Economic

Criza îi lasă pe angajaţi fără tichete de masă

Ziarul de Vrancea
29 aug 2012 1149 vizualizări
Tot mai multe firme mari s-au văzut nevoite să reducă beneficiile extrasalariale ca să facă faţă condiţiilor economice

Companiile au acordat în primele şase luni cu 1,2% mai puţine tichete de masă angajaţilor faţă de acelaşi interval din 2011, doar la nivelul microîntreprinderilor înregistrandu-se un avans al numărului de astfel de vouchere, în timp ce firmele mari şi mici au raportat scăderi. Astfel, în primele şase luni din acest an, companiile cu pană la 9 angajaţi au înregistrat o creştere de aproximativ 3% a numărului de tichete de masă acordate salariaţilor, comparativ cu intervalul iulie-decembrie 2011, potrivit studiului "Evoluţia cererii pentru tichetele de masă pe paliere de companii", realizat de Sodexo Soluţii pentru Motivare. Ascensiunea pe segmentul microîntreprinderilor a avut loc în contextul unei scăderi medii de 1,2% a comenzilor pentru voucherele de masă pe întreaga piaţa romanească, după un avans de 9,5% în perioada ianuarie-iunie 2011. "Această tendinţă a fost generată de decizia companiilor fie de a recurge la tăieri de personal, fie de a micşora costurile prin renunţarea la avantajele extrasalariale, ambele scenarii fiind alimentate în mod automat de criza economică. Scăderea a avut loc în ciuda sistemului fiscal asociat acestui tip de beneficii acordate angajaţilor: pentru companiile care le oferă, tichetele de masă sunt scutite de la plata taxelor salariale şi sunt 100% deductibile fiscal", a declarat, într-un comunicat, Jean Istasse, general manager Sodexo Soluţii pentru Motivare. Companiile mari, cu peste 249 de angajaţi, au comandat cu 1,8% mai puţine tichete în intervalul ianuarie-iunie 2012 faţă de semestrul precedent, în timp ce la nivelul companiilor mijlocii (50-249 de angajaţi) după ascensiunea înregistrată în 2011 a urmat de o perioadă de stagnare. Companiile mici (9-49 de angajaţi) şi-au temperat ritmul de creştere, de la 11% în perioada ianuarie- iunie 2011 la 2,2% în intervalul iulie-decembrie 2011. în primul semestru din acest an acestea au generat o scădere de 1,1% a numărului de tichete comandate, comparativ cu semestrul anterior. "Feedback-ul primit din partea companiilor arată faptul că mulţi manageri stau în expectativă şi urmăresc evoluţia situaţiei economice din Europa înainte de a lua vreo decizie referitoare la acordarea tichetelor de masă, mai ales că o bună parte dintre companii sunt exportatoare, şi, prin urmare, sunt direct influenţate de evoluţia economiei europene", Istasse. Autorii studiului precizează că microîntreprinderile (firmele cu pană la 9 angajaţi) au fost singurele companii din Romania care s-au abătut de la trendul general al pieţei în primul semestru din 2012, ca urmare a volatilităţii şi specificului acestui segment pe piaţa muncii, caracterizat prin flexibilitate şi dinamism, şi au continuat să crească cererea pentru tichetele de masă în ultimii doi ani, chiar dacă într-un ritm vizibil încetinit. "În condiţiile economice actuale, regimul fiscal atractiv, la care se adaugă beneficii precum loializarea angajaţilor şi îmbunătăţirea climatului social din companii transformă tichetele de masă într-un instrument pe care managerii îl pot folosi pentru a-şi motiva angajaţii şi, în egală măsură, pentru a reduce cheltuielile", se precizează în comunicat. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 5.000 de companii care comandă în fiecare lună tichete de masă şi care au, în total, 400.000 de angajaţi. Studiul Sodexo a luat în considerare numai companiile care au comandat constant tichete de masă în perioada menţionată.

