MOZAIC ECONOMIC: Carnea de pasăre din magazine s-ar putea scumpi cu 15%
Carnea de pasăre s-ar putea scumpi pană la sfarşitul anului, din cauza majorării de preţ la furaje, cu 5% la poarta fermei, procent care se regăseşte în general triplat pe rafturile magazinelor, a declarat Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din Romania (UCPR). "Preţurile la furaje au crescut cu 30-35% începand cu luna august, din cauza secetei şi a producţiei mai mici din această toamnă", a spus Van El a adăugat că scumpirea cărnii de pasăre va fi influenţată şi de majorările de preţ la combustibili şi energie. "Preţurile la carnea de pasăre vor creşte cam cu 5% la poarta fermierilor, pană la sfarşitul anului, dar asta nu reflectă scumpirea din magazine. în general, o creştere de preţ la poarta fermei se regăseşte de trei ori mai mare pe rafturile magazinelor", a afirmat Van, care estimează o majorare de preţ la carnea de pasăre de aproximativ 15% în magazine. Acesta a mai spus că fermierii nu pot vinde la preţuri mai mari, care să acopere scumpirile de furaje şi ale utilităţilor, pentru că piaţa nu ar suporta aceste majorărări. "Din acest motiv, este posibil ca în următoarea perioadă să auzim de scăderi sau chiar de întreruperi de producţie. în ultimii ani la noi au crescut toate, mai puţin salariile", a explicat Van. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, carnea de pasăre s-a scumpit cu 2% în primele opt luni ale acestui an. Piaţa cărnii de pasăre este estimată la aproximativ un miliard de euro şi a stagnat în ultimii ani.
Plăţile în numerar vor fi limitate drastic
u sunt vizate atat plăţile în numerar între persoanele fizice, dar şi cele între firme u la societăţi plafoanele vor fi mai mici şi de 5 ori
Ministerul Finanţelor analizează oportunitatea introducerii unui plafon pentru unele plăţi în numerar între persoanele fizice şi reduce plafoanele zilnice pentru firme la 1.000 de lei pe client şi cel mult 5.000 de lei în total operaţiuni cu numerar către firme şi populaţie, afirmă surse oficiale. Astfel, firmele vor putea face plăţi în numerar către companii sau persoane cel mult 5.000 de lei pe zi, de două ori mai puţin decat în prezent, iar plata către un singur client va fi limitată la 1.000 de lei pe zi, de cinci ori sub pragul actual, au declarat sursele. Plăţile efectuate de către firme către magazinele de tipul Cash&Carry vor fi de asemenea limitate, însă plafonul scade de la 10.000 lei la 5.000 de lei, inclusiv pentru plăţile fragmentate. În prezent, o firmă poate face într-o zi plăţi în numerar către o altă firmă sau o persoană fizică de cel mult 5.000 de lei, iar valoarea cumulată a operaţiunilor cu numerar nu poate depăşi 10.000 de lei pe zi. Aceste prevederi nu se referă la plata salariilor şi a altor drepturi de personal. Potrivit surselor citate, Ministerul Finanţelor analizează oportunitatea introducerii unui plafon pentru unele plăţi în realizate între persoanele fizice, mai ales în domenii care ar putea facilita evaziunea fiscală sau spălarea de bani. Scăderea plafonului pentru firme vine în contextul introducerii sistemului TVA la încasare, care presupune colectarea taxei la momentul încasării contravalorii livrărilor sau prestărilor efectuate, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la data emiterii facturii. Firmele obligate să aplice această decizie sunt cele cu o cifră de afaceri anuală inferioară plafonului de 2,25 milioane de lei. Odată cu noul sistem de TVA, programat pentru 1 ianuarie 2013, toate companiile cu cifră de afaceri sub 2,25 milioane lei vor fi, teoretic, obligate să achite facturile şi să încaseze contravaloarea facturilor emise prin virament bancar. în cazul în care obligaţiile se sting prin plata în numerar se aplică sistemul de exigibilitate a TVA la facturare. Firmele cu cifră de afaceri peste 2,25 milioane lei, care vor aplica în continuare sistemul TVA la facturare, nu vor putea să-şi deducă TVA-ul din relaţia cu furnizorii care au o cifră de afaceri de sub 2,25 milioane lei decat după achitarea facturilor. Reducerea plafoanelor pentru plăţile zilnice în numerar ar putea preîntampina cazurile în care companiile mari ar forţa furnizorii să factureze cu plata în numerar, pentru ca exigibilitatea TVA să devină automată şi la rambursare pentru firma plătitoare.
