MOZAIC ECONOMIC: Peste 31.000 de maşini au fost casate prin Programul Rabla
Peste 31.000 de maşini au fost casate prin programul Rabla, din 3 aprilie pană în 21 august, fiind achiziţionate 8.124 de autovehicule, aproape jumătate dintre acestea fiind de origine romanească, informează, ieri, Ministerul Mediului. "Din cele 45.000 de tichete aferente acestui program, tipărite de Administraţia Fondului pentru Mediu şi repartizate colectorilor (REMAT-uri), 43.350 au fost alocate persoanelor fizice, iar 1.650 persoanelor juridice. Conform Ghidului de finanţare, repartizarea tichetelor s-a făcut pe judeţe, în funcţie de numărul de locuitori. De asemenea, la nivelul fiecărui judeţ, tichetele au fost repartizate în mod egal între colectorii autorizaţi să participe la Programul Rabla", se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului şi Pădurilor. Administraţia Fondului pentru Mediu a alocat pentru Programul Rabla 2012, în două etape, 171 de milioane de lei, sumă care permite scoaterea din uz a 45.000 de autovehicule mai vechi de zece ani. În prima etapă a programului au fost alocaţi 114 milioane de lei pentru casarea a 30.000 de autovehicule, iar în etapa a doua, care a început în 8 august, au fost alocate alte 57 de milioane de lei pentru casarea a încă 15.000 de maşini. Cele 15.000 de tichete din etapa a doua a programului au fost