Economic

MOZAIC ECONOMIC Randamentele obligaţiunilor romaneşti, la minime record

Ziarul de Vrancea
31 aug 2012 610 vizualizări
Ministerul Finanţelor Publice intenţionează să emită în următoarele două luni obligaţiuni în euro pe pieţele externe

Randamentele obligaţiunilor Romaniei de pe pieţele internaţionale au scăzut la minime record, datorită planurilor Ministerului Finanţelor de a emite în următoarele două luni titluri denominate în euro pentru a reface rezervele, transmite Bloomberg. Randamentul eurobondurilor romaneşti cu scadenţa în 2018 a scăzut cu 9 puncte de bază, reprezentand 0,09 puncte procentuale, la 4,852%, cel mai redus nivel de închidere din iulie 2010, cand titlurile au intrat la tranzacţionare. Randamentul titlurilor în dolari cu maturitatea la 10 ani este neschimbat, la 5,63%, cel mai scăzut nivel de la intrarea pe piaţă, în ianuarie, potrivit datelor Bloomberg. Ministerul Finanţelor Publice intenţionează să emită în următoarele două luni obligaţiuni în euro pe pieţele externe, a declarat săptămana trecută scretarul de stat în MFP Enache Jiru. Rezervele MFP au scăzut la 3,3 miliarde euro în iulie, de la 4,9 miliarde euro în aprilie, în urma răscumpărării datoriilor de stat ajunse la maturitate şi finanţării deficitului bugetar. Ministerul Finanţelor Publice a programat pentru august vanzarea de titluri de stat pe piaţa internă de 2,5 miliarde de lei, din care a atras numai 1,4 miliarde lei. În iunie, MFP a împrumutat de asemenea 1,4 miliarde lei, faţă de nivelul de 3,5 miliarde lei prevăzut în planul de finanţare, iar în iulie ministerul a atras 1,6 miliarde lei din ţinta de 2,25 miliarde lei. Ministerul Finanţelor a atras în acest an 38,93 miliarde lei pe piaţa locală. La această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA. Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului pană în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobanzii de politică monetară de către BNR, iar Finanţele şi-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil. Acest trend s-a oprit însă în luna mai, cand BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din Romania, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.

Numărul şomerilor a ajuns pană la 694.000 persoane

Rata şomajului în formă ajustată sezonier a scăzut în iulie cu 0,3 puncte procentuale faţă de luna anterioară şi cu 0,5 puncte comparativ cu iulie 2011, la 7%, numărul şomerilor în varstă de 15-74 ani ajungand la 694.000 de persoane, potrivit datelor anunţate vineri de INS. În iunie erau 727.000 de şomeri, iar în luna iulie a anului trecut 732.000. "Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 1,3 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,6% în cazul persoanelor de sex masculin şi 6,3% în cazul celor de sex feminin). (...) Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,7% pentru luna iulie 2012 (6,3% în cazul bărbaţilor şi 5,0% în cel al femeilor)", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Numărul şomerilor în varstă de 25-74 ani reprezintă 74,9% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna iulie 2012. Datele se referă la şomajul definit de Biroul Internaţional al Muncii (BIM). Potrivit acestuia, şomerii sunt persoanele în varstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan trei condiţii - nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămani, respectiv au căutat activ un loc de muncă în decursul ultimelor patru săptămani.

