MOZAIC ECONOMIC: Facebook a ajuns la 1 miliard de utilizatori activi lunar
La sfarşitul lunii iunie, Facebook avea 955 de milioane de utilizatori activi lunar. "În această dimineaţă sunt peste 1 miliard de oameni care folosesc în fiecare lună Facebook. Dacă citiţi această postare: mulţumesc pentru onoarea de a vă servi acordată mie şi micii mele echipe. Este extraordinar să ajuţi 1 miliard de oameni să intre în contact şi de departe lucrul de care sunt cel mai mandru în viaţă. Sunt angajat să lucrez în fiecare zi pentru a face Facebook mai bun pentru voi şi sperăm că într-o zi vom putea conecta şi restul lumii", a scris Zuckerberg. Facebook a făcut publice şi alte date împreună cu numărul de utilizatori. Printre acestea, 1.130 de miliarde de like-uri de la lansare, 140,3 miliarde de conexiuni între prieteni, 219 miliarde de poze încărcate şi 62,6 milioane de melodii ascultate de 22 de miliarde de ori.
Guvernul aduce o nouă modificare la legea achiziţiilor
Firmele care depun oferte de servicii la achiziţii publice şi susţin că beneficiază de sprijinul financiar al unei alte persoane trebuie să prezinte angajamentul ferm al acestei terţe persoane, care va fi nominalizată obligatoriu în contractul ce va fi încheiat cu statul pentru executarea lucrării. Noua regulă va fi introdusă de Guvern, prin modificarea legislaţiei achiziţiilor publice. "În cazul în care ofertantul/candidatul îşi demonstrează situaţia economică şi financiară invocand şi susţinerea acordată de către o altă persoană, atunci acesta are obligaţia de a dovedi susţinerea de care beneficiază, de regulă, prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective, încheiat în formă autentică, prin care aceasta confirmă faptul că va pune la dispoziţia ofertantului/candidatului resursele financiare invocate, terţa persoană fiind nominalizată în contract", se arată într-un proiect de ordonanţă care modifică regulile aplicate în prezent la achiziţiile publice. Nominalizarea terţei persoane în contract va fi obligatorie şi în cazul în care ofertantul îşi demonstrează capacitatea tehnică şi profesională invocand susţinerea acesteia.
Economistul şef al BCR a preluat conducerea BCR Pensii
Lucian Anghel, în prezent economist-şef al Băncii Comerciale Romane (BCR) şi preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), a fost numit preşedinte al directoratului şi director general al BCR Pensii, renunţand la poziţia din cadrul băncii. "Lucian Anghel, în prezent economist şef şi director al Direcţiei de Cercetare şi Strategie a BCR, a fost numit în poziţia de preşedinte al Directoratului şi director general al BCR Pensii. Numirea sa devine efectivă odată cu aprobarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private", a anunţat joi banca, într-un comunicat. BCR Pensii, înfiinţată în 2007 şi controlată în proporţie de 99,9% de BCR, administrează fonduri de pensii private obligatorii şi facultative. "Fondurile de pensii private sunt una dintre puţinele soluţii de finanţare internă pe care le are la îndemană economia romanească. Asigurarea de finanţare permite dezvoltarea economiei, inclusiv menţinerea şi crearea locurilor de muncă, a declarat Anghel, în comunicat. Pe pilonul II, al pensiilor private obligatorii, BCR Pensii ocupa, la sfarşitul lunii august, poziţia a şaptea, cu active nete în valoare de 462,4 milioane de lei şi 415.500 de participanţi. Pe segmentul pensiilor facultative, administratorul se situează pe locul al doilea, cu active nete de 91,8 milioane de lei şi 79.456 de participanţi. Conducerea BCR Pensii a fost asigurată de Simona Diţescu de la înfiinţarea companiei pană în luna iulie a acestui an. De la acel moment, conducerea interimară a administratorului de pensii a fost preluată de Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management. Lucian Anghel, care şi-a început cariera de bancher în anul 1996, este economist-şef şi director executiv al direcţiei de cercetare şi strategie în BCR din 2007. De asemenea, el a fost membru în boardul director al Erste Asset Management şi BCR Asset Management pentru cinci ani. La inceputul acestui an, Anghel a fost ales preşedinte al Consiliului Bursei de Valori Bucureşti. (Foto: zf.ro)