Romania, atractivă pentru investitorii în vant


Conform E&Y ţara noastră rămane pe locul 13 în topul ţărilor atractive pentru investiţii în energia regenerabilă

Romania s-a menţinut pe locul 13 în topul celor mai atractive ţări pentru investiţii în sectorul energiilor regenerabile, potrivit unui studiu Ernst & Young care arată că dezvoltarea viitoare a acestei industrii depinde de "acţiune imediată" pentru stimularea investiţiilor pe termen lung. "Succesul pe piaţa post-recesiune va depinde de acţiunea imediată. Progresul notabil realizat de Romania în ultimii ani în domeniul energiei regenerabile a avut la bază atractivitatea dată realizării acestor investiţii aici de legislaţia certificatelor verzi. Însă de acum înainte planurile de investiţii anunţate în energie vizează sectoarele tradiţionale ale producţiei, în termocentrale şi hidrocentrale. Companiile de utilităţi au oportunităţi la o altă economie de scară în aceste sectoare în ţări precum India şi China", se arată într-un comunicat transmis de compania de consultanţă Ernst & Young (E&Y). Astfel, "pentru a rămane în joc" şi pentru a continua să atragă bani în sectorul energiei, Romania ar trebui să treacă imediat la construirea de programe coerente care să facă aceste investiţii atractive şi, în acelaşi timp, să continue să sprijine implementarea noilor tehnologii, cum ar fi serviciile energetice şi reţelele computerizate de energie, consideră reprezentanţii E&Y. "Este necesară elaborarea unei strategii energetice clare, care să stabilească priorităţile pentru dezvoltarea celor mai competitive surse de generare a electricităţii şi să ofere mecanismele adecvate de piaţă pentru a facilita finanţarea proiectelor pe termen lung. În acest fel Romania va putea echilibra ponderea crescandă a aportului surselor regenerabile, cu dezvoltarea adecvată a reţelei de transport, a sarcinii de bază şi a rezervei de capacitate", a declarat în comunicat Saulius Adomaitis, partener şi lider al Departamentului de Asistenţă în Afaceri al Ernst & Young Romania. Topul celor mai atractive ţări pentru investiţii în sectorul energiilor regenerabile este condus de China, urmată de Statele Unite, Germania, India, Marea Britanie, Franţa, Italia, Canada, Japonia, Brazilia, Australia, Suedia şi Romania. Dintre statele Europei Centrale şi de Est, Polonia se regăseşte pe locul 15, Ucraina pe 29, Austria pe 33, Bulgaria pe 36, iar Ungaria şi Cehia pe 39, respectiv 40.

Numărul locurilor de muncă vacante este în scădere

Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut în trimestrul al doilea, faţă de primele trei luni, cu 300, la 24.700, iar comparativ cu trimestrul al doilea al anului trecut scăderea este mai accentuată, de 3.000 de locuri de muncă.  "În trimestrul II 2012, rata locurilor de muncă vacante a fost de 0,59%, în scădere cu 0,02 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2011, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,09 puncte procentuale", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (1,15%), intermedieri financiare şi asigurări (1,05%), respectiv distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (1,02%). La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,05%), respectiv cele din industria extractivă (0,1%). Ca şi în trimestrul precedent, în industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o treime (7.800 locuri vacante) din numărul total al posturilor vacante, iar rata a ajuns la 0,77%. Peste 11% din totalul locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică şi în sănătate şi asistenţă socială (2.800 locuri vacante fiecare), iar împreună cu activitatea de învăţămant (600 locuri vacante), sectorul bugetar a însumat puţin peste o pătrime (25,1%) din numărul total al locurilor de muncă vacante. Angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată în activităţile de tranzacţii imobiliare şi producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat. Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai relevante creşteri atat în ceea ce priveşte rata cat şi numărul locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (0,4 puncte procentuale, respectiv 400 locuri vacante), iar la polul opus, cu cea mai semnificativă scădere, s-au regăsit activităţile de construcţii (0,29 puncte procentuale, respectiv 700 locuri vacante). În ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante, alături de activităţile menţionate, creşteri s-au mai evidenţiat în hoteluri şi restaurante (0,23 puncte), respectiv în intermedieri financiare şi asigurări (0,19 puncte). în sens contrar, alături de construcţii, rata locurilor de muncă vacante a cunoscut diminuări şi în activităţile de tranzacţii imobiliare (0,2 puncte), respectiv în cele de distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-0,16 puncte). De asemenea, creşteri ale numărului locurilor de muncă vacante s-au evidenţiat şi în activităţile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (400 locuri vacante), respectiv în cele de hoteluri şi restaurante (300 locuri vacante). La polul opus, alături de construcţii, activităţile din industria prelucrătoare (500 locuri vacante) au cunoscut cea mai semnificativă scădere.

