MOZAIC ECONOMIC: Decreţeii vor primi pensii de mizerie
"În momentul în care persoanele născute în perioada 1966-1971 (n.r.-cunoscuţi şi sub numele de decreţei) vor ieşi la pensie nu vor mai exista resurse, în cadrul sistemului actual, pentru a li se putea plăti o pensie mai mare de 15% din ultimul salariu", a declarat vicepreşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Ion Giurescu, prezent seminarul "Cinci ani de pensii private obligatorii: Cat am plătit şi cat am caştigat pentru o bătraneţe fără griji?", organizat de Ziarul Financiar. El a adăugat că singura soluţie fezabilă este oferirea unei oportunităţi pentru generaţiile active tinere de a economisi o parte din venituri, într-un sistem bazat pe conturi individuale şi pe reinvestire continuă. "După o perioadă de 20 de ani, sumele economisite se vor dubla, iar după 40 de ani de contribuţie, acestea vor fi de 4 ori mai mari decat contribuţiile efective", a mai spus reprezentantul CSSPP. Primele contribuţii la sistemul de fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au fost virate în mai 2008. Datele CSSPP arată că, la finele lunii august, numărul celor înscrişi la Pilonul II a atins 5,7 milioane de persoane, ale căror conturi individuale de pensii cumulează 1,9 miliarde de euro. Valoare medie a unui cont activ pe Pilonul II se ridică la 562 de euro. Împreună cu fondurile de pensii facultative (Pilonul III), sistemul de pensii private deţine active de două miliarde de euro. Potrivit lui Giurescu, în Romania, cota procentuală aplicată sumelor care se virează la sistemul de fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II), în prezent de 3,5%, este cea mai redusă din Europa. "Şi Macedonia are mai mult, respectiv 6%, în condiţiile în care a scăzut de la 18%", a spus reprezentantul CSSPP. El a mai arătat că sumele virate în prezent la Pilonul II nu vor acoperi nevoile financiare pentru o bătraneţe liniştită. "Cine crede asta se îmbată cu apă rece", a mai spus Giurescu. Potrivit vicepreşedintelui CSSPP, proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private va fi trimis la Ministerul Muncii. "Sper ca pană la finele anului să intre în dezbatere şi aprobat de Parlament", a afirmat Giurescu.
Mită electorală pentru angajaţii Oltchim din fonduri publice
Angajaţii combinatului Oltchim (OLT) vor primi ajutoare sociale de urgenţă în sumă de cate 1.400 lei, în două tranşe, din fondurile Ministerului Muncii, decizia fiind adoptată, ieri, de Guvern pentru a preveni noi probleme sociale. Ajutorul a fost decis în baza unui memorandum al Ministerului Economiei privind "atenuarea efectelor sociale negative generate de situaţia economico-financiară de la Oltchim", prezentat în şedinţa de miercuri a Guvernului. "Din cauza dificultăţilor de asigurare a materiilor prime şi a disponibilităţilor financiare, rezultatul a fost întreruperea activităţii, acumularea de datorii şi întarzierea achitării drepturilor către salariaţi. Pentru evitarea apariţiei riscului de excluziune socială şi pentru a evita apariţia unor probleme sociale suplimentare, în memorandum se propune sprijinirea salariaţilor şi a familiilor acestora prin acordarea de ajutoare de urgenţă în sumă de 1.400 lei pe salariat. Plata se va face în două tranşe din fondurile puse la dispoziţie de Ministerul Muncii", a declarat purtătorul de cuvant al Guvernului, Andrei Zaharescu. El a susţinut că este vorba de "o plasă de siguranţă" pentru o perioadă de două-trei luni, pană cand Oltchim va fi preluată efectiv de către un investitor care ar urma să fie selectat prin licitaţia programată pentru vineri. Cateva sute de angajaţi ai Oltchim au protestat pe parcursul săptămanii trecute în faţa pavilionului administrativ al instituţiei, cerand plata salariilor restante de două luni, identificarea fondurilor necesare repornirii instalaţiilor şi plăţii datoriilor către Electrica şi demisia liderului sindical Mihai Diculoiu. Un număr de 15 angajaţi au intrat în greva foamei, acţiune încheiată vineri. Termenul de depunere a ofertelor pentru privatizarea Oltchim a fost prelungit pană joi, 20 septembrie, la ora 12:00, a anunţat, luni, şeful OPSPI, Remus Vulpescu, precizand pană pe data de 22 septembrie trebuie informaţi reprezentanţii FMI cu privire la începerea negocierilor cu investitorii. Decizia preşedintelui OPSPI privind amanarea termenului de depunere a ofertelor pentru privatizarea Oltchim ţine cont de trei acţiuni în instanţă depuse de preşedintele PP-DD, Dan Diaconescu. Diaconescu a depus în ultimele zile trei acţiuni în anulare, una împotriva unei hotărari a adunării generale a acţionarilor Oltchim, celelalte vizand suspendarea şi anularea procedurii de privatizare şi a contractului de privatizare care ar urma să fie încheiat. Şeful OPSPI a mai anunţat că societăţi care reprezintă Gazprom au solicitat amanarea cu două săptămani a termenului limită pentru depunerea ofertelor de privatizare la Oltchim pentru a analiza impactul litigiilor apărute în ultimele zile privind combinatul chimic.
