MOZAIC ECONOMIC: La coada sapei
Romania a avut anul trecut cel mai ridicat procentaj din UE al persoanelor ocupate în sectorul agricol, de 29%, iar la servicii s-a situat pe ultima poziţie, cu 43%, în timp ce în privinţa angajaţilor calificaţi care lucrează manual ocupă primul loc în spaţiul comunitar, cu 49,3%. Media UE a persoanelor ocupate în agricultură a fost anul trecut de 5%, iar pentru servicii de aproape 70%, potrivit celui mai recent sondaj privind piaţa muncii al Eurostat. Situaţia la nivelul UE înregistreză diferenţe mari între statele membre în funcţie de procentajul de angajaţi (inclusiv persoane care lucrează pe cont propriu) din diferite sectoarele economice, notează biroul de statistică al Comisiei Europene.
La coada Europei
În agricultură, Romania se află pe prima poziţie la nivel european, cu 28,6% din angajaţi ocupaţi în acest sector, fiind urmată de Polonia cu 13% şi Grecia cu 12%. Cel mai redus procentaj al angajaţilor din agricultură, de sub 2%, este înregistrat în Marea Britanie, Germania, Belgia, Malta şi Luxembourg. Romania ocupă ultimul loc la angajaţii din servicii, cu 43%, faţă de maximul de 83% în Luxembourg şi media UE de 69,8%. În sectorul serviciilor destinate pieţei, Romania are cel mai redus procentaj de angajaţi, de 26,3%. Pe penultimul loc se află Polonia, cu 34%, iar pe prima poziţie Irlanda şi Cipru cu cate 45%. Serviciile destinate pieţei includ comerţul, transporturile, domeniul hotelier şi alimentar, comunicaţiile, finanţele şi asigurările, sectorul imobiliar, activităţile stiinţifice şi tehnice, activităţile administrative şi de suport. La servicii care nu vizează direct piaţa, Romania ocupă, de asemenea, ultima poziţie în UE, cu 16,3%. Penultima poziţie este ocupată de Bulgaria, cu 22%, în timp ce primele locuri aparţin Luxembourgului, cu 42%, respectiv Danemarcei şi Olandei, cu cate 38%. Această categorie de servicii include: administraţia publică, educaţie, sănătate, artă şi petrecerea timpului liber, activităţi de angajator ale unor gopspodării şi alte activităţi. În industrie, procentajele angajaţilor variază de la 13% în Luxembourg şi 17% în Olanda, la 38% în Cehia şi 37% în Slovacia. Media la nivel european este 25,2%. Romania are un procentaj al angajaţilor ocupaţi în industrie (inclusiv construcţii) de 28,8%, aproape egal cu nivelul de 28,6% din agricultură. Aproape jumătate, 49,3%, din angajaţii din Romania sunt calificaţi şi lucrează manual (precum operatori de utilaje industriale sau practicanţi ai unor meserii), cel mai ridicat nivel şi dublu faţă de media UE de 24,4%. Romania este urmată de Polonia, cu 37,2%, în timp ce la polul opus se află Marea Britanie, cu 15,1%, şi Luxembourg, cu 15,4%. Angajaţii calificaţi care nu lucrează manual (precum oficiali de rang înalt, manageri şi tehnicieni) constituie cea mai largă categorie ocupaţională din UE, cu 39,4% din totalul angajaţilor. Luxembourg se situează pe primul loc, cu 56,4%, iar Romania pe ultimul, cu 23,1%, urmată de Bulgaria, cu 29,9%. Romania se află pe ultimul loc în UE şi la procentajul angajaţilor cu calificare redusă dar care nu lucrează manual (funcţionari, servicii, angajaţi din retail), cu 17,1%, din total. Grecia are cel mai ridicat procentaj de astfel de angajaţi, 32,1%, faţă de media UE de 27,1%. Ocupaţiile elementare (care presupun activităţi simple, efectuate manual şi deseori cu efort fizic) înregistrează o medie de 9,4% în UE, în timp ce în Romania se situează la 10,6%. Maximul, 17,4% este înregistrat în Cipru, iar minimul, de 5%, în Suedia. Un procentaj covarşitor, de 71,3% din persoanele care lucrează pe cont propriu în Romania sunt ocupate în agricultură, maxim în UE, unde media este de 17,5%. în industrie lucrează 12,4% din această categorie de angajaţi, iar în sectorul serviciilor 16,3%.
