Economic

Statul roman a pierdut 12 milioane de euro de la afaceristul Liviu Jitea

Omul de afaceri din Topul celor mai bogaţi romani plătea lunar taxe şi impozite de 2 milioane de euro înainte de 1 iulie 2010.Acesta a sistat producţia de băuturi intermediare după accizarea în plus a acestora şi introducerea accizelor la BFL.“Numai de la mine statul a pierdut 12 milioane de euro pe an. Lunar plăteam 1 milion de euro doar accize”, spune Jitea, care susţine că tot a rămas cel mai mare cotizant vrancean la bugetul de stat.După accizarea BFL-urilor statul a încasat de pe urma acestei măsuri doar 6.500 de euro, deoarece producătorii s-au împuţinat

Statul roman nu a încasat aproape nimic după introducerea accizelor la băuturile fermentate liniştite, celebrele BFL-uri care făceau concurenţă neloială vinurilor naturale. Măsura a fost introdusă prin OUG 54/2010 în Codul Fiscal şi prevedea plata unei accize de 100 de euro pe hectolitru, adică 1 euro la 1 litru de BFL. Potrivit informaţiilor furnizate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP), singurii bani încasaţi din această măsură fiscală este suma de 28.596 lei, o sumă aproape insignificantă pentru bugetul de stat. Banii au intrat în conturile bugetului de stat de la începutul anului şi pană la sfarşitul lunii iunie. Surse din piaţa vinurilor spun că de fapt comercializarea BFL-urilor a continuat o lungă perioadă de timp şi după data de 1 iulie 2010, prevalandu-se de faptul că în Codul Fiscal s-a prevăzut o perioadă de graţie pentru epuizarea stocurilor. Pe de altă parte, reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale susţin că aşa ceva nu a fost posibil, deoarece aceste băuturi aveau un termen de valabilitate şi se făceau verificări încrucişate. Potrivit acestora, producătorii aveau obligaţia să scape de stocuri în 30 de zile, în timp ce comercianţii nu aveau un termen limită. “Producătorii au fost verificaţi. Unii nu au mai apucat să comercializeze băturile şi s-a procedat la distrugerea stocurilor. Nu mai putea să le comercializeze nici cu accize, deoarece expirase termenul de valabilitate”, a declarat Răduţă Boldeanu, directorul de la Vamă. Potrivit datelor Vămii, în Vrancea erau înregistraţi înaintea de introducerea accizelor la BFL un număr de 10 producători, din care şase – şapte produceau efectiv. Chiar dacă statul nu încasează mulţi bani, cel puţin vinurile naturale nu mai sunt sub presiunea unor surogate care nu făceau decat să distrugă munca podgorenilor adevăraţi. Şi asta pentru că producătorii le vindeau ieftin, adesea sub masca unor etichete viticole.

Jitea a sistat producţia de intermediare

Cel mai mare plătitor de accize din Vrancea este omul de afaceri Liviu Jitea, deţinătorul companiilor Vinexport şi Trust LF Trade, ultima făcand parte din randul marilor contribuabili din judeţ. Jitea a fost acuzat în dese randuri de producătorii de vinuri şi nu numai, mai mult sau mai puţin voalat, că a inundat piaţa cu BFL-uri. Patronul Vinexport susţine că în realitate nu a produs niciodată BFL-uri, ci băuturi intermediare, de pană la 22% concentraţie alcoolică, care erau taxate. Pentru acestea statul percepea înainte de 1 iulie 2010 o acciză de 65 de euro pe hectolitru, mărită ulterior la 165 de euro la hectolitru. Băuturile intermediare reprezentau jumătate din producţia firmelor lui Liviu Jitea, care a renunţat la ele pentru că nu mai erau rentabile, după cum spune. “Eu nu am fost afectat de acciza de la BFL, chiar am fost de acord cu ea. În acelaşi timp, guvernanţii au mărit şi accizele la produsele intermediare pentru care statul încasa sute de milioane de euro”, a declarat Liviu Jitea, care a ţinut să-i “mulţumească” fostului ministru de Finanţe pentru grija faţă de buget.

Taxe de 24 milioane de euro anual

Omul de afaceri spune că a sistat total producţia de băuturi intermediare după creşterea accizelor, deoarece nu mai aduceau profit. Aceste băuturi de pană la 22% alcool reprezentau jumătate din producţia firmelor sale, diferenţa fiind reprezentantă de băuturi spirtoase cu o concentraţie alcoolică mai mai mare. Liviu Jitea susţine că nu doar el a pierdut bani din taxarea băuturilor intermediare, ci şi statul. “Numai de la mine statul a pierdut 12 milioane de euro pe an. Lunar plăteam 1 milion de euro doar accize. Dacă adăugam TVA şi alte taxe, în total plăteam 2 milioane de euro pe lună. Acum, mai dau statului aproximativ 700.000 de euro, dar tot sunt cel mai mare plătitor din judeţul Vrancea”, susţine omul de afaceri. Potrivit acestuia, puţinii bani pe care îi mai încasează Direcţia de Finanţe provin de la băuturi gen vermut sau bitter, care nu sunt fabricate de firmele sale. Liviu Jitea a fost cotat de Top 300 Capital printre cei mai bogaţi romani, cu o avere de peste100 milioane de euro.

Ce sunt BFL-urile şi produsele intermediare

Potrivit Codului Fiscal, sunt băuturi fermentate liniştite produsele cu o concentraţie alcoolică de peste 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în volum. În aceeaşi categorie intră băuturile cu o concentraţie alcoolică de peste 10% în volum, nu de depăşeşte 15%, iar alcoolul din produsul finit rezultă în întregime din fermentare. Produsele intermediare sunt produsele care au o concentraţie alcoolică de al 1,2% pană la 22% în volum. Tot aici se încadrează şi BFL-urile cu peste 5,5% alcool şi care nu rezultă în întregime din fermentare, iar ponderea de alcool absolut (100%) este în proporţie de peste 50% provenită din baza fermentată liniştită, inclusiv vin şi bere. Produs intermediar este şi orice băutură fermentată cre depăşeşte pragul de 8,5% alcool şi care nu rezultă în întregime din fermentare, iar ponderea de alcool absolut (100%) este în proporţie de peste 50% provenită din baza fermentată liniştită, inclusiv vin şi bere. (M. BOICU)

---