MOZAIC ECONOMIC: Păgubiţii RCA vor solicita daune propriilor asigurători
Şoferii prejudiciaţi în accidente rutiere survenite din vina altor conducători auto urmează să fie despăgubiţi de proprii asigurători RCA, nu de societăţile care au emis poliţele RCA ale vinovaţilor, a declarat vicepreşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Cornel Coca-Constantinescu. "Prin modificarea legislaţiei secundare, sperăm ca noul sistem să fie introdus pană la finele anului curent sau de la începutul anului 2013, în funcţie şi de evoluţia discuţiilor cu societăţile de profi şi brokerii de asigurrări. în prezent, durata unui proces de instrumentare şi plată a unui dosar de daună pe segmentul RCA este de 90 de zile. După ce vom introduce noul sistem, cred că plata daunelor se va face în cel mut 60 de zile", a spus Coca-Constantinescu, prezent la o conferinţă pe teme de specialitate. Potrivit datelor prezentate de reprezentantul CSA, după ce asigurătorul şoferului păgubit va achita dauna, compania îşi va recupera banii prin intermediul unui sistem de compensare, care va avea ca reper dauna medie pe segmentul RCA în anul precedent. Coca-Constantinescu a afirmat că punerea în practică a noului sistem de instrumentarea şi plată a despăgubirilor RCA va conduce la îmbunătăţirea serviciilor furnizate asiguraţilor şi păgubiţilor, la creşterea încrederii asiguratului în propriul asigurător şi la un mai bun control al costurilor aferente acordării despăgubirilor. "De asemenea, va optimiza procesul de gestionare a dosarelor de daună şi va dezvolta produsele de asigurare facultativă (CASCO)", a spus reprezentantul autorităţii de reglementare. Societăţile autorizate să practice asigurări obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) sunt ABC Asigurări, Allianz-Ţiriac Asigurări, Generali Romania, Asirom, Euroins Romania, Astra, Omniasig, Carpatica Asig, Groupama, Uniqa Asigurări şi City Insurance. Piaţa asigurărilor generale şi de viaţă a crescut cu 2,7% în primele şase luni, la 4,13 miliarde de lei, pe fondul avansului subscrierilor din poliţe de asigurări generale cu 3,5%, potrivit datelor contralizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). Defalcat, asigurările generale au cumulat un volum de prime de 3,27 miliarde lei, nivel în creştere cu 3,54% faţă de perioada anului anterior. În structura asigurărilor generale, poliţele CASCO reprezentau 28,49% din total asigurări generale, cu un volum de prime de 933 milioane de lei, în scădere cu 6,37% faţă de 30 iunie 2011. Clasa RCA are pondere de 34,47% în total asigurări generale, cu un volum de subscrieri în coborare cu 0,19%, la 1,1 miliarde de lei. În ceea ce priveşte despăgubirile plătite de asigurători, volumul acestora a depăşit 2,5 miliarde de lei, înregistrand o creştere nominală cu 3,1% faţă de acelaşi interval al anului trecut. Din valoarea totală a indemnizaţiilor plătite, cele aferente contractelor de asigurări generale au totalizat 2,18 miliarde lei, cu 2,75% mai mult faţă de iunie 2011. Pe segmentul CASCO, daunele au scăzut cu 5,7%, la 966,93 milioane de lei, în timp ce pe RCA au crescut cu 14,8%, la 940,58 milioane de lei. "În ultimii ani, piaţa asigurărilor s-a înscris pe un trend de scădere şi a ajuns la o pondere de sub 2% din Produsul Intern Brut. Pe termen lung, potenţialul industriei de asigurări din Romania este de 4-5%", a mai spus vicepreşedintele CSA.