Blocurile comuniste din estul Germaniei, vanate de investitori

Blocurile comuniste ale Germaniei de Est, cu încăperi mici şi faţade mohorate, au devenit proprietăţi "fierbinţi", ţinte pentru investitori din întreaga lume care caută active sigure în care să-şi plaseze averile în contextul crizei economice şi financiare, potrivit unei analize Bloomberg. Piaţa imobiliară germană pare că a intrat într-o perioadă de boom în contextul crizei datoriilor de stat din zona euro şi încetinirii creşterii economice mondiale. Măsurile anticriză şi de stimulare a economiei luate de băncile centrale au redus randamentul activelor sigure, precum obligaţiunile de stat germane, în timp ce deţinerile care ar da caştiguri bune, precum datoriile guvernamentale ale statelor de la periferia zonei euro, sunt ocolite din cauza incertitudinilor privind viitorul Europei. Fortress Investment Group se pregăteşte să vandă 38.000 de apartamente în Dresda, o mare parte dintre acestea în blocuri construite în perioada comunistă, după ce mai multe fonduri de investiţii, inclusiv giganţii americani Blackstone Group şi Cerberus Capital Management, au cumpărat în acest an portofolii de proprietăţi care includ astfel de locuinţe. "Apartamentele germane sunt smulse din mainile celor care le vand. Pentru fiecare portofoliu scos la vanzare există cerere din plin", comentează pentru Bloomberg Andre Adami, analist la BulwienGesa AG, în Berlin. Investiţiile străine pe piaţa rezidenţială din Germania au crescut puternic în acest an, fondurile de capital privat, companiile de asigurări şi fondurile de pensii fiind în căutarea unor active sigure, dar care să dea randamente mai bune decat, spre exemplu, obligaţiunile de stat germane, americane sau japoneze. Aproximativ jumătate dintre achiziţiile de proprietăţi rezidenţiale efectuate în prima jumătate a acestui an în Germania au fost realizate de investitori străini. Aceştia au plătit 3,3 miliarde euro pe astfel de proprietăţi în primul semestru, cea mai ridicată sumă din 2008 şi mai mult decat totalul investiţiilor străine pe piaţa rezidenţială germană efectuate anul trecut, de 2,4 miliarde euro, potrivit datelor casei de brokeraj imobiliar Jones Lang LaSalle, citate de Bloomberg. "Rezidenţialul german este una dintre cele mai atractive clase de active la ora actuală în Europa", a declarat Roger Orf, şeful departamentului imobiliare la Apollo Global Management, fond de capital privat din New York care deţine 15% din acţiunile Deutsche Annington Immobilien AG, cel mai mare proprietar de locuinţe din Germania. În acest an, oferta de pe piaţa rezidenţială germană totalizează aproape 100.000 de apartamente, scoase la vanzare de diverşi investitori, inclusiv firme de capital privat, pentru a-şi răscumpăra datoriile acumulate înainte de varful pieţei atins în 2008. În luna martie, gigantul american Blackstone a cumpărat aproximativ 8.000 de apartamente în Germania, majoritatea în blocuri comuniste, de la firma Level One, intrată în insolvenţă. în mai, Cerberus Capital Management a achiziţionat 22.000 de apartamente de la o altă companie insolventă, Speymill Deutsche Immobilien, în cadrul unei operaţiuni de 985 milioane euro, de restructurare a datoriilor. Pe langă o economie solidă, stabilă şi atractivă, Germania oferă proprietăţi imobiliare mai ieftine decat în alte ţări din Europa de Vest. Spre exemplu, preţul mediu al unui apartament din Berlin este de aproximativ 2.000 euro pe metru pătrat, respectiv 3.600 euro în Munchen, cel mai scump oraş din Germania. Sumele par mici în comparaţie cu 7.000 euro pe metru pătrat în Paris sau 9.500 euro pe metru pătrat în Londra, potrivit datelor Jones Lang LaSalle. Preţurile din Berlin şi Munchen sunt însă în creştere puternică, mai precis cu 16,8% în ultimele 12 luni, potrivit companiei de brokeraj ImmobilienScout din Berlin. Chiriile au crescut cu 8,3% în Berlin în ultimele 12 luni şi cu 6,4% în Hamburg.

