi fondul de investiţii Carlson Ventures, înregistrat în Marea Britanie, care deţine prin Nachbar Services 14,02% din titluri.

Preţurile locuinţelor nu se mai opresc din cădere

Preţurile locuinţelor noi din Bucureşti s-au redus de la începutul anului în medie cu 6,3%, însă sunt cu 23% mai mari faţă de cele ale apartamentelor vechi, arată o analiză a imobiliare.ro. Preţul unităţile locative nou-construite din zona Capitalei a consemnat anul acesta un declin mai mare faţă de primele nouă luni din 2011. Astfel, potrivit Analize Imobiliare, platforma de rapoarte de piaţă dezvoltată de portalul imobiliare.ro, de la începutul acestui an, cand vanzătorii solicitau, în medie, 1.377 de euro, locuinţele noi au înregistrat o scădere de 6,3%, faţă de un declin de 4% în intervalul similar din anului trecut. "În Bucureşti, preţul solicitat pentru apartamentele noi este, în medie, cu 23% mai mare decat cel al apartamentelor vechi. Diferenţele variază în funcţie de numărul de camere: de exemplu, preţul locuinţelor noi cu două camere e cu 17% mai mare decat cel al unităţilor locative din blocurile vechi, în vreme ce locuinţele noi cu trei camere sunt cu 30% mai scumpe decat cele vechi. Însă în zonele periferice se pot întalni cazuri în care locuinţele din blocurile vechi au preţuri mai mari decat cele noi, principalul motiv pentru această discrepanţă fiind localizarea mai bună a celor dintai", a declarat, într-un comunicat, Dorel Niţă, coordonatorul proiectului Analize Imobiliare.

BCR a intermediat tranzacţii cu aur de 500 kilograme

Banca Comercială Romană (BCR) a intermediat, în primele nouă luni ale anului, tranzacţii cu aur fizic de peste 500 de kilograme care au însumat circa 100 milioane de lei, cele mai importante tranzacţii avand o medie de peste 40 kg de aur, a anunţat, ieri, instituţia de credit. Clienţii serviciului de private banking al BCR pot tranzacţiona, din anul 2009, aur financiar sub formă de lingouri. "Naţiunile şi băncile centrale au încredere în aur ca activ de rezervă. Interesul crescut pentru ceea ce pare a se transforma dintr-un metal preţios într-o «valută de rezervă», se manifestă şi în Romania, rata de creştere a tranzacţiilor cu aur financiar fiind exponenţială", a declarat, într-un comunicat, şeful serviciului de private banking al BCR, Răzvan Furtună. În primele nouă luni ale anului, clienţii băncii au tranzacţionat produse derivate pe bursă, avand ca bază activul aur, care au însumat echivalentul a 2,5 tone de aur. Cantitatea de aur vandută anul trecut a fost de 1.277 kilograme

Google va emite cărţi de credit

Google intră în afaceri cu credite, odată cu lansarea a unui program în Marea Britanie pentru finanţarea achiziţiilor de publicitate online oferită de grup, potrivit Financial Times. Măsura marchează deschiderea unui nou front în lupta dintre marile companii active pe internet, aceastea încercand să-şi folosească activele ca avantaj competitiv. Amazon a anunţat, săptămana trecută, că a început să furnizeze împrumuturi retailerilor independenţi care vand produse ale companiei. Decizia Google de a emite cărţi de credit, disponibile în Statele Unite în cateva săptămani şi mai tarziu în alte ţări, semnalează prima încercare a grupului de a folosi rezervele uriaşe de lichiditate pentru a-şi susţine operaţiunile cheie de căutare pe internet prin subvenţionarea liniilor de credit cu dobanzi reduse. Google va oferi clienţilor credit între 200 de dolari şi 100.000 de dolari pe lună pentru a plăti folosirea Adwords, serviciu prin care sunt plasate mesaje langă rezultatele căutărilor online. încasările din Adwords au constituit cea mai mare parte a veniturilor de 37 de miliarde de dolari din publicitate raportate de Google anul trecut. "Nu cumpărau Adwords în măsura în care aveau nevoie", a declarat Brent Callinicos, vicepreşedinte şi trezorier la Google. Un program pilot derulat anul trecut în SUA a condus la cheltuieli mai mari de publicitate ale clienţilor.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.