Administratorul special al Oltchim a demisionat

Administratorul special al Oltchim (OLT), Toma Bogdan Costreie, a demisionat la două luni după ce a fost numit în funcţie de către Ministerul Economiei, unde ocupă postul de director general adjunct. "Societatea informează acţionarii şi investitorii că în data de 30.08.2012 a fost notificată de către domnul Toma Bogdan Costreie, administrator special, cu privire la faptul că în data de 23 august 2012 şi-a depus demisia din această funcţie", se arată într-un comunicat transmis de Oltchim, vineri, Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Costreie a fost numit administrator special la începutul lunii iulie, prin ordin al Ministrului Economiei, după ce Guvernul a decis intrarea combinatului în administrare specială. Mandatul administratorului special al Oltchim cuprinde, printre altele, identificarea activelor neutilizate care pot fi vandute sau transferate, notificarea creditorilor bugetari pentru neînceperea executării silite şi solicitarea către furnizorii de utilităţi pentru eşalonarea datoriilor. Administratorul special al Oltchim a primit mandat pentru inventarierea datoriilor, a creanţelor şi a activelor care ar putea fi revendicate şi va solicita furnizorilor de utilităţi ai Oltchim să reeşaloneze datoriile combinatului. Mandatul prevede notificarea creditorilor bugetari în vederea neînceperii sau supendării de către aceştia a măsurilor de executare silită. În funcţia de analiza financiară a combinatului, în mandatul administratorului special pot fi adăugate alte "măsuri excepţionale", înainte de anunţul ofertei de privatizare a combinatului. Printre aceste măsuri se numără divizări, fuziuni, vanzări de active, restructurarea combinatului cu sau fără disponibilizări de personal, externalizarea unor activităţi sau conversia în acţiuni a unor creanţe. În mandatului lui Costreie a fost publicat anunţul de privatizare a Oltchim. Prima variantă prevedea privatizarea după majorarea capitalului social al Oltchim cu pană la 2,059 miliarde lei, la 2,093 miliarde lei, prin conversia în acţiuni a creanţei AVAS, în valoare de 1,12 miliarde lei, şi prin emiterea de acţiuni noi, care vor fi oferite spre subscriere acţionarilor minoritari. Săptămana trecută însă Guvernul a decis să schimbe strategia de privatizare, prin vanzarea în procedură colectivă a pachetului de acţiuni deţinut de stat, respectiv 54,6% din capitalul social, şi a creanţelor Autorităţii pentru Valorificarea Aactivelor Statului (AVAS) şi Electrica SA, reprezentand 1,8 miliarde lei sau 56% din datoriile companiei. Data licitaţiei pentru privatizarea combinatului a fost stabilită pentru 18 septembrie. Statul deţine, prin Ministerul Economiei, 54,8% din titlurile combinatului chimic.

Apple a pierdut un proces cu Samsung în Japonia

Apple a pierdut un proces cu Samsung Electronics în Japonia privind un patent pentru o tehnologie de sincronizare a conţinutului media de pe smartphone-uri şi tablete cu servicii de stocare online. O instanţă din Tokyo a cerut Apple să plătească cheltuielile de judecată după ce a hotărat că telefoanele şi tabletele Samsung nu încalcă patentul adus în discuţie de Apple, potrivit Bloomberg. Compania americană a cerut, în acest caz, despăgubiri de 100 milioane yeni (1,3 milioane de dolari). Apple şi Samsung se judecă în 30 de procese pe 4 continente privind patente pentru tehnologii folosite în construcţia, designul şi interfaţa smartphone-urilor şi tabletelor PC. între cele două companii a luat naştere o rivalitate dură pe piaţa telefoanelor "deştepte", dominată de produsele Samsung şi de iPhone, în timp ce compania sud-coreeană rămane unul dintre cei mai importanţi furnizori de componente electronice pentru Apple, în principal chip-uri de memorie şi microprocesoare, în baza unor contracte de mai multe miliarde de dolari. Gigantul american a caştigat, la sfarşitul săptămanii trecute, într-o instanţă federală din California, unul dintre cele mai urmărite procese împotriva Samsung. Juriul a hotărat că mai multe produse ale companiei sud-coreene încalcă şase brevete ale Apple în zona designului şi interfeţei şi a cerut Samsung să plătească daune de 1,05 miliarde dolari. Tot săptămana trecută, un tribunal din Coreea de Sud a decis că Apple şi Samsung şi-au încălcat reciproc brevetele de invenţie pentru diverse tehnologii. Instanţa a cerut Apple să înceteze comercializarea iPhone 3GS, iPhone 4, iPad 1 şi iPad 2 în Coreea de Sud, în timp ce Samsung trebuie să scoată de pe piaţă 12 produse, inclusiv Galaxy S, Galaxy S II şi Galaxy Tab. în plus, Apple trebuie să plătească Samsung daune de 40 milioane woni (35.000 dolari), iar compania sud-coreeană are de onorat despăgubiri de 25 milioane woni. Cele mai recente produse ale celor două companii nu sunt afectate de decizie. În SUA, Apple încearcă să obţină interzicerea mai multor produse Samsung de pe piaţă, în baza verdictului obţinut săptămana trecută. Produsele de ultimă generaţie nu vor fi afectate nici în acest caz. În Australia, Apple a obţinut anul trecut o interdicţie preliminară pentru comercializarea tabletei Samsung Galaxy Tab 10.1, care a fost răsturnată în decembrie de compania sud-coreeană la curtea de apel. în luna iulie a început să se judece un nou proces în care cele două companii se acuză reciproc.