Impozitele, amenzile şi taxele locale vor creşte cu 16,05%
u majorarea reprezintă rata inflaţiei cumulată pentru perioada 2010-2012
Impozitele, amenzile şi taxele locale vor creşte cu 16,05% de la începutul anului viitor, reprezentand rata inflaţiei cumulată pentru perioada 2010-2012, conform unui proiect de Hotărare al Ministerul Finanţelor, fiind aşteptate venituri suplimentare anuale de 531 milioane lei în următorii trei ani. "În concordanţă cu prevederile Codului fiscal, se actualizează nivelurile impozitelor şi taxelor locale, precum şi amenzile aplicabile începand cu anul fiscal 2010, prin elaborarea unui nou proiect de hotărare a Guvernului, începand cu anul fiscal 2013, cu rata inflaţiei pentru perioada de 3 ani de la ultima indexare, respectiv 16,05% pentru anii 2010-2012", se arată nota de fundamentare a proiectului de Hotărare. Ministerul estimează că, prin indexarea la inflaţie a impozitelor şi taxelor locale, veniturile bugetelor locale vor creşte cu 531,62 milioane de lei în următorii trei ani. În urma majorării, valoarea impozabilă a unei clădiri cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă va creşte de la 806 lei/mp la 935 lei/mp în cazul spaţiilor dotate cu instalaţii electrice şi de canalizare şi de la 478 lei/mp la 555 lei/mp în cazul clădirilor neracordate la astfel de utilităţi. Pentru clădirile cu pereţii exteriori din lemn, valoarea impozabilă va urca de la 219 lei/mp la 254 lei/mp, în cazul existenţei utilităţilor, şi de la 137 lei/mp la 159 lei/mp, fără utilităţi. Majorarea se va aplica şi în cazul taxelor pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate, pentru spectacole, pentru operaţiuni judiciare, pentru eliberarea şi preschimbarea actelor de identitate, pentru înmatricularea autovehiculelor, pentru eliberarea titlurilor de proprietate, precum şi în cazul limitelor minime şi maxime ale amenzilor aplicate persoanelor fizice. Pentru motorete, scutere, motociclete, autoturisme, autocare, autobuze, microbuze, tractoare şi vehicule grele, impozitele nu au fost indexate întrucat de la data adoptării lor au trecut mai puţin de trei ani, valorile rămanand astfel neschimbate. Conform Codului Fiscal, impozitele şi taxele locale sunt indexate o dată la trei ani, ţinand cont de evoluţia ratei inflaţiei de la ultima modificare. Ultima actualizare a taxelor şi impozitelor locale a fost aplicată începand cu anul 2010. Proiectul prevede că autorităţile administraţiei publice locale vor completa, modifica sau abroga hotărarile adoptate privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2013 în termen de 45 de zile de la data publicării Hotărarii în Monitorul Oficial. Totodată, de la 1 ianuarie 2013 se va abroga Hotărarea Guvernului din anul 2009 privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale, precum şi amenzile aplicabile începand cu anul fiscal 2010.
Wizz Air va aplica o taxă de 10 euro pentru bagajele de cabină
Pasagerii Wizz Air vor plăti o taxă de 10 euro dacă vor să transporte în cabină un bagaj cu dimensiunile mai mari de 42x32x25 centimetri, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, operatorul low cost. Măsura va intra astăzi în vigoare, pentru pasagerii care au rezervat bilete Wizz Air pentru călătorii începand cu 24 octombrie. În prezent, transportul bagajelor în cabină este gratuit. Bunurile cumpărate în aeroport, după controlul de securitate, vor fi permise în continuare în mod gratuit în cabină. Astfel, pasagerii care vor transporta în cabină bagaje cu dimensiuni cuprinse între 42x32x25 centimetri și 56x32x25 centimetri, vor trebui să plătească o taxă online de 10 euro. Pentru dimensiuni mai mari, dar pană la 50 de kilograme, călatorii sunt obligați să le trimită la cală, unde tariful este de 15 euro. Taxa de 10 euro este valabilă doar pentru plata online, la achiziția biletului, pentru că dacă pasagerul se hotărăște în aeroport, la check-in, ce bagaj ia în cabină, taxa ajunge la 20 de euro. Din testele făcute de Wizz Air reiese că în urma acestei decizii, circa 25% dintre pasageri vor continua să ia bagaje mari cu ei în cabină. Ținand cont că operatorul de transport aerian din Ungaria transportă aproximativ 2,8 milioane de călători pe an în și dinspre Romania, rezultă încasări suplimentare din taxa de bagaje de circa 7 milioane de euro. "Ne așteptăm ca toate rutele să se bucure de mai mult spațiu și să se îmbunătățească astfel timpul de instalare în avion", a declarat Daniel de Carvalho, corporate manager la Wizz Air. El a mai spus că în prezent o treime dintre pasageri merg cu valize mari în cabină și mai puțin de jumătate duc bagajele la cală. Compania va introduce taxa în toate țările în care operează, cu excepția Ucrainei. Wizz Air este cea mai mare companie low cost din Europa Centrală și de Est și operează o flotă de 39 de aeronave Airbus A320 din 16 baze în peste 250 de rute. Compania estimează că va transporta în acest an aproximativ 12 milioane de pasageri.