Cea mai lungă saptămană de lucru
Din cauza ponderii foarte ridicate a sectorului agricol, doar 5,8% dintre romanii care lucrează pe cont propriu au şi alţi angajaţi, faţă de media UE de 28,9%. Maximul în spaţiul comunitar este consemnat de Estonia, cu 46,3%. Angajaţii cu normă întreagă din Romania au lucrat de obicei anul trecut în medie 41 de ore pe săptămană, peste media europeană de 40,4 ore. Bărbaţii au lucrat în medie de obicei cate 41,2 ore pe săptămană, iar femeile 40,7 ore. Cea mai lungă săptămană de lucru pentru angajaţii cu normă întreagă a fost înregistrată în Marea Britanie - 42,2 ore, urmată de Austria - 41,8 ore, Cipru şi Portugalia - ambele 41,1 ore. Angajaţii din Danemarca au lucrat cel mai puţin pe săptămană din UE, 37,7 ore, urmaţi de cei din Irlanda - 38,4 ore, Italia - 38,8 ore şi Olanda - 39 ore. În toate statele membre, bărbaţii au avut un program mai lung decat femeile. Romania are cel mai redus procentaj din UE al angajaţilor cu contract pe durată limitată, de numai 2%, urmată de Lituania, cu 3%, Bulgaria şi Estonia, ambele cu 4%. Pe primul loc în UE la angajaţi cu contract pe perioadă determinată se află Polonia, cu 27%, Spania, cu 25% şi Portugalia, cu 22%.
Barroso şi Schulz vin la Bucureşti să verifice fondurile UE
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi cel al Parlamentului European, Martin Schulz, vor veni la Bucureşti pentru a discuta cu autorităţile romane despre fonduri europene, a anunţat premierul Victor Ponta, arătand că Romania se află "pe făgaşul normal" după criza politică din vară. "Trebuie să vedem cu facem să nu fim pedepsiţi pentru lucrurile care nu au mers bine în 2010-2011 în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene şi cum ca tocami această lipsă de performanţă a Romaniei în anii trecuţi să nu fie un criteriu de declasificare, să nu ni se spună «Aţi avut bani, nu aţi ştiut să-i folosiţi, de ce cereţi mai mulţi bani în 2014-2020 ?» Negocierea este foartă dură, este ca în ţară cand împarţi bugetul şi fiecare ministru doreşte mai mult pentru portofoliul lui", a spus Ponta aflat la Bratislava. El a precizat că la sfarşitul lunii noiembrie va fi organizat un summit extraordinar al şefilor de guvern din Europa pe tema bugetului 2014-2020. Ponta s-a aflat la sfarşitul săptămanii trecute la Bratislava, unde a participat la o nouă reuniune a prim-miniştrilor din statele UE membre ale grupului "Prietenii coeziunii", la care s-a discutat, în prezenţa preşedinţilor Comisiei Europene şi Parlamentului European, despre fondurile comunitare.
Gazoductul Iaşi-Ungheni va costa 19,2 milioane euro
Conducta de gaze Iaşi-Ungheni, care va interconecta reţelele de gaze ale Romaniei şi Republicii Moldova, va presuspune costuri de 87,7 milioane de lei (19,2 milioane euro) şi va putea transporta anual 1,5 miliarde metri cubi de gaze, echivalentul a circa 15% din producţia anuală naţională. Lucrările de construcţie sunt estimate să dureze 17 luni, iar valoarea investiţiei va putea fi actualizată în funcţie de evoluţia preţurilor, se arată într-un proiect de hotărare de guvern. Principalii producători de gaze din Romania sunt compania de stat Romgaz Mediaş şi OM Petrom, controlată de grupul austriac OMV. Cei doi producători de gaze asigură anual circa 10 miliarde metri cubi de gaze, echivalentul a două treimi din necesar. Diferenţa este importată din Federaţia Rusă. O altă rută de import este conducta Arad-Szeged (Ungaria), dar cantităţile livrate sunt nesemnificative. Conducta Iaşi-Ungheni va avea o lungime de 43,2 kilometri, din care 32,8 kilometri pe teritoriul Romaniei. Investiţia din partea Romaniei în acest proiect este de aproximativ 12 milioane de euro.
Preţul aurului dă din nou în clocot
Preţul aurului se apropie de 1.800 dolari pe uncie pentru prima dată în acest an, iar deţinerile de aur ale investitorilor de pe burse au urcat la un nou record, de 2.681 tone, pe fondul temerilor privind impactul inflaţionist al măsurilor de stimulare a economiei anunţate de băncile centrale. În această vară, unii investitori puneau sub semnul întrebării sustenabilitatea aprecierii accelerate a aurului, care a crescut în ultimii 10 ani de la 250 dolari pe uncie la aproape 2.000 dolari pe uncie, notează Financial Times. Odată cu măsurile de stimulare anunţate în ultimele săptămani de băncile centrale - de la cea de-a treia rundă de relaxare cantitativă a Rezervei Federale la achiziţiile nelimitate de obligaţiuni ale Băncii Centrale Europene - cererea pentru aur a crescut puternic, investitorii căutand să-şi protejeze fondurile de impactul inflaţionist al acestor programe. Astfel, deţinerile de aur ale investitorilor în exchange traded funds - fonduri de investiţii flotate pe burse - au atins recent un record de 2.681 tone, potrivit analistului Edel Tully de la UBS, citat de Financial Times. La sfarşitul săptămanii trecute, preţul aurului a atins maximul ultimelor 11 luni, de 1.795 dolari pe uncie troy. Tot mai mulţi traderi au început să ţintească recordul de 1.920 dolari pe uncie stabilit anul trecut. Cotaţiile aurului au atins noi maxime în cursul acestei săptămani pentru contractele denominate în euro şi franci elveţieni: aproxiamtiv 1.380 euro, respectiv 1.670 franci pentru o uncie.