Bursa de la Bucureşti abia mai palpaie

Bursa de la Bucureşti a continuat să urmeze linia burselor externe şi a scăzut cu 0,28% în prima parte a şedinţei, într-o piaţă apatică şi în care o tranzacţie cu 0,07% din acţiunile Fondului Proprietatea (FP) a ridicat rulajul la 6,8 milioane lei. Majoritatea operaţiunilor au fost realizate la preţuri în imediata apropiere a ultimelor cotaţii de marţi, iar volumele de tranzacţionare au fost foarte reduse. La ora 13:00, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în scădere nesemnificativă, cu 0,12%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 0,89% sub închiderea de marţi. În acelaşi timp, acţiunile celor cinci SIF-uri şi titlurile Fondului Proprietatea plasau indicele BET-FI cu 0,27% sub şedinţa precedentă. Indicele extins al Bursei, BET-XT, a scăzut cu 0,19%. Indicele reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni romaneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea. Totodată, indicele BET-BK, al celor mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), a coborat cu 0,46%. Titlurile Fondului Proprietatea au fost cele mai lichide din piaţă, cu operaţiuni de 5,7 milioane lei, şi au asigurat 84% din rulajul bursei. Cel mai mare pachet de acţiuni a fost transferat la ora 12:56, pentru 5,2 milioane lei. La mijlocul şedinţei, acţiunile stagnau la preţul de 0,52 lei. Investitorii au transferat în total acţiuni de 6,8 milioane lei (1,5 milioane euro), valoare de peste şapte ori mai mare decat rulajul din prima jumătate a zilei anterioare, de doar 948.000 de lei (212.000 de euro). La mijlocul şedinţei de la Bucureşti bursele vest-europene erau în scădere cu pană la 0,6%, investitorii aşteptand datele privind creşterea economică a Statelor Unite şi discursul preşedintelui Federal Reserve, Ben Bernanke, privind politica monetară, la simpozionul anual organizat de banca centrală americană.

Elveţia acumulează rezerve valutare în ritm alert

Banca centrală a Elveţiei acumulează cu o viteză record rezerve de bani cash, ajunse în iunie la 365 miliarde franci elveţieni (peste 300 miliarde euro), pe fondul intervenţiilor în piaţă pentru a impune un curs de schimb de 1,2 franci/euro, iar criza limitează semnificativ variantele de investiţii. Preşedintele Băncii Naţionale a Elveţiei (SNB), Thomas Jordan, caută opţiuni pentru utilizarea rezervelor de franci şi de valută prin investiţii sigure, devenite extrem de rare şi scumpe odată cu escaladarea crizei datoriilor de stat din zona euro, potrivit unei analize Bloomberg. "SNB are aceeaşi problemă ca multe fonduri de administrare a activelor. Activele sigure au devenit foarte scumpe. Deci, pentru moment, preferă banii cash, şi nu investiţiile", comentează pentru Bloomberg ursina Kubli, economist la Bank Sarasin, Zurich. Criza datoriilor de stat împinge în jos randamentele celor mai puţin riscante obligaţiuni, precum titlurile de stat germane, astfel că banca centrală a Elveţiei ţine rezervele în cash. Deţinerile de monedă ale instituţiei au crescut cu 50% în perioada martie-iunie, la 365 miliarde franci elveţieni, echivalentul a peste 300 miliarde euro sau 380 miliarde de dolari. Din suma adăugată în cele patru luni analizate, 72% reprezintă depozite cash la alte bănci centrale, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Reglementelor Internaţionale.

Subway se extinde în ritm rapid

Lanţul american de restaurante de tip fast food Subway va deschide sambătă a cincea unitate din Romania în centrul comercial Iulius Mall din Timişoara, deţinut de Iulius Group. În reţeaua companiei Iulius Group, Subway mai este prezent în ansamblul Palas Iaşi şi în Iulius Mall Cluj. Subway a intrat în aprilie pe piaţa romanească, unde vizează lansarea a 40 de restaurante în următorii patru ani. Cea mai recentă unitate a fost deschisă în centrul comercial Sun Plaza din Bucureşti. Înfiinţat în anul 1965, în Connecticut, SUA, Subway deţine în prezent peste 36.000 de restaurante, în 98 de ţări.


Cum răspunde cel mai influent bancher european criticilor

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a respins ieri criticile germane, afirmand într-o opinie publicată în Die Zeit că instituţia trebuie să ia uneori măsuri excepţionale pentru a asigura eficienţa politicii monetare, conforme însă cu menţinerea stabilităţii preţurilor. "Respectarea mandatului de menţinere a stabilităţii preţurilor ne cere uneori să trecem dincolo de instrumentele standard de politică monetară, cand pieţele financiare sunt fragmentate sau influenţate de temeri iraţionale", a arătat Draghi, relatează Bloomberg. El a spus că aceste blocaje trebuie rezolvate, pentru a fi asigurată o politică monetară unică şi stabilitatea preţurilor pentru toţi cetăţenii zonei euro. "Acest fapt poate necesita măsuri excepţionale", a scris Draghi, în articolul intitulat "Viitorul euro: stabilitate prin schimbare". Preşedintele Bundesbank, banca centrală din Germania, Jens Weidmann, şi unii politiceni germani au criticat planul lui Draghi de a relua achiziţiile de obligaţiuni suverane.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.