Acţiune în instanţă faţă de foşti directori Hidroelectrica
Administratorul judiciar al Hidroelectrica, firma Euro Insol, cere acţionarilor companiei de stat să aprobe iniţierea unor acţiuni în răspundere pentru daune împotriva ultimilor trei directori generali ai producătorului de electricitate, respectiv Traian Oprea, Mihai David şi Constantin Trihenea. Următoarea Adunarea Generală a Acţionarilor Hidroelectrica este programată pentru 31 octombrie, potrivit convocatorului. Producătorul de energie deţinut de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) a intrat în insolvenţă în 20 iunie şi de atunci se află în administrarea judiciară a firmei Euro Insol. Compania este în insolvenţă din cauza vanzărilor de energie către "băieţii deştepţi", a managementului deficitar, secetei prelungite, dar şi a altor factori, conform unui raport al Euro Insol. Producătorul de electricitate a pierdut 1,1 miliarde euro în perioada 2006-2012 din vanzarea energiei prin contracte directe. Oprea a fost director general la Hidroelectrica în perioada 2003-2009, după care a fost îblocuit cu Mihai David, care a demisionat în decembrie 2010. Atat Oprea, cat şi David au părăsit compania în urma unor declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu. Băsescu a spus despre Oprea că a prelungit contractele de vanzare directă a energiei. în privinţa lui David, şeful statului a afirmat că a fost susţinut de Sorin Ovidiu Vantu, prin Mircea Geoană, pentru a prelua conducerea companiei. Trihenea a fost numit director al companiei în decembrie 2010 şi a demisionat în decembrie 2011, invocand motive personale. Hidroelectrica este condusă în prezent de ştefan Gheoreghe, fost director în CEZ Romania.
DD s-a ales cu plangere penală din cauza Oltchim
Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) va sesiza miercuri Parchetul în privinţa săvarşirii de către Dan Diaconescu a infracţiunii de înşelăciune în formă continuată prin inducerea în eroare şi pentru dobandirea fără drept a calităţii de adjudecatar al combinatului chimic Oltchim Ramnicu-Valcea (OLT). "Şeful OPSPI, Remus Vulpescu, sesizează, astazi, 3 octombrie, Parchetul de pe langă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Romaniei, cu privire la săvarşirea de către numitul Diaconescu Cristian Dan a infracţiunii de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prin inducerea în eroare a statului roman şi a opiniei publice în ce priveşte existenţa la dispoziţia numitului Diaconescu Cristian Dan a sumei de circa 200 milioane de lei necesară pentru cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni deţinut la Oltchim de statul roman, prin MECMA - OPSPI", se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei. Dan Diaconescu a caştigat în urmă cu aproape două săptămani licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim, după ce a oferit 203 milioane de lei (45 milioane de euro), cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat. Contractul de preluare a acţiunilor nu a fost semnat, întrucat Dan Diaconescu, nu a prezentat OPSPI dovezi că deţine suma pe care s-a angajat să o plătească pentru titluri. "Intenţia numitului Diaconescu Cristian-Dan, de a deturna procedura de privatizare prin înşelăciune publică şi uz de fals, în scopul de a obţine notorietate şi, eventual, în alte scopuri care urmează a fi stabilite de autorităţi, nu era previzibilă şi nu a putut fi constatată oficial înaintea zilei de 1 octombrie, cand activitatea infracţionala a numitului Diaconescu Cristian Dan a şi fost stopată", se spune în comunicat. În comunicat se arată că Diaconescu a săvarşit deliberat activitatea infracţională, care "prezintă elemente transfrontaliere", acţiune prin care a perturbat "deosebit de grav" activitatea Oltchim şi a OPSPI. "Se apreciază că activitatea infracţională reclamată a fost săvarşită prin multiple acţiuni deliberate, avand drept scop dobandirea fără drept a calităţii de adjudecatar al licitaţiei organizate pentru privatizarea Oltchim şi a drepturilor decurgand din această calitate, de numitul Diaconescu Cristian Dan. Se apreciază că activitatea infracţională reclamată prezintă elemente transfrontaliere", potrivit Ministerului Economiei.