In ce condiţii va finanţa UE izolarea termică a blocurilor
Comisia Europeană va finanţa lucrările de izolare termică a blocurilor, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, condiţia fiind însă ca în program să fie incluse blocuri în care locuiesc persoane defavorizate şi familii cu venituri reduse, iar proprietarii să contribuie cu minimum 10% din sumă. Blocurile eligibile trebuie să fi fost construite în intervalul 1950-1990, în municipiile reşedinţă de judeţ şi în Capitală, conform programului aprobat în şedinţa de miercuri a Guvernului. Proiectul va beneficia de un buget total de 304 milioane euro, din care 150 milioane euro provin din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), iar 154 milioane euro reprezintă contibuţia naţională asigurată din bugetul de stat, bugetul autorităţilor locale şi, la solicitarea Comisiei Europene, contribuţii ale asociaţiilor de proprietari, a anunţat ministrul Dezvoltării Regionale, Eduard Hellvig. Datele prezentate de acesta relevă că peste 220.000 de apartamente au fost construite în această perioadă la nivel naţional, fără să fie reabilitate termic. Gradul de confinanţare al fiecărui proiect depus va fi de 60% din FEDR şi bugetul stat, restul fiind acoperit de autorităţile locale şi asociaţiile de proprietari. Contribuţia de 40% a autorităţilor locale şi asociaţiilor de proprietari va varia în funcţie de veniturile persoanelor beneficiare. Astfel, dacă mai mult de jumătate dintre propietari din clădirea supusă reabilitării termice au un venit mediu lunar pe membru de familie sub 150 euro, contribuţia asociaţiei locatari va fi de 10%, iar a autorităţii locale de 30%. Dacă mai mult de jumătate dintre proprietari au un venit mediu lunar pe membru de familie sub 350 euro, contribuţia asociaţiei de locatari va fi egală cu cea a autorităţii locale, respectiv 20%, iar dacă membrii asociaţiei de locatari au un venit mediu net de 500 euro, contribuţia asociaţiei va fi de 30%, iar a autorităţii locale de 10%. Proiectele vor putea fi depuse începand cu 15 octombrie, iar programul va fi funcţional de la 1 noiembrie 2012, în condiţiile în care termenul de aprobare a unui proiect nu ar trebui să depăşească 30 de zile.
Cele mai valoroase 10 branduri din lume
Apple este cel mai valoros brand din lume, evaluat la peste 100 miliarde de dolari, urmat la distanţă de Coca-Cola şi Microsoft, potrivit unui top realizat de eurobrand, potrivit căruia cele mai de valoare 10 mărci din lume aparţin companiilor americane. Cel mai valoros brand din afara Americii este China Mobile, care se plasează abia locul 11 în topul global, cu o valoare estimată la 43,98 miliarde de dolari. LVHM (Luis Vuitton Moet Hennessy) este compania europeană cu cele mai de valoare mărci, evaluate la 34,3 miliarde de dolari, pe locul 14 în top, căreia îi urmează Vodafone, 28,57 miliarde dolari, pe poziţia a 17-a, şi brandurile producătorului de bere ABInBev, cu 28 miliarde de dolari, pe locul 19. Compania austriacă eurobrand, înregistrată la Viena, este specializată în servicii de consultanţă şi evaluare a mărcilor şi patentelor. Top 10 începe cu Apple, Coca-Cola (59,97 miliarde dolari) şi Microsoft (53,97 miliarde dolari), urmate de IBM (52,63 miliarde dolari), care a făcut schimb de locuri cu Google (50,6 miliarde dolari). Pe locul al şaselea se regăseşte producătorul de ţigarete Philip Morris (48,3 miliarde dolari), care a urcat de pe locul 10, urmat de Procter & Gamble (47,14 miliarde dolari) şi McDonalds (45,84 miliarde dolari), în coborare de pe şase. Topul primelor 10 branduri globale este încheiat de Johnson & Johnson (44,66 miliarde dolari), care a avansat de pe poziţia a 11-a, şi operatorul american de telecomunicaţii AT&T (44,94 miliarde dolari). Pepsi a ieşit din top 10, ocupand locul 12, cu o valoare a brandului estimată la 41,56 miliarde dolari.
