Economic

MOZAIC ECONOMIC: Un iPhone este de nouă ori mai “scump” la Bucureşti decat în Zurich

Ziarul de Vrancea
20 sep 2012 656 vizualizări
In timp ce un bucureştean trebuie să muncească în medie 28 de zile ca să-şi cumpere un iPhone locuitorii din Zurich au nevoie de numai trei zile

Un iPhone nou "costă" în Bucureşti peste 28 de zile lucrătoare, faţă de două zile şi şase ore în Zurich sau peste 54 de zile la Manila, relevă un studiu privind veniturile, preţurile şi nivelul de trai din marile oraşe ale lumii, realizat de banca elveţiană UBS. Instituţia estimează că, în Bucureşti, o persoană care doreşte să cumpere ultimul model de iPhone trebuie să economisească venitul net echivalent obţinut în schimbul a 229 de ore şi jumătate de muncă, ceea ce reprezintă mai mult de 28 de zile lucrătoare a cate 8 ore pe zi. La Atena, un iPhone 4S de 16 GB, cel mai recent model la data realizării studiului, poate fi cumpărat cu banii economisiţi în10 zile şi şase ore (86 ore), în 16 zile şi patru ore la Praga (131 ore şi jumătate), în 17 zile şi cinci ore la Varşovia (141 ore), în 25 de zile şi şase ore la Budapesta (206 ore) sau aproape 31 de zile la Sofia (247 ore şi jumătate).  Angajaţii din Zurich pot cumpăra ultimul model de iPhone cu venitul pentru numai 22 de ore de muncă, reprezentand două zile şi şase ore, iar la New York smartphone-ul poate fi achiziţionat după 27 de ore şi jumătate de lucru, adică puţin peste 3 zile lucrătoare. Locuitorii din Bratislava trebuie să muncească 15 zile şi şase ore (126 de ore şi jumătate) pentru un iPhone, cei din Istanbul mai mult de 20 de zile (165 de ore şi jumătate), 5 zile şi patru ore în Paris (43 de ore şi jumătate), aproape 7 zile (55 ore) la Berlin sau Milano, 15 zile la Moscova (119 ore), 23 de zile la Beijing (184 de ore) sau Buenos Aires (187 ore). Raportat la preţurile din New York, Bucureştiul este unul dintre cele mai ieftine oraşe din lume. Nivelul mediu al preţurilor din Capitală, exclusiv chirii, reprezintă 39,8% din preţurile din New York, respectiv 34,7% dacă sunt incluse şi chiriile. Singurele oraşe cu preţuri mai mici comparativ cu Bucureştiul sunt metropolele indiene Mumbai şi Delhi. Salariul mediu net din Bucureşti reprezintă 13,5% din media înregistrată în New York, în timp ce remuneraţia brută echivalează cu 14,8% din venitul brut al unui locuitor al celui mai mare oraş american. Astfel, un angajat care lucrează în Bucureşti încasează un salariu mediu net de 3,4 dolari pe oră, similar cu cel înregistrat în Sofia, capitala Bulgariei, faţă de 4,6 dolari în Budapesta, 5,5 dolari în Varşovia, 6,3 dolari în Praga sau 10,1 dolari în Atena.  Cei mai bine plătiţi angajaţi din lume lucrează în Zurich, cu un caştig mediu net de 33,4 dolari pe oră, Geneva - 30 dolari pe oră, 27,6 dolari în Luxemburg sau 25,2 dolari în New York. În Barcelona, salariul mediu net este de 14,8 dolari pe oră, faţă de 17,7 dolari în Berlin, 18,5 dolari la Paris, 12,1 dolari la Roma, 19 dolari la Londra, 16,7 dolari în Montreal, 24,5 dolari la Oslo, 24,7 dolari la Sydney, 22,8 dolari la Tokyo, 11 dolari la Tel Aviv, 17,8 dolari la Viena, 5,4 dolari la Shanghai, 7,7 dolari la Sao Paulo sau 7,1 dolari la Istanbul. Angajaţii din Bucureşti lucrează în medie 1.837 ore pe an, adică aproximativ 35 ore pe săptămană, şi beneficiază anual de 26 de zile de concediu plătit, potrivit raportului UBS. Cel mai mul se lucrează în Mexico City, cu o medie 2.375 ore pe an pe angajat, echivalentul a 45 de ore pe săptămană. Aproape la fel de mult se munceşte în Cairo (2.331 ore pe an), Bangkok (2.312 ore) sau Seul (2.308 ore). În Budapesta se lucrează în medie 1.912 ore pe an, în Sofia 1.894 ore, la Praga 1.829 ore, la Varşovia 1.793 ore, iar la Atena 1.822 ore. Angajaţii din Zurich lucrează în medie 1.887 ore pe an, faţă de 1.787 la Londra, 1.761 la Barcelona, 1.731 la Frankfurt sau 1.558 ore la Paris, unde conform raportului UBS se munceşte cel mai puţin din lume.

