MOZAIC ECONOMIC: Criza reduce la jumătate nunţile din restaurante
Anul trecut s-au căsătorit cele mai puţine cupluri din ultimele trei decenii, iar restaurantele pierd o sursă importantă de venit pentru că de la debutul crizei numărul de nunţi a scăzut la jumătate, invitaţii sunt tot mai puţini, fac daruri mai ieftine mirilor, dar şi meniurile sunt mai sărace. Pentru căsătorii, anul trecut a fost cel mai slab din 1980. Statistica arată că în 2011 s-au căsători în Romania sub 106.000 de cupluri, faţă de 183.000 în 1980 sau de peste 192.000 în 1990, maximul ultimilor 32 de ani. "Nunţile sunt în ultimii ani pe un trend de scădere în restaurantele hotelurilor, atat ca număr de evenimente, cat şi ca număr de persoane care participă la acestea. Principala cauză este criza economică, care a redus bugetele alocate de romani pentru astfel de evenimente", a declarat Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din Romania (FIHR). În 2010 s-au încheiat sub 116.000 de căsătorii, 134.000 în 2009 şi aproape 150.000 în 2008, înainte de începerea crizei economice, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Cele mai multe cupluri s-au căsătorit în ultimul deceniu în 2007, an de boom economic, cand au avut loc aproape 190.000 de căsătorii. Reţinerea cuplurilor de a se căsători a afectat şi industria hotelurilor şi restaurantelor, ai căror reprezentanţi spun că numărul nunţilor - o sursă importantă de încasări pentru ei- a scăzut la jumătate comparativ cu anul 2008. În afara faptului că numărul invitaţilor s-a redus semnificativ la nunţi, aproape nimeni nu mai rezervă camere la hotel pentru noaptea evenimentului, spune Mihai Acatrinei, directorul general al hotelului Ramada Majestic din Bucureşti. "Pană în urmă cu caţiva ani, cei care organizau nunta rezervau pentru noaptea evenimentului şi 10-15 camere la hotel pentru anumiţi invitaţi. Acum nu mai rezervă nimeni nicio cameră", a adăugat el. Acatrinei spune că dacă în anii din urmă sălile pentru nuntă se rezervau cu cel puţin un an înainte, acum se pot găsi tot timpul restaurante libere. "Pană în 2008, în decembrie aveam ocupate cu nunţi absolut toate sambetele din anul următor. Acum mai avem 6-10 nunţi rezervate cu un an înainte, iar gradul de ocupare cu nunţi pentru zilele de sambătă este de 50-60% pe parcursul unui an", a mai spus Acatrinei. Josef Goschy, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din Romania, afirmă la randul lui că business-ul cu nunţi în restaurante şi hoteluri a scăzut la jumătate în ultimii patru ani. "Lumea nu mai are bani, vin mai puţini nuntaşi, care dau cadouri mai ieftine şi, în consecinţă, şi mancarea este mai puţină faţă de acum caţiva ani", a adăugat Goschy. Hotelierii spun că nunţile cu 700-800 de persoane sunt extrem de rare şi sunt organizate doar de persoanele cu venituri foarte mari. "În general, în anii trecuţi, o nuntă avea în medie 250-300 de invitaţi. Acum, numărul acestora a coborat, în medie, la 180-200", a afirmat Octavian Lazăr, directorul general al hotelului Caro din Bucureşti. El spune că, faţă de anii trecuţi, "nu prea" se mai fac nunţi duminica. înainte de 2008 toate sambetele erau ocupate cu nunţi la restaurantele din hoteluri, şi mulţi nu aveau de ales şi se căsătoreau duminica. Odată cu scăderea numărului de evenimente, cuplurile găsesc, de cele mai multe ori, zile de sambătă libere la restaurant. "Oamenii mai fac nunţi duminica doar dacă li se oferă reduceri majore, de pană la 50%. Cu caţiva ani în urmă, înainte să ceri fata de soţie, trebuia să rezervi mai întai restaurantul, pentru că nu se ştia dacă reuşeşti să găseşti o sală liberă. Acum poţi s-o ceri liniştit, pentru că sigur vei găsi un restaurant disponibil", a completat Lazăr.