Efectele crizei vor fi şterse abia în zece ani
Economia mondială va avea nevoie de cel puţin 10 ani pentru a ieşi din criza financiară declanşată în 2008, a declarat, într-un interviu pentru cotidianul ungar Portfolio, economistul-şef al FMI, Olivier Blanchard. Germania va trebui să accepte o inflaţie mai ridicată, o întărire a puterii reale de cumpărare a populaţiei, ca parte a soluţiei la problema Europei, a spus Blanchard în interviul publicat miercuri. Chiar dacă atenţia este concentrată asupra Europei, Statele Unite au, de asemenea, probleme fiscale pe care trebuie să le rezolve, a adăugat el. "Nu este încă un deceniu pierdut. Dar cu siguranţă de la începutul crizei va dura cel puţin un deceniu pentru ca economia să ajungă într-o situaţie acceptabilă. Japonia se confruntă cu o ajustare fiscală dificilă, a cărei rezolvare va dura decenii. China a reuşit, probabil, să oprească o creştere nesustenabilă a activelor şi are un avans economic mai lent, dar nu ne aşteptăm la o aterizare dură", a spus Blanchard. Ajustarea din zona euro necesită un declin al preţurilor în sudul uniunii monetare şi majorarea acestora în statele din centru şi nord.
Grecia a pierdut CD cu evazioniştii
Ministrul de Finanţe al Greciei, Iannis Stournaras, va cere autorităţilor franceze să-i furnizeze o nouă copie a unui CD cu o listă de 2.000 de greci bogaţi cu conturi în Elveţia, după ce s-a descoperit că precedentul CD, primit în 2010, lipseşte. Prima copie a CD-ului cu lista de evazionişti a fost primită în 2010 de ministrul de Finanţe de la acea vreme, Iiorgos Papakonstantinou, de la Christine Lagarde, ministru de Finanţe al Franţei, iar acum director executiv al FMI, potrivit Athens News. Datele se refereau la clienţii eleni ai filialei HSBC din Geneva. Papakonstantinou a declarat, luni, că a transmis o copie a datelor şefului Diviziei de Delicte Financiare şi Economice (SDOE), Iiannis Diotis. Diotis a fost înlocuit din funcţie în luna august. Însă acum, CD-ul cu lista lipseşte. Potrivit publicaţiei elene Ta Nea, şeful Agenţiei Naţionale de Informaţii (EYP), Theodoros Dravillas, a obţinut, de asemenea, o copie de la partea franceză. Autorităţile de la Paris au decis să transmită o copie Greciei pentru a ajuta la "colectarea banilor de la milionarii evazionişti". Potrivit Ta Nea, CD-ul cu lista a fost dat iniţial EYP, care l-a transmis ulterior Ministerului de Finanţe.
Nokia vrea să-şi vandă sediul
Grupul finlandez Nokia, care a pierdut poziţia de cel mai mare producător de telefoane din lume în acest an în faţa Samsung, vrea să-şi vandă sediul din Espoo, Finlanda, evaluat la 200-300 milioane de euro, parte a unui program de renunţare la active neesenţiale, scrie New York Times. "Reevaluăm diverse variante pentru active non-core, precum cele imobiliare, iar acestea includ şi sediul", a spus un reprezentant al grupului. Clădirea din oţel şi sticlă, pe coasta Mării Baltice, este evaluată la 200-300 de milioane de euro, potrivit cotidianului finlandez Iltasanomat. Grupul Nokia, care a încercat să-şi îmbunătăţească situaţia financiară prin programe masive de reducere a numărului de locuri de muncă şi alte măsuri, a informat investitorii, în iulie, că analizează şi vanzarea unor proprietăţi. Vanzarea sediului nu înseamnă neapărat că Nokia se va muta în altă clădire. Potrivit unui oficial Nokia, citat de portalul finlandez Helsingin Sanomat, grupul "nu are planuri de a-şi muta sediul". Anterior, Nokia a anunţat un program de restructurare a operaţiunilor IT, corporate şi de suport, împreună cu închiderea fabricii de la Salo, Finlanda, scrie portalul The Verge. Decizia de a muta sediul ar putea asigura grupului fonduri foarte necesare în procesul de tranziţie.
