Creditul electoral; Finanţele vor împrumuta un miliard de euro înainte de alegeri
Analiştii BCR se aşteaptă ca Ministerul Finanţelor Publice (MFP) să apeleze la finanţare internaţională înainte de campania electorală care va debuta la începutul lunii noiembrie, printr-o emisiune de obligaţiuni de 1 miliard de euro euro. "Cotaţia CDS la cinci ani a scăzut semnificativ în ultima perioadă (279 puncte), iar acest fapt ar putea determina MFP să recurgă la o finanţare de pe piaţa internaţională pentru a-şi mări rezerva de lichiditate, conform cerinţei FMI. Se pare că rezerva de lichiditate trebuie să acopere patru luni de plată a datoriei sau circa 1-1,4 miliarde euro lunar. Avand în vedere anul electoral, cand depăşirile la cheltuieli nu mai reprezintă o surpriză, MFP ar putea accesa finanţarea internaţională cat de curand, sau oricum înainte de campania electorală care va începe la începutul lunii noiembrie", se arată într-un raport BCR. Astfel, analiştii băncii estimează că administratorii datoriei publice ar putea emite euroobligaţiuni în valoare de 1 miliard euro. Ministerul Finanţelor a împrumutat în acest an 44,64 miliarde lei din piaţa locală. La această sumă se adaugă cele 750 milioane euro atrase la începutul lunii de pe pieţele externe şi 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA. Analiştii BCR estimează randamente de 6,8% (piaţa secundară) la obligaţiunile pe cinci ani pentru luna decembrie şi un curs de 4,55 lei/euro. Recent, economiştii UniCredit au arătat că Finanţele ar putea accesa din nou pieţele externe pană la sfarşitul acestui an, vizand cel mai probabil finanţarea cu încă 750 milioane euro, pentru a evita "o consumare mai rapidă a rezervelor", situate în prezent la 3,2 miliarde euro. Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului pană în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobanzii de politică monetară de către BNR, iar Finanţele şi-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil. Acest trend s-a oprit însă în luna mai, cand BNR a decis să întrerupă ciclul de tăieri de dobandă din cauza schimbărilor politice din Romania, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.