CSA insistă pe asigurările obligatorii la case

Decizia de suspendare a executării unui ordin al CSA care stabilea, printre altele, că proprietarii de locuinţe care vor să încheie poliţe facultative trebuie să încheie şi o poliţă obligatorie reprezintă o primă fază a procesului şi nu este irevocabilă. Aşa arată într-un comunicat Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Decizia de suspendare a fost luată în urma unui dosar iniţiat de Astra Asigurări, al doilea jucător pe piaţa de profil după nivelul primelor. "Admite în parte cererea. Suspendă executarea Ordinului CSA 15/2012 şi a Normelor privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, numai în ceea ce priveşte efectele articolului 7 din Norme. Ia act că s-au solicitat cheltuieli de judecată. Cu recurs în 5 zile de la comunicare", se arată pe pagina web a instanţei. Potrivit ordinului CSA, proprietarii de locuinţe care au încheiate poliţe facultative privind riscurile prevăzute de Legea 260/2008 au obligaţia să încheie poliţe de asigurare obligatorie a locuinţelor la data expirării celor facultative. De asemenea, începand cu 1 septembrie, societăţile de asigurare vor putea încheia poliţe pentru riscurile prevăzute de contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor numai pentru valori asigurate care depăşesc sumele asigurate obligatoriu conform Legii 260/2008. "Pentru riscurile şi sumele asigurate obligatoriu, prevăzute în Legea 260/2008, societăţile de asigurare vor putea încheia doar PAD (poliţa de asigurare obligatorie a locuinţelor, emisă de Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale - n.r.)", se precizează în norma CSA. Astfel, CSA stabilea că proprietarii care doresc să-şi acopere riscul pentru valori mai mari decat nivelul acoperit de asigurările PAD pot să cumpere poliţe facultative doar după ce încheie o poliţă obligatorie. Prin Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor, proprietarii de imobile sunt obligaţi să încheie o poliţă de asigurare, prima fiind, în funcţie de tipul locuinţei, de 10 sau 20 euro pe an. Suma asigurată a unei locuinţe este de cel mult 10.000 euro, respectiv 20.000 euro. Primele poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei, denumite PAD, au fost emise de PAID în iulie 2010. Prin modificarea Legii 260/2008, în decembrie 2010, persoanele fizice şi juridice care au asigurare facultativă a locuinţelor pentru toate riscurile prevăzute în asigurarea obligatorie nu intră sub incidenţa prevederilor actului normativ. În urma acelei modificări, societăţile de asigurări, inclusiv acţionari PAID, au lansat produse similare PAD, fapt ce a condus la reducerea constantă şi continuă a portofoliului PAID. Mai mult, unii asigurători, cum ar fi Carpatica Asig sau Astra, şi-a denumit poliţele faculatative pentru locuinţe PAD, PAD Complet sau PAD Avantaj. în plus, Astra, care este acţionar PAID, a înregistrat marca PAD la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM). În primele şase luni ale acestui an, portofoliul Astra aferent asigurărilor pentru incendii şi calamităţi naturale se ridica la 2,46 milioane de poliţe şi venituri aferente de 117,97 milioane de lei. În cazul PAID, de la începutul acestui an, portofoliul societăţii a scăzut permanent, ajungand la finele lunii august la 202.774 de poliţe, de la 574.229 contracte la 31 decembrie 2011. PAID a fost înfiinţată în septembrie 2009 în baza prevederilor Legii 260/2008, ale Legii 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor şi Legii 31/1990 privind societăţile comerciale.

Ponta: Păstrăm cota maximă de impozitare la 16% pană în 2016

Cota maximă de impozitare va fi menţinută la 16%, chiar şi în condiţiile introducerii unor cote de impozitare de 8% şi 12% pentru persoane cu venituri reduse, în perioada 2012-2016 sau pană cand Uniunea Europeană va impune un regim de impozitare unitar, a declarat premierul Victor Ponta. "Păstrăm cota unică în perioada 2012-2016 sau pană în momentul în care Uniunea Europeană va impune un regim de impozitare unitar", a spus Ponta la RTV. El a susţinut că, în prezent, Romania şi Bulgaria practică "un dumping fiscal", în Germania fiind plătit un impozit de 45%.