Corecţii financiare usturătoare la programele UE
Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat că nivelul corecţiilor financiare aplicate de către CE pentru cele patru programe operaţionale Transport, Mediu, Competitivitate şi Regional se ridică "la cateva sute de milioane de euro", bani care ar putea fi redirecţionaţi Romaniei. "În momentul de faţă, cifrele sunt confidenţiale, nu vi le pot spune, pot să vă spun că la o evaluare preliminară vorbim de cateva sute de milioane de euro. Desigur, va fi un proces de conciliere, vom discuta cu Comisia Europeană şi, în măsura în care noi vom accepta propunerea Comisiei Europene (CE), banii aceştia nu se vor pierde, ei vor putea fi alocaţi pentru alte proiecte. Ei vor fi retraşi de pe proiectele unde au fost sesizate disfuncţionalităţi pe zona achiziţiilor publice", a declarat Orban miercuri. El a precizat că negocierile cu Comisia în procedura de conciliere nu au început încă pentru cele patru programe. "Încă nu am început negocierile, de fapt concilierea cu Comisia Europeană, aşteptăm scrisoarea oficială în limba romană care va veni probabil în cateva săptămani şi după aceea o să avem un termen de două luni pană la care va trebui să finalizăm aceste negocieri", a afirmat ministrul. De asemenea, el a arătat că nivelul acestor corecţii vor fi aplicate de Comisia Europeană în mod diferit, de la program la program şi de la axă prioritară la axă prioritară, în funcţie de problemele care vor fi constatate.
Retrageri masive din bănci
Retragerile masive de depozite din Spania, Portugalia, Irlanda şi Grecia, care au totalizat 326 miliarde euro în ultimele 12 luni, coincid cu intrări de valoare apropiată în statele cu economie solidă din zona euro şi pun în pericol stabilitatea şi sustenabilitatea monedei unice. Băncile din cele patru ţări de la periferia zonei euro au pierdut în perioada august 2011 - iulie 2012 depozite de 326 miliarde euro, potrivit unei analize Bloomberg, situaţie care pune în pericol revenirea economică a Europei şi subminează unul dintre principiile de bază ale monedei unice, un sistem financiar integrat. Băncile elene şi irlandeze se confruntă cu această situaţii încă din 2010, iar anul trecut li s-au alăturat instituţiile de credit din Spania şi Portugalia, potrivit unei analize Bloomberg. Retragerile de depozite din cele patru state coincid cu intrări de valoare apropiată, de aproximativ 300 miliarde euro, în băncile din şapte ţări cu economii solide, printre care Germania şi Franţa, situaţia generand o fragmentare a creditării la nivelul zonei euro şi un sistem bancar în două viteze, care blochează creşterea economică şi zădărniceşte măsurile luate de Banca Centrală Europeană la aniversarea a trei ani de la declanşarea crizei datoriilor de stat. "Ieşirile de capital conduc la dezintegrarea zonei euro şi adancesc divergenţele dintre periferie şi centru. Companiile plătesc cu 1-2 puncte procentuale mai mult pentru a se împrumuta în ţările cu probleme, iar o astfel de diferenţă nu permite creşterea economiei", comentează pentru Bloomberg Alberto Gallo, analist şef pentru Europa la Royal Bank of Scotland, Londra.
Preţuri mai mari la Oktoberfest
Preţul berii de la Oktoberfest va creşte în acest an cu 3,9%, la 9,32 euro în medie pentru halba de un litru, însă cantitatea consumată va depăşi recordul de anul trecut, de 7,5 milioane de litri de bere, potrivit estimărilor UniCredit. Cea de-a 179-a ediţie a Oktoberfest va începe sambătă în Munchen. Anul trecut, sărbătoarea de 16 zile a atras 6,9 milioane de vizitatori, aproape de recordul de 7,1 milioane stabilit în 1985, la aniversarea a 175 de ani de la prima ediţie. Consumul de anul trecut a ajuns la 7,5 milioane litri de bere, un nou maxim istoric, iar perspectivele vanzărilor din acest an sunt "strălucitoare", notează UniCredit într-o analiză despre tradiţia bavareză care datează din anul 1810. În pofida popularităţii Oktoberfest, cel mai mare festival la nivel global, marea majoritate a participanţilor sunt germani. Turiştii străini reprezintă numai 20% din numărul total de vizitatori, o veste bună pentru berării deoarece economia germană s-a ţinut bine pe picioare în faţa crizei datoriilor de stat din zona euro, cu o piaţă solidă a muncii şi creşteri salariale în acest an.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
iris, acum 4235 zile, 5 ore, 52 minute, 24 secunde 