Hotelierii de pe Litoral se gandesc deja să majoreze tarifele
Creşterea tarifelor este justificată de scumpirea combustibilor folosiţi la încălzire şi a alimentelor
Tarifele la cazare pe litoral vor creşte anul viitor în medie cu 7%, după trei ani de stagnare şi un sezon foarte bun în acest an, hotelierii invocand scumpirea utilităţilor şi a combustibilului în 2012 şi 2013. "Tarifele la cazare pe litoral vor creşte în 20013 cu 7%. Tarifele pe litoral sunt nemodificate de trei ani, de la începerea crizei. Hotelierii au sacrificat profiturile pentru a menţine circulaţia turistică, iar toate majorările de preţuri ale utilităţilor şi alimentelor din ultimii trei ani au fost suportate de hotelieri. Creşterea TVA de la 19% la 24%, devalorizarea euro, majorarea preţului combustibilului pentru încălzirea apei, creşterile salariale, toate acestea au fost suportate de hotelieri", a declarat Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR). FPTR solicită Guvernului să reducă TVA de la 24% la 9% şi la serviciile de masă vandute la pachet cu cazarea, aşa cum se practică în toate ţările europene. "Această măsură va duce la creşterea vanzărilor de pachete de servicii, extindere duratei sejurului, dezvoltarea sistemului all-inclusive, mărind astfel încasările hotelierilor şi, implicit, taxele şi impozitele colectate", a mai spus Răducan. În prezent, serviciile de cazare cu mic dejun au TVA redus la 9%. Pentru masa de pranz şi cea de seara din hoteluri, taxa pe valoare adăugată este 24%. În acest an, tarifele medii practicate de agenţiile de turism în varf de sezon pentru un loc în cameră dublă în Mamaia pe noapte au fost de 108 lei pentru un hotel de două stele, 150 lei pentru trei stele şi 216 lei pentru patru stele. În extrasezon, camera la două stele a costat 48 de lei pe noapte, la trei stele 72 de lei şi la patru stele 144 de lei. În Eforie Nord, în varf de sezon, un loc într-un hotel de două stele a putut fi cumpărat cu 90 de lei, la trei stele a costat 120 de lei şi la patru stele 182 de lei. Un loc într-o cameră dublă într-un hotel de două stele din Saturn, în varf de sezon, a costat 78 de lei, în medie, într-o unitate de trei stele preţul s-a ridicat la 110 lei, iar la patru stele tariful a urcat la 144 de lei. Oficialul FPTR a mai spus că pentru ca Romania să fie competitivă pe plan extern, soluţia este recunoaşterea incoming-ului ca export de servicii. "Este mult mai profitabil pentru Romania să restituie TVA sau să dea prime de export agenţiilor care aduc străini în ţara noastră decat celor care exportă cereale, lemn sau fier vechi. MDRT ar trebui să susţină aceste demersuri, care sunt mult mai importante din punct de vedere economic decat spionarea turiştilor prin sistemul SIET", a încheiat oficialul federaţiei. Peste 1,5 milioane de turişti romani au mers în această vară pe litoralul romanesc, în creştere cu peste 15% faţă de anul trecut, şi au cheltuit aproximativ 270 de milioane de euro, potrivit datelor FPTR. Numărul de turişti pe litoral în structurile clasificate a crescut cu peste 15% faţă de anul trecut, de la 736.000 la aproximativ 850.000. în staţiunile romaneşti au ajuns şi turişti străini, aproximativ 38.000, în urcare cu 30% faţă de 2011. Federaţia estimează că numărul turiştilor cazaţi la negru pe litoral a depăşit în acest an 660.000.
Mama, Isărescu, Ţiriac şi Bill Gates, modele pentru tinerii romani
O treime dintre tinerii romani îşi construiesc comportamentul financiar urmand exemplul familial, în principal al mamei, iar dintre persoanele publice cele mai apreciate modele în materie sunt Mugur Isărescu, Ion ţiriac sau Bill Gates, potrivit unui sondaj realizat de BCR. "Atat liceenii, cat şi studenţii consideră că un comportament financiar demn de urmat este cel care echilibrează cheltuielile cu veniturile, reuşind să economisească şi să investească eficient în acelaşi timp. 36 % dintre respondenţi au un model financiar printre membrii familiei, mama fiind persoana cea mai de încredere. Dintre persoanele publice, cea mai mare pondere au avut Bill Gates, Mugur Isărescu şi Ion ţiriac. Alte modele întalnite în randul tinerilor care se regăsesc în sondajul realizat de BCR sunt Donald Trump, Steve Jobs, Mark Zuckerberg", se arată într-un comunicat BCR, care prezintă rezultatele unui sondaj realizat în randul a 700 de adolescenţi. Sondajul a fost efectuat de către participanţii la două programe de internship plătit organizate de BCR (Summer Job pentru liceeni şi Learn @BCR pentru studenţi) care au realizat studii ad-hoc pe teme de comportament financiar şi formare profesioanală printre tinerii de varsta lor, adunand răspunsuri de la aproximativ 500 de liceeni şi 200 de studenţi. Tinerii romani sunt destul de pesimişti atunci cand vine vorba de posibilităţile de caştig, aproape jumătate dintre ei anticipand că primul salariu se va plasa sub 1.000 de lei. Mai puţin de unu din cinci tineri speră că pe primul fluturaş de salariu va figura o sumă mai mare 2.000 lei, iar sub unu din trei se aşteaptă să caştige la primul loc de muncă între 1.000 şi 2.000 de lei. Aproape trei sferturi dintre tineri au mai declarat ca ţin evidenta banilor şi au un buget de venituri şi cheltuieli. Motivele principale invocate sunt necesitatea gestionării eficiente, controlul mai bun şi dificultatea în a obţine banii. în jur de 65% dintre respondenţi au declarat ca economisesc bani pentru acoperirea cheltuielilor mai mari legate de facultate sau excursii. Conform studiului, liceenii cheltuiesc banii în principal pe haine, ieşiri în oraş, mancare şi cărţi. În ceea ce priveşte pregatirea profesională, 62% dintre respondenţi consideră că pregătirea practică este cea mai eficientă modalitate de învăţare. Doar 16% acordă un rol important în dezvoltarea lor personală şi profesioanală îndrumării primite din partea mentorilor, iar 22% pun un accent mai mare pe pregătirea teoretică, oferită de şcoală.
