Economic

BNR ţine cu dinţii de bani

Ziarul de Vrancea
27 aug 2012 557 vizualizări
MOZAIC ECONOMIC: Banca centrală a împrumutat la 15 bănci suma de 4,2 miliarde lei, de patru ori mai puţin decat au cerut

Banca Naţională a Romaniei (BNR) a împrumutat luni 15 bănci cu suma de 4 miliarde lei (aproape 900 milioane de euro) pusă la dispoziţie pentru operaţiunile repo, iar cererea instituţiilor a fost de 4,2 ori mai mare, totalizand 17 miliarde lei. Prin licitaţiile repo BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobanda de politică monetară, de 5,25% pe an. Banii sunt acordaţi pro-rata, în funcţie de un indice rezultat în urma împărţirii sumelor subscrise şi a valorii prezentate de banca centrală. La operaţiunea precedentă un număr de 13 bănci au atras tot 4 miliarde lei de la banca centrală. BNR a plafonat pentru a patra săptămană consecutiv suma cu care împrumută băncile prin operaţiuni repo, la 4 miliarde lei, după ce în ultimele trei săptămani a coborat treptat pragul de la 6 miliarde lei la 4 miliarde lei. De regulă, banca centrală anunţa doar că are loc o licitaţie repo, iar băncile transmit ordinele de subscriere pentru sumele pe care le vizează şi activele cu care garantează. Sumele sunt împrumutate pe termen de o săptămană. Astfel, injecţiile de lichiditate sunt mult inferioare sumelor împrumutate anterior. Numărul băncilor şi fondurile atrase de aceastea au crescut vizibil începand cu luna iunie, după ce BNR a majorat la finele lunii mai de la trei la cinci numărul de emisiuni de tiluri de stat pe care o bancă le poate utiliza drept garanţii în cadrul unei operaţiuni de piaţă monetară. O sumă record, de 13,85 miliarde lei (3,1 miliarde euro), a fost împrumutată la 25 iunie, de 11 bănci. Potrivit dealerilor, leul a beneficiat parţial în ultimele săptămani de decizia BNR de plafonare a împrumuturilor, întrucat dobanzile practicate de bănci au crescut uşor. Un efect negativ al acestor plafonări a fost însă creşterea randamentelor la titlurile de stat. La cea mai recentă operaţiuni, de joi, Finanţele au respins toate ofertele primite de la băncile comerciale pentru obligaţiunile cu scadenţa în ianuarie 2016, considerand că randamentul cerut de acestea este prea mare. Aceasta a fost a treia operaţiune din luna august în care Trezoreria a respins ofertele băncilor. Dobanzile afişate de bănci pentru depozitele plasate (ROBID) şi atrase (ROBOR) cu scadenţa la o săptămană se plasau luni dimineaţă la 5,23 - 5,73%, în scădere de la 5,47 - 5,97% pe an vineri.

Electrificarea satelor va costa peste un miliard de lei

Electrificarea gospodăriilor fără acces la reţeaua naţională, situate în 2.240 de localităţi, se va derula în perioada 2012-2016, după investiţii de peste un miliard de lei (231 milioane euro), din care 90% de la bugetul de stat şi 10% de la autorităţile locale, potrivit Ministerului Economiei. Programul va fi derulat de minister prin Agenţia Romană de Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale, se arată într-un proiect de hotărare de guvern elaborat de instituţie. "Din analiza costurilor rezultă că fondurile necesare finalizării procesului de electrificare la nivelul întregii ţări au valoarea de 1,032 miliarde de lei. Costul unitar rezultat din studiu, necesar pentru racordarea la reţeaua de distribuţie a unei locuinţe izolate, este de aproximativ 11.000 de lei", potrivit proiectului. Toate guvernele care s-au succedat la putere din 2003 pană în prezent au promis că vor electrifica satele şi localităţile care nu beneficiază încă de acest serviciu. În 2003 investiţia era estimată la 150 milioane de dolari, finalizarea proiectului fiind programată pentru 2005. În 2007 Guvernul a aprobat o HG potrivit căreia obiectivul presupunea costuri de 150 milioane euro şi urma să fie atins în 2009. Nici acest termen nu a fost însă respectat, astfel că Ministerul Economiei anunţa, în 2010, că va electrifica în 2012 toate satele din Romania, implicand în finanţarea lucrărilor şi companiile străine care operează reţele de distribuţie a energiei în Romania. La începutul anului în curs, Guvernul a extins pană în 2016 perioada de derulare a programului, estimand costurile la 990 milioane lei.

Nokia şi Microsoft, caştigători de pe urma victoriei Apple împotriva Samsung

Nokia şi Microsoft, care caută să-şi impună produsele pe piaţa smartphone-urilor, vor avea de caştigat în urma victoriei Apple împotriva Samsung, din moment ce mai multe produse ale companiei sud-coreene ar putea fi interzise în SUA, iar sistemul de operare Google Android va avea de suferit. Un juriu federal convocat de tribunalul din San Jose, California, a hotărat vineri că mai multe smartphone-uri şi tablete Samsung din gama Galaxy încalcă brevete ale Apple în zona design-ului şi funcţionalităţii, juraţii acordand companiei americane despăgubiri de 1,05 miliarde de dolari. Judecătorul care a prezidat procesul va decide în luna septembrie dacă va da curs solicitării Apple pentru interzicerea comercializării, pe teritoriul Statelor Unite, a mai multor produse Samsung. Majoritatea analiştilor văd şanse ridicate ca instanţa să decidă în favoarea Apple. Acţiunile Samsung au scăzut luni la Seul cu peste 7%, potrivit Bloomberg. Astfel, eventuala dispariţie de pe piaţa americană a unor produse Samsung ar putea reprezenta o oportunitate pentru Nokia de a se impune în zona smartphone-urilor, grupul finlandez fiind marele întarziat al reinventării telefoanelor "inteligente" după lansarea iPhone şi apariţia sistemului de operare Google Android. Între timp, verdictul favorabil Apple în procesul cu Samsung poate fi interpretat drept un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea altor produse bazate pe Android la procese similare, astfel că mulţi producători de smartphone-uri ar putea căuta alternative la platforma Google, precum sistemul de operare Windows Phone dezvoltat de Microsoft, a declarat pentru Bloomberg Carolina Milanesi, analist la compania de cercetare Gartner. "Sunt sigură că producătorii din zona Android se întreabă cat va mai dura pană cand vor deveni ţinte pentru Apple. Situaţia ar putea determina unii producători să apeleze, ca alternativă, la Windows Phone 8. Pentru companii precum HTC şi chiar Samsung, care au anunţat deja că vor produce cel puţin un smartphone Windows Phone 8, verdictul ar putea creşte puternic investiţiile în acest sistem de operare", comentează Milanesi. Research In Motion (RIM), un alt producător de smartphone-uri aflat în declin după apariţia iPhone, va rata în mare măsură oportunitatea imediată oferită de verdictul din procesul Apple versus Samsung, deoarece BlackBerry 10, modelul pe care contează compania canadiană pentru a-şi revigora afacerile, va sosi pe piaţă abia în primul trimestru al anului viitor, a afirmat Horace Dediu, fost analist la Nokia care conduce acum la Helsinki propria firmă de consultanţă.

Denunţătorul evazioniştilor nemţi a fost dat afară şi arestat

Julius Baer Group, una dintre cele mai vechi bănci elveţiene, şi-a informat clienţii bogaţi din Germania că un angajat a sustras din sistemul informatic intern informaţii privind conturile lor din Elveţia, transmite Bloomberg. "Am pornit o investigaţie internă şi am descoperit un abuz privind accesul la informaţii. Am contactat clienţii potenţial afectaţi", a afirmat purtătorul de cuvant al băncii, Jan Vonder Muehll. "Hoţul" a fost concediat şi arestat, a adăugat reprezentantul băncii, refuzand să facă alte precizări. Julius Baer, a mai anunţat săptămana trecută că datele unor clienţi germani ar putea să fi fost sustrase şi vandute apoi autorităţilor din Germania. Informaţiile apărute în ultimii ani pe surse în presa internaţională implică guvernul landului Renania de Nord Westphalia în mai multe astfel de situaţii. Autorităţile germane ar fi cumpărat mai multe baze de date sustrase de actuali sau foşti angajaţi din sistemele informatice ale băncilor elveţiene pentru a identifica locuitori care s-ar putea face vinovaţi de evaziune fiscală prin conturi offshore. Anul trecut, Julius Baer a încheiat o înţelegere cu autorităţile germane, plătind 50 milioane euro pentru a stinge o anchetă privind active nedeclarate plasate de germani în conturi din Elveţia, care a pornit tot de la informaţii sustrase ilicit de la bancă. Tradiţia secretului bancar a sucombat treptat în Elveţia după criza financiară mondială din 2008-2009, guvernul de la Berna şi vechile bănci din Zurich şi Geneva fiind asaltate cu solicitări de acces la informaţii din partea a numeroase guverne aflate în căutarea suspecţilor de evaziune fiscală, precum Statele Unite şi Germania.

Un miliardar mexican îşi extinde imperiul în Europa

Miliardarul mexican Carlos Slim şi-ar putea extinde prezenţa pe pieţele europene prin preluarea unei participaţii la operatorul polonez de reţele de fibră optică Hawe, care se pregăteşte să-şi majoreze capitalul printr-o emisiune de acţiuni de 350 milioane zloţi (107 milioane dolari). Hawe va folosi fondurile pentru a cumpăra o altă companie din Polonia, TK Telekom, divizia de telecomunicaţii a companiei feroviare de stat PKP, potrivit unui comunicat al operatorului de reţele de fibră optică, citat de Bloomberg. Omul de afaceri Marek Falenta, care deţine 45% din acţiunile Hawe, a declarat pentru Bloomberg că operatorul a identificat caţiva investitori interesaţi de acţiunile scoase pe piaţă, fără a oferi alte detalii. Ziarul Puls Biznesu scrie că gigantul America Movil, controlat de Carlos Slim, se numără printre aceştia, fără a preciza sursa informaţiei. "Prefer să vand acţiuni către o companie mare din sectorul telecomunicaţiilor. Nu pot confirma dacă se numără sau nu compania lui Carlos Slim printre potenţialii investitori", a afirmat Falenta pentru Bloomberg. Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii America Movil au refuzat să comenteze informaţiile. America Movil este cel mai mare operator de telecomunicaţii din America Latină şi reprezintă o mare parte din averea lui Carlos Slim, evaluată la 72,2 miliarde de dolari, care îl face cel mai bogat om din lume.

Grecii pot rămane fără medicamente

Asociaţia patronală care reprezintă cele peste 12.000 de farmacii din Grecia a anunţat luni că firmele membre nu vor mai furniza din septembrie medicamente prescrise de casa naţională de asigurări de sănătate decat cu plata pe loc, în numerar, din cauza datoriilor mari ale agenţiei de stat. Farmaciştii au cerut Organizaţiei Naţionale pentru Servicii de Sănătate, cea mai mare casă de asigurări de sănătate de stat din Grecia, să-şi plătească toate datoriile, agenţia avand restanţe de peste 85 de zile, transmite Bloomberg. Farmaciile au cerut totodată guvernului să înceapă finanţarea casei de asigurări cu o sumă echivalentă cu 0,6% din Produsul Intern Brut şi să ofere garanţii pentru împrumuturile bancare contractate de farmacişti. Casa de asigurări a plătit doar parţial medicamentele furnizate de farmcii în luna mai şi nu a mai transferat nicio sumă începand din iunie, potrivit asociaţiei farmaciilor. Agenţia de stat are datorii şi din 2011, iar farmaciile din Grecia nu mai pot obţine medicamente pe credit de la companiile străine, potrivit asociaţiei, care nu a precizat datoriile totale ale statului către farmacişti. Creditorii externi ai Greciei vor decide în octombrie dacă vor acorda următoarea tranşă, de 31 miliarde euro, din programul de finanţare externă de 130 miliarde euro convenit de guvernul elen cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană. Tranşa a fost programată iniţial pentru luna iunie, însă a fost amanată din cauza instabilităţii politice din Grecia din această vară, cu un rezultat neconcludent al alegerilor din mai urmat de noi alegeri parlamentare în iunie.

Încrederea germanilor în economie a scăzut drastic

Încrederea mediului de afaceri german în economie a scăzut în august pentru cea de-a patra lună consecutiv şi se plasează la cel mai redus nivel din ultimii doi ani, după încetinirea creşterii economice pe fondul crizei datoriilor de stat din zona euro, transmite Bloomberg. Institutul de cercetare economică Ifo de la Munchen a anunţat luni, în raportul lunar privind încrederea din mediul de afaceri, bazat pe un sondaj în randul a 7.000 de directori executivi din Germania, că indicele încrederii a scăzut la cel mai redus nivel din martie 2010. Produsul Intern Brut al Germaniei a crescut în trimestrul al doilea cu 0,3% faţă de primele trei luni ale anului, după o rată de expansiune de 0,5% în primul trimestru, criza datoriilor de stat afectand cererea pentru exporturile companiilor germane, care în consecinţă au amanat investiţiile. Exporturile către pieţe din afara Europei, aflate în creştere, şi consumul intern solid au izolat parţial Germania de criza din zona euro, însă Bundesbank a avertizat săptămana trecută că incertitudinile care planează asupra continentului european ar putea încetini şi mai mult creşterea economică. Moneda euro s-a apreciat luni dimineaţă la Frankfurt cu 0,1%, la 1,2423 dolari.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.