Salariile în mediul privat au crescut în medie cu 5%
Salariile angajaţilor din companiile private au crescut în acest an în medie cu 5,1%, dinamică similară cu cea din 2011, cea mai mare majorare, de 8%, înregistrandu-se în sectorul auto, iar pentru acest an firmele bugetează un avans salarial de 6,1%, potrivit unui studiu al PwC Romania. "Această valoare se apropie de estimările de la începutul anului, atunci cand companiile planificau o creştere salarială medie de 6%. Totuşi, creşterea salarială efectivă a fost uşor mai scăzută ceea ce reflectă prudenţa angajatorilor în privinţa creşterii costurilor salariale într-o perioadă de incertitudine economică avand în vedere recesiunea din zona euro", a declarat, într-un comunicat, Peter de Ruiter, liderul Departamentului de consultanţă fiscală şi juridică, PwC Romania. Sectoarele economice în care s-au înregistrat majorări salariale peste medie au fost industria auto (8%), sectorul IT, cel farmaceutic şi cel de servicii externalizate (toate raportand creşteri salariale medii în jur de 6%), în vreme ce sectorul bancar, cel de retail şi turismul au înregistrat creşteri salariale sub media naţională, potrivit studiului salarial şi de beneficii PayWell. "În ultimii patru ani, Romania a înregistrat o evoluţie economică cu două viteze. Pe de o parte există o economie dinamică orientată spre export care a înregistrat rate sănătoase de creştere chiar şi în aceste vremuri dificile. Vorbim în principal de industria auto, sectorul farmaceutic şi cel IT. Pe de altă parte, piaţa internă împovărată încă de criză a afectat perspectivele de creştere ale companiilor îndeosebi din sectorul bancar şi din cel de retail", a explicat de Ruiter. Studiul observă o scădere considerabilă la nivelul creşterilor salariale în sectorul industrial, de la 7,2% în 2011 la 4,7% anul acesta. Aceasta scădere poate fi pusă pe seama declinului producţiei industriale la care se adaugă creşterea costurilor cu forţa de muncă (creşterea salariului minim brut pe ţară de la 1 ianuarie 2012 conform Hotărarii de Guvern 1225/2011). Pentru 2013, aşteptările sunt comparabile cu cele din anii trecuţi, 41% dintre companiile participante la studiul PayWell Romania 2012 bugetand în medie creşteri salariale de 6,1%. Potrivit datelor studiului realizat de PwC Romania, se remarcă o scădere a ponderii bonusurilor variabile (bonusurile de performanţă şi comisioanele din vanzări) şi a beneficiilor oferite de către angajatori în pachetul total de remunerare, comparativ cu anii precedenţi. 66% dintre companiile participante la studiu au plătit bonusuri variabile, nivelul cel mai ridicat înregistrandu-se în sectorul farmaceutic (14% din salariul anual), urmat de sectorul bunurilor de larg consum, distribuţie şi retail (7%). Totodată, a scăzut numărul companiilor care oferă prime fixe faţă de anii trecuţi, doar o treime dintre companiile participante oferind prime fixe tuturor categoriilor de angajaţi, valoarea bonusului fix per angajat fiind echivalentul unui salariu lunar de bază.