Merkel va merge la Atena să vadă criza cu ochii ei
Cancelarul german Angela Merkel va merge la Atena pentru prima dată de la începutul crizei datoriilor de stat, în urmă cu trei ani, semn că încearcă să pună capăt speculaţiilor privind ieşirea Greciei din zona euro, transmite Bloomberg. Merkel se va întalni marţi la Atena cu premierul elen Antonis Samaras. "Întalnirea ar putea reprezenta un punct de cotitură pentru criza din Grecia. Este un eveniment foarte important pentru Grecia înaintea unor decizii cruciale la nivelul zonei euro", comentează pentru Bloomberg un analist elen. Insistenţa Angelei Merkel pentru austeritate a transformat-o într-o ţintă pentru nemulţumirea populaţiei faţă de "tăieri", cancelarul fiind atacat de unele publicaţii greceşti şi de protestatari prin caricaturi în care poartă uniforme SS. Grecia este în cel de-al cincilea an consecutiv de recesiune, după două acorduri de finanţare externă în valoare totală de 240 miliarde euro, condiţionate prin măsuri dure de austeritate, şi o restructurare de 100 miliarde euro a datoriei de stat. Rata şomajului a urcat la 25%, iar unii parlamentari din coaliţia de guvernare care susţine Cabinetul Merkel au sugerat că Grecia ar trebui să plece din zona euro pentru a nu destabiliza întreaga economie comunitară. "Vrem să ajutăm Grecia să se stabilizeze în interiorul zonei euro. Vom face asta prin contribuţii masive la programele de salvare Grecia I şi Grecia II", a declarat purtătorul de cuvant al Angelei Merkel, Steffen Seibert, într-o conferinţă pe tema vizitei cancelarului la Atena. Menţinerea Greciei în zona euro "va fi posibilă numai cu eforturi uriaşe din partea statului elen", a adăugat el.
Semne bune de la cea mai mare economie din lume
Rata şomajului din Statele Unite a scăzut în luna septembrie la 7,8%, cel mai redus nivel în mandatul preşedintelui Barack Obama, coborand sub pragul de 8% pentru prima dată în ultimii trei ani şi jumătate. În luna august, şomajul din SUA se cifra la 8,1%, iar analiştii anticipau creşterea indicatorului la 8,2% în septembrie. Numărul angajaţilor din economia americană a crescut cu 114.000 în septembrie, după un avans de 142.000 în august, potrivit datelor prezentate de Departamentul Muncii, citate de Bloomberg. Şomajul a scăzut în principal datorită creşterii numărului de angajaţi part-time din sectorul privat. Îmbunătăţirea perspectivelor privind şomajul şi creşterea salariilor ar putea consolida încrederea consumatorilor şi implicit cheltuielile de consum, stimuland economia într-o perioadă de franare la nivel mondial. Datele publicate reprezintă penultimul raport privind şomajul înaintea alegerilor prezidenţiale din luna noiembrie, disputate între preşedintele în exerciţiu, Barack Obama, şi candidatul republican Mitt Romney. şomajul a reprezentat una dintre temele centrale ale campaniei electorale, fiecare dintre cei doi candidaţi încercand să caştige încrederea publicului în propriile politici economice.
Companiile nipone suferă în China
Mai mulţi producători auto niponi, între care Toyota şi Mitsubishi, au avut scăderi puternice ale vanzărilor în luna septembrie în China, cea mai mare piaţă auto din lume, după ce showroom-uri şi maşini sub brandul acestora au fost atacate de protestatari chinezi, potrivit Wall Street Journal. Companiile nipone au suspendat activităţi de marketing şi au închis fabrici din China, ca urmare a protestelor masive cauzate de decizia Japoniei de a naţionaliza mai multe insule nelocuite din Marea Chinei de Est, revendicate şi de China. Mazda şi Mitsubishi au anunţat scăderi mari ale vanzărilor în China. Mitsubishi a raportat un declin de 62,9% faţă de septembrie anul trecut, la 2.340 de maşini, iar Mazda de 35%, la 13.258 maşini. Toyota a anunţat că va reporni fabricile din China luni, conform planurilor, dar la capacitate mai redusă faţă de nivelul anterior protestelor, din cauza scăderii vanzărilor. Presa niponă a scris că vanzările Toyota au scăzut în septembrie la jumătate faţă de luna august, cand s-au situat la 75.300 de unităţi. Toyota nu a publicat date. "A existat în mod cert un efect asupra vanzărilor noastre, dar nu putem da cifre pană la publicarea oficială a acestora marţi", a declarat un purtător de cuvant al Toyota. Cei mai mulţi producători auto niponi şi-au închis temporar fabricile din China la mijlocul lunii septembrie, cand protestele au atins punctul culminant, anticipand o cerere mai scăzută. Toyota a suspendat din nou producţia la cele două fabrici din China în perioada 26 septembrie-7 octombrie. Nissan, a doua mare companie auto din Japonia, a oprit producţia la 27 septembrie.