Compensaţii pentru pasagerii companiilor aeriene aflate în grevă
Companiile de transport aerian de pasageri trebuie să compenseze financiar pasagerii care au fost împiedicaţi să se îmbarcheze pe zborurile pentru care aveau bilet din cauza unei greve sau unei întarzieri, potrivit unei decizii a Curţii de Justiţie a UE (CJUE), transmite Bloomberg. O situaţie neobişnuită în urma căreia o linie aeriană este nevoită să reprogrameze zboruri, precum o grevă, nu reprezintă justificare pentru împiedicarea pasagerilor să se îmbarcheze şi nu scuteşte compania de obligaţia de a compensa financiar clienţii afectaţi, potrivit deciziei instanţei supreme a UE. Într-un alt caz, Curtea a decis că liniile aeriene trebuie să compenseze pasagerii care pierd avionul din cauza întarzierii unui zbor anterior. Conform legislaţiei UE, companiile de transport aerian sunt obligate să-i despăgubească pe pasagerii care au fost refuzaţi la îmbarcare. Potrivit unor decizii anterioare ale justiţiei europene, companiile trebuie să compenseze financiar pasagerii ale căror zboruri au întarziat cu mai mult de trei ore sau au fost anulate din cauza unor defecţiuni ale aeronavelor. Procesele soluţionate joi se referă la companiile Iberia (Spania) şi Finnair (Finlanda). În decembrie 2009, compania spaniolă Iberia Lineas Aereas de Espana a refuzat să-i compenseze pe pasagerii care nu au prins un zbor din cauză că o cursă anterioară a avut întarziere. Pasagerii au ajuns pe aeroport la scurt timp după ce îmbarcarea pentru următoarea cursă se încheiase şi au constatat apoi că biletele lor fuseseră anulate, iar locurile transferate către alţi clienţi. În iulie 2006, linia aeriană finlandeză Finnair a refuzat să-l despăgubească pe un pasager care nu s-a putut îmbarca pe un zbor pentru care avea bilet din cauza unei greve. Legislaţia europeană stipulează că refuzarea unui pasager la îmbarcare poate fi justificată numai din considerente de sănătate, siguranţă sau probleme cu documentele de călătorie.
Carrefour şi Delhaize, suspectate de "aranjarea" preţurilor
Consiliul Concurenţei din Belgia anchetează 7 retaileri, printre care Carrefour şi Delhaize (Mega Image), şi 11 furnizori de produse, suspectaţi că s-ar fi înţeles privind preţurile produselor de îngrijire personală şi igiena locuinţei în perioada 2002-2007. Potrivit unui comunicat al instituţiei, furnizorii de mărfuri ar fi sprijinit înţelegerea de care sunt suspectaţi operatorii de supermarketuri. Conduita companiilor ar fi condus la creşterea artificială a preţurilor la produsele de igienă, îngrijire personală şi curăţenie la nivelul pieţei, în detrimentul consumatorilor, se spune în comunicatul Consiliului Concurenţei de la Bruxelles. Companiile riscă amenzi de cateva milioane de euro, potrivit portalului Retaildetail.be. (Foto: economica.net)
ExxonMobil va investi 1,2 miliarde dolari în Marea Neagră
ExxonMobil Exploration and Production Romania pregăteşte pentru următorii doi ani investiţii de pană la 1,23 miliarde de dolari în foraj petrolier şi lucrări adiacente în Marea Neagră. Compania a programat pentru începutul lunii noiembrie mai multe licitaţii prin care vizează să contracteze lucrări de foraj şi lucrări adiacente în perimetrele din Marea Neagră, potrivit datelor publicate pe sistemul public de licitaţii. Exxon Mobil Exploration and Production Romania Limited, filială a companiei americane Exxon Mobil, a început împreună cu OMV Petrom (SNP), în decembrie 2011, forajul într-un perimetru petrolier din Marea Neagră aflat în concesiunea companiei romaneşti. La începutul anului, OMV Petrom şi Exxon Mobil Exploration and Production Romania au anunţat că au făcut o descoperire semnificativă la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasand zăcămantul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al Romaniei.