Romania, penultima în UE la satisfacţia faţă de sistemul feroviar
Romania şi Bulgaria sunt ultimele ţări din UE într-un clasament alcătuit după gradul de satisfacţie faţă de sistemul ferovioar propriu, potrivit unui sondaj Eurobarometru care mai arată că 71% dintre europeni susţin o concurență sporită în transportul feroviar la nivel național şi regional. Potrivit sondajului, mai puțin de jumătate dintre europeni sunt mulțumiți de propriile sisteme feroviare (46%), deși gradul de satisfacție s-a îmbunătățit față de 1997, cand era de 41%. Nivelul de satisfacție variază astfel de la 67% în Finlanda pană la 18 % în Bulgaria, fiind în general destul de scăzut în statele membre din Europa Centrală și de Sud-Est. în Romania, gradul de satisfaţie este de 23%. Conform aceleiaşi cercetări, sprijinul total pentru deschiderea către concurență a sistemelor naționale și regionale de transport feroviar este de peste 60 % în toate statele membre, cu excepția a două (Olanda și Luxemburg). în acelaşi context, 78% dintre cetățenii UE sunt de părere că o concurență mai mare va fi în beneficiul călătorilor, arată sondajul. Pentru majoritatea europenilor, deschiderea către concurență va avea o influență pozitivă în ceea ce privește prețul biletelor (72%), calitatea serviciilor pentru călători la bordul trenurilor (71%), confortul și curățenia trenurilor (70%), frecvența trenurilor (68%), punctualitatea acestora (66%), modul în care sunt administrate întreprinderile feroviare (63 %) și numărul de stații sau rute care vor fi deservite (62%), potrivit studiului. Cercetarea Eurobarometru indică totodată că majoritatea absolută a europenilor se așteaptă ca o concurență mai mare pe piața feroviară să fie benefică pentru părțile interesate individuale, precum călătorii (78%), operatorii feroviari privați (68%) și salariații operatorilor de transport feroviar (55%). De asemenea, 70% dintre cetățenii UE doresc ca, în urma sporirii concurenței, să beneficieze de servicii feroviare minimale, similare celor ale companiilor aeriene low-cost, iar 43% vor dezvoltarea de servicii premium (mancare, filme, ziare etc.). De asemenea, aproape două treimi (65%) dintre europeni doresc mai multe modalități de achiziționare a biletelor (de exemplu online, prin intermediul telefoanelor inteligente sau la bord).
Companii din Polonia, Cehia şi Slovacia, interesate de CFR Marfă
Investitori din Polonia şi Cehia şi-au exprimat intenţia de a prelua CFR Marfă iar săptămana viitoare va avea loc o întalnire cu o firmă din Slovacia, fiind aşteptat ca acest proces de privatizare să atragă şi interesul unor transportatori romani, a declarat marţi directorul general al companiei, Constantin Zaharia. "Deja am început să avem contacte cu posibili investitori. S-au prezentat investitori din Polonia şi Cehia şi sunt semnale că şi transportatori interni vor veni să stea de vorbă cu noi", a afirmat Zaharia la o dezbatere organizată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), care deţine integral CFR Marfă, pe tema privatizării societăţii. Contactat ulterior, el a precizat că pană în prezent au avut loc întalniri cu reprezentanţi ai PKP Cargo (Polonia) şi AWT (Cehia). Totodată, o altă companie străină care şi-a manifestat interesul pentru CFR Marfă este Optifin Invest (Slovacia), cu reprezentanţii căreia vor avea loc discuţii săptămana viitoare. "Amănuntele de discută după cumpărarea caietelor de sarcini", a adăugat Zaharia. Horaţiu Buzatu, secretarul general adjunct al MTI, care coordonează activitatea CFR Marfă şi privatizarea companiei, a declarat că procesul de trecere în proprietate privată a operatorului de transport marfă se va face după o strategie "privită cu destule animozităţi", care însă nu reprezintă documentul final, ci cadrul general, urmat de norme specifice. "Ne dorim în primul rand maximarea preţului. Interesul nostru nu este să scăpăm oricum de CFR Marfă, ci statul să obţină cat mai mult din această privatizare", a spus el. Autorităţile vizează vanzarea integrală a pachetului de acţiuni. Posibilitatea de a ceda o participaţie parţială nu este fezabilă, o analiză Deloitte arătand că statul ar trebui fie să vandă integral compania fie să o lichideze, a spus oficialul MTI. Licitaţia va fi organizată după aplicarea unor criterii de precalificare. "Nu va fi suficientă buna intenţie a investitorilor", a spus Buzatu. CFR Marfă are un capital de 56 milioane euro, active din bilanţ de circa 300 milioane euro, datorii de 450 milioane euro şi pierderi anuale de 50 milioane euro. Vanzarea companiei de transport feroviar este una din condiţiile asumate de Guvern prin acordul cu FMI. Strategia de privatizare a CFR Marfă va fi aprobată în această săptămană de guvern, potrivit ministrului Transporturilor, Ovidiu Silaghi. Ministerul Transporturilor va fi mandatat să vandă integral acţiunile deţinute la CFR Marfă prin licitaţie cu strigare, precum şi pachetul obţinut de stat în urma conversiei datoriilor în acţiuni şi cel rezultat în urma compensării datoriilor companiei către CFR SA.
Milioane de tineri americani revin la casele părinteşti
Peste un milion de absolvenţi de colegii din Statele Unite, promoţia 2008, născuţi în perioada istorică de "piaţă bull", cu dezvoltare rapidă, care a încheiat secolul trecut, au revenit în 2011 la casele părinteşti din cauza problemelor economice, marcand un record în materie, relatează Bloomberg. Numărul tinerilor de 26 de ani care locuiesc cu părinţii a crescut cu aproape 46% din 2007, potrivit datelor Biroului de Recensămant colectate de Centrul pentru Populaţie al Universităţii Minnesota. Anul trecut, numărul tinerilor cu varste de 18-30 de ani care locuiau cu părinţii a crescut cu 3,9% faţă de 2010, la 20,7 milioane de persoane. Datele scot în evidenţă dificultăţile cu care milioane de tineri americani se confruntă în găsirea unui loc de muncă, în urma celei mai lungi recesiuni de la Marea Depresiune. Circa un sfert dintre adulţii americani de 18-30 de ani locuiesc în prezent cu părinţii, iar numărul gospodăriilor care reunesc mai multe generaţii este la cel mai ridicat nivel în peste 50 de ani. "A avut loc o schimbare de atitudine. Părinţii sunt mai înţelegători, iar unii chiar se bucură", a declarat Kate Brooks, director pentru servicii de carieră la Colegiul pentru Arte Liberale al Universităţii Texas.
Cazul Oltchim ajunge pe masa procurorilor DNA
Guvernul va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi instituţiile statului în cazul persoanelor vinovate de creşterea datoriilor la Oltchim, pe baza concluziilor investigaţiei iniţiate de către Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), afirmă premierul Ponta. "Ministerul Finanţelor şi ANAF au început investigarea cauzelor pentru creşterea datoriilor şi vom sesiza DNA şi instituţiile statului", a spus Ponta. El a arătat că nu se aşteaptă ca, prin acest demers, să fie recuperat foarte mult din pierderile înregistrarea de-a lungul anilor la Oltchim, dar că este necesar să fie stabilite persoanele vinovate. Premierul a criticat din nou activitatea fostului director general al Oltchim Constantin Roibu.
Împrumuturile au trecut iar pe scădere
Soldul creditului neguvernamental a scăzut în august cu 1,6% faţă de luna iulie, la 227,932 miliarde lei, evoluţie influenţată de reducerea împrumuturilor în valută, potrivit datelor anunţate marţi de Banca Naţională a Romaniei. În termeni reali, scăderea soldului creditului neguvernamental a fost de 2,1%. "Creditul în lei s-a majorat cu 0,4 la sută (-0,1 la sută în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a redus cu 2,7 la sută (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 0,3 la sută). La 31 august 2012, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 5,7 la sută (1,7 la sută în termeni reali) faţă de 31 august 2011, pe seama majorării cu 4,3 la sută a componentei în lei (0,4 la sută în termeni reali) şi cu 6,5 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 0,8 la sută)", se arată într-un comunicat al BNR. Creditul guvernamental s-a diminuat în august cu 2,9%, la 76,59 miliarde lei. Faţă de 31 august 2011 valoarea este mai mare cu 18,6% (14,2% în termeni reali).