Economia Poloniei dă semne de oboseală

Creşterea economică a Poloniei a încetinit puternic în trimestrul al doilea, la 2,4%, cel mai slab rezultat din ultimii trei ani, din cauza crizei din zona euro şi scăderii cererii interne, care au tăiat din elanul uneia dintre cele mai rezistente economii din UE, potrivit WSJ.com. Datele au fost anunţate vineri de institutul naţional de statistică de la Varşovia şi sunt raportate la perioada similară a anului trecut. În primul trimestru, Polonia a înregistrat o creştere de 3,5% a PIB în bază anualizată, iar guvernul anticipa pentru cel de-al doilea trimestru o rată de expansiune de 2,9%. Ministrul Finanţelor, Jan Vincent-Rostowski, a declarat că rezultatele sunt "evident, o dezamăgire", însă a adăugat că "există mai multe semnale care arată că nu există niciun motiv" să se aştepte la o încetinire mai accentuată în trimestrul al treilea. Oficialul a precizat că prognoza de creştere economică pentru acest an este de aproximativ 2,5%. Polonia este singurul stat din UE care a evitat recesiunea după criza financiară mondială din 2008-2009 şi care a rezistat la efectele crizei datoriilor de stat din zona euro, deşi uniunea monetară este cea mai mare piaţă de export pentru companiile polone.

Afacerile Heineken Romania au urcat cu aproape 12%

Producătorul de bere Heineken Romania a avut în primul semestru o cifră de afaceri de 544 milioane de lei , în creştere cu 11,8% faţă de aceeaşi perioadă din 2011, vanzările avansand, în volum, cu 5%. "Am avut o dezvoltare pozitivă care arată sustenabilitatea performanţelor noastre din ultimii ani şi este consecinţa executării strategiei pe termen lung pe care am stabilit-o pentru această piaţă. Toate mărcile au contribuit la creşterea cifrei de afaceri pentru că am investit în mod constant în toate mărcile", a declarat, Onno Rombouts, managing director al Heineken Romania. Rombouts a arătat că piaţa romanească urmează evoluţia companiei din Europa Centrală şi de Est, unde volumul de bere vandută a crescut cu 5,7%. Compania olandeză are pe piaţa romanească patru fabrici, la Miercurea Ciuc, Constanţa, Craiova şi Mureş, şi 1.200 angajaţi. Producătorul a anunţat săptămana trecută că volumul vanzărilor Heineken în Romania a crescut cu aproximativ 6% în prima jumătate a acestui an şi că profitul a scăzut. "Au fost doi factori (care au determinat reducerea profitului, n.r.), respectiv investiţiile realizate în susţinerea brandurilor şi costurile legate de ambalaje, care au crescut în această perioadă", a explicat Rombouts scăderea profitului, fără să ofere detalii privind rezultatul net obţinut în primul semestru în Romania. El a menţionat că Heineken a vandut în acest an un teren situat în Otopeni şi caută cumpărători pentru alte două astfel de proprietăţi, în Arad şi în zona Griviţa din Bucureşti.

Ultimele reduceri de cheltuieli din Grecia

Premierul elen Antonis Samaras a promis grecilor că noile reduceri ale cheltuielilor prevăzute pentru 2013-2014 vor fi ultimul program major de austeritate şi a insistat că este esenţial ca Grecia să rămană în zona euro, relatează Capital.gr. Samaras face eforturi să obţină sprijinul deplin al partenerilor din coaliţia de guvernare pentru economiile de 11,5 miliarde de euro, argumentand că reformele şi privatizările vor readuce creşterea economică, după patru ani de recesiune profundă. "Este ultimul pachet de astfel de reduceri ale cheltuielilor. Economia Greciei nu poate suporta mai mult", a afirmat Samaras la o întalnire cu membri ai partidului conservator. Promisiunile lui Samaras vor suna familiar pentru greci, avand în vedere că guvernele anterioare au oferit angajamente similare în ultimii doi ani şi jumătate de măsuri drastice de austeritate menite să reducă deficitul bugetar uriaş. "Multe dintre aceste tăieri sunt dificile, dureroase, dar sunt inevitabile. Fără ele, economia va reveni la credibilitate zero şi va ieşi practic din zona euro, ceea ce ar distruge ţara", a spus Samaras.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.