Doar Ali Baba mai poate ajuta companiile ce au de recuperat bani de la stat
Companiile nu trebuie să se aştepte ca statul să găsească peştera lui Ali Baba, de unde să ia bani pentru plata arieratelor, a declarat Nicolae Rotileanu, secretar de stat în Ministerul Economiei, răspunzand investitorilor străini, care consideră că această problemă afectează imaginea Romaniei. "Vrem să eliminăm arieratele, dar sper că nu vă aşteptaţi să găsim peştera lui Ali Baba şi de acolo să luăm şi să plătim totul. în timp vom ajunge la o situaţie de normalitate. Statul trebuie să-şi respecte termenii contractuali", a spus Rotileanu, la o conferinţă pe teme firmelor mici şi mijlocii, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Romano-Germană şi Ambasada Germaniei la Bucureşti. Rotileanu a răspuns astfel directorului general adjunct al Asociaţiei Camerelor de Comerţ şi Industrie, Volker Treier, care declarase că arieratele statului către firmele germane reprezintă un factor negativ asupra imaginii Romaniei. Pe de altă parte, oficialul Ministerului Economiei a afirmat că la nivel politic au fost luate pană acum măsuri care "au distrus" mediul de afaceri, printre iniţiativele indicate în acest sens fiind impozitul forfetar şi creşterea TVA. "Cu cat stă mai departe mediul politic de mediul de afaceri cu atat iniţiativa privată are şanse mai mari să se ridice", a adăugat Rotileanu. Întrebat de moderatorul conferinţei ce i-ar spune unui investitor german în trei minute pentru al convinge să investească în Romania, el a răspuns că este foarte greu să-l convingă în acest interval. "Este foarte greu de convins în trei minute să investeşti în Romania. Dar pe scurt, i-aş spune despre forţa de muncă calificată, că nu trebuie să cheltuiască mult timp şi efort pentru a specializa oamenii, îi găseşti calificaţi. Apoi, vorbim despre bariera de limbă, care de obicei pentru întreprinderile mici este un obstacol. în Romania se găsesc destul de uşor vorbitori de limbă germană. şi al treilea element este mediul favorabil politic şi fiscal. Aş adăuga «urcă în primul avion şi vino să-ţi arăt ţara», a adăugat Rotileanu.
Unele iniţiative legislative sunt şocante pentru investitorii străin
Investitorii germani interesaţi să intre pe piaţa romanească trebuie să se aştepte la situaţii şocante în ceea ce priveşte legislaţia, deoarece deciziile politice nu iau în calcul efectele asupra mediului de afaceri, a declarat ieri Daniel Metz, directorul executiv al companiei EBS Romania. "Investitorii germani pot să se aştepte în Romania la situaţii şocante din punct de vedere legislativ. Sunt prevederi care se aplică peste noapte, care ar şoca partenerii germani. Factorul politic din Romania nu se gandeşte înainte de a lua decizii la consecinţele economice. Romania încă are o imagine bună ca locaţie pentru investiţii, dar lucrul ăsta ni se scurge printre degete, nimeni nu are grijă ca Romania să fie protejată ca locaţie industrială în viitor. Pentru asta, numărul de zile libere nu trebuie să crească de la o perioadă de alegeri la alta. Nu pot să argumentez înaintea partenerilor din Germania că trebuie să ne rugăm în cursul săptămanii. Sunt şocuri, dar din cauza interesului politic nimeni nu se gandeşte asupra implicaţiilor asupra economicului", a spus Metz, care deţine şi conduce o afacere în domeniul furnizării de software cu peste 500 de angajaţi. Metz a afirmat, la o conferinţă organizată de Camera de Comerş şi Industrie Romano-Germană şi Ambasada Germaniei la Bucureşti, că în opinia sa Romania a evoluat mult ca imagine în ochii investitorilor germani, dar "îşi bate joc" de avantajele ei competitive. "Aş sfătui investitorii germani să vină să ne vadă, şi să aibă o doză mare de anduranţă, să se aştepte să împuşcaţi cu tot felul de iniţiative legislative. în principiu primul lucru pe care trebuie să-l faci pentru a atrage un investitor în Romania este să-l convingi să vină să vadă ce se întamplă aici. Clienţii pe care i-am convins să vină din Germania în 2001-2002 ne întrebau dacă pot ieşi noaptea afară fără să li se întample ceva. Nu am pierdut niciun client în ultimii 12 ani", a spus omul de afaceri, care s-a întors acum 12 ani în Romania după o perioadă petrecută în Germania.
Compania Gazprom, amendată de UE cu 10 miliarde de euro
Gigantul rus Gazprom ar putea fi amendat de Comisia Europeană (CE) cu peste 10 miliarde de euro, dacă se dovedeşte că a încălcat legislaţia antitrust europeană, suma fiind apropiată de profitul de aproape 9 miliarde de euro obţinut de grup în primul trimestru. Comisia Europeană a anunţat, marţi, că a început o investigaţie pentru a determina dacă grupul rus Gazprom obstrucţionează concurenţa pe pieţele de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est. "Conform regulilor europene, companiile găsite vinovate de abuz de poziţie dominantă pe piaţă pot fi amendate cu pană la 10% din cifra de afaceri anuală, iar în cazul Gazprom ar fi vorba de peste 10 miliarde de euro", a potivit postului belgian RTBF TV, citat de RIA Novosti. Acţiunile Gazprom au scăzut miercuri cu 2% pe bursă, iar capitalizarea companiei s-a redus cu 2 miliarde de dolari. Unii analişti consideră că Gazprom va putea ajunge la un acord amiabil, prin acordarea unor concesii privind vanzările şi preţul, înaintea formulării unor amenzi şi cereri în justiţie, scrie RIA Novosti.
Ce domenii au tras economia în sus
INS a confirmat joi estimările "semnal" privind creşterea economică, de 0,5% în al doilea trimestru faţă de primele trei luni şi 0,8% la semestru, astfel că PIB a ajuns la jumătatea anului la 248,592 miliarde lei, susţinut de creşterile din construcţii şi activităţi profesionale şi de servicii. "Creşterea (de 0,8%, n.r.) a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea volumului de activitate şi, în consecinţă, a valorii adăugate brute din activităti profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (plus3,2%), construcţii (plus3,1%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (plus2,7%) şi informaţii şi comunicaţii (plus1,7%)", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Consumul final total s-a majorat cu 0,7% în semestrul I 2012, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, în special pe seama creşterii, cu 1,1%, a cheltuielii pentru consumul final a gospodăriilor populaţiei. Formarea brută de capital fix a înregistrat o creştere semnificativă, cu 14,1 puncte procentuale. Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al doilea a fost de 139,124 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 1,2% faţă de trimestrul II 2011. Reduceri ale volumului de activitate s-au înregistrat în administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţămant; sănătate şi asistenţă socială (1,9%), agricultură, silvicultură şi pescuit (1,6%), intermedieri financiare şi asigurări (0,9%) şi comerţ cu amănuntul şi ridicata; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (0,2%).
Şomajul din Franţa a crescut la maximul ultimilor 13 ani
Şomajul din Franţa a crescut în trimestrul doi la maximul ultimilor 13 ani, din cauza concedierilor determinate de stagnarea economiei, situaţia generand presiuni severe asupra guvernului de a revigora creşterea economică, una dintre promisiunile de campanie ale preşedintelui Francois Hollande. Rata şomajului măsurată pe metodologia Organizaţiei Internaţionale a Muncii a crescut la 10,2% din populaţie, de la 10% în primul trimestru, potrivit datelor prezentate joi de institutul naţional de statistică de la Paris, citat de Bloomberg. Excluzand teritoriile offshore aflate sub administraţie franceză, şomajul a fost de 9,7%, uşor sub media estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg, de 9,8%. Spania şi Italia sunt în recesiune, iar economia franceză stagnează de trei trimestre consecutive. Marile companii franceze, de la PSA Peugeot Citroen la Air France-KLM, derulează campanii masive de concedieri, iar ministrul Muncii, Michel Sapin, a declarat că numărul cererilor pentru ajutor de şomaj a depăşit 3 milioane, nivel care nu a mai fost atins din august 1999, şi va continua să crească. "Creşterea şomajului din Franţa, din primăvara anului 2011 pană în prezent, este foarte îngrijorătoare. Piaţa muncii s-a deteriorat continuu", notează economiştii băncii Natixis într-o analiză prezentată la scurt timp înainte de anunţarea datelor privind rata şomajului.