HTC a prezentat două smartphone-uri cu Windows Phone 8

Compania taiwaneză HTC a prezentat două smartphone-uri cu sistem de operare Microsoft Windows Phone 8, care vor fi disponibile din luna noiembrie la preţuri încă necunoscute şi par poziţionate în concurenţă directă cu noile modele Nokia Lumia dezvăluite pe 5 septembrie. Designul modelelor HTC Windows Phone 8X şi 8S este o noutate în gama companiei taiwaneze, iar specificaţiile tehnice sunt caracteristice smartphone-urilor premium prezente pe piaţă. Modelul 8X are ecran multitouch cu diagonala de 4,3 inci şi rezoluţie HD 720p, procesor dual-core cu frecvenţa de 1,5 GHz, 1 GB de memorie RAM, 16 GB stocare internă fără posibilitatea adăugării unui card microSD, grosimea de 10,1 milimetri şi cantăreşte 130 de grame. Bateria are capacitatea de 1.800 mAh. Camera foro este de 8 megapixeli cu flash şi poate înregistra secvenţe video la rezoluţia HD 1080p. Telefonul este compatibil cu reţelele de date de mare viteză LTE. HTC Windows Phone 8S, mezinul seriei prezentate miercuri, are ecran de 4 inci, procesor dual-core de 1 GHz, 512 MB memorie RAM, stocare internă de 4 GB ce poate fi extinsă cu un card microSD, cameră de 5 megapixeli şi baterie de 1.700 mAh. Ambele modele sunt disponibile în game variate de culori, inclusiv nuanţe de albastru şi roşu. Lansarea a fost consemnată şi de Microsoft, prin prezenţa CEO-ului Steve Ballmer la evenimentul de lansare organizat de HTC. "Combinarea superbelor Windows Phone 8X şi 8S de la HTC cu marca noastră reprezintă o piatră de hotar pentru ambele companii", a declarat într-un comunicat directorul general al Microsoft. Microsoft vrea să impună Windows Phone ca o a treia variantă pe piaţa smartphone-urilor, dominată în prezent de Google Android şi Apple, prin iPhone şi iOS. Producătorul de software încearcă să aducă pe piaţă cat mai multe modele cu sistemul de operare Windows la timp pentru sezonul de iarnă.

Concedieri masive din bănci

Bank of America va concedia 16.000 de angajaţi pană la sfarşitul anului, accelerand un program de reducere a cheltuielilor, astfel că instituţia de credit va pierde "titlul" de cel mai mare angajator din sistemul financiar american, urmand să aibă în decembrie 260.000 de salariaţi, potrivit WSJ.com. Potrivit unui document care circulă în conducerea băncii, reducerile de personal au început deja, fiind eşalonate pe parcursul ultimului semestru din acest an, şi au scopul de a eficientiza operaţiunile. Programul are ca obiective reducerea riscurilor, creşterea veniturilor generate prin baza actuală de clienţi şi utilizarea operaţiunilor de investment banking preluate în 2008 prin fuziunea cu Merrill Lynch pentru a deveni unul dintre cei mai mari consilieri pentru investiţii la nivel mondial. La nivelul serviciilor bancare comerciale, Bank of America vrea să reducă numărul de sucursale şi să restrangă operaţiunile de credite ipotecare, potrivit documentului. Astfel, la sfarşitul acestui an banca ar avea 260.000 de angajaţi, cel mai redus personal din 2008, şi ar fi depăşită în topul angajatorilor din sistemul bancar american de JPMorgan Chase, Citigroup şi Wells Fargo, notează WSJ.com. O sursă apropiată situaţiei a afirmat că ţinta ar putea fi modificată în funcţie de volumul afacerilor efectuate între timp.

Guvernul vrea să modifice Legea dialogului social

Guvernul a transmis Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale un proiect de modificare a Legii dialogului social şi aşteaptă în prezent acordul instituţiilor financiare, estimand că în maximum trei săptămani documentul va intra în dezbaterea Executivului. Ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, a apreciat că actuala lege blochează funcţionarea dialogului social. El a mai precizat că, în maximum trei săptămani, vor fi nominalizaţi reprezentanţii societăţii civile în cadrul Consiliului Economic şi Social. Premierul Victor Ponta şi ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, s-au întalnit, joi, cu membrii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.

WSJ: A fost depăşit momentul critic al crizei din zona euro?

Pentru depăşirea crizei, Europa are nevoie de intervenţia pe termen scurt a BCE, de o strategie credibilă de creştere şi de un program pe termen lung de reformă instituţională, iar în prezent îndeplineşte cel mult un punct şi jumătate din cele trei, afirmă doi economişti într-un articol pentru WSJ. Pieţele financiare au fost cuprinse de euforie în ultima perioadă, ca urmare a veştilor bune din zona euro: promisiunea Băncii Centrale Europene (BCE) pentru eventuale achiziţii nelimitate de obligaţiuni, anunţul unei uniuni bancare, aprobarea de către Germania a Mecanismului European de Stabilitate, rezultatul proeuropean din alegerile din Olanda şi poziţia mai puţin rigidă a UE în privinţa Greciei, se arată într-un articol scris pentru Wall Street Journal (WSJ) de Charles Goodhart, profesor emerit pentru finanţe-bănci la London School of Economics, şi Sony Kapoor, director operaţional al organizaţiei Re-Define. Încrederea din pieţe este în contrast puternic cu temerile, nematerializate, privind o prăbuşire în această vară. "Ar putea fi acesta începutul sfarşitului pentru criza din zona euro?", întreabă cei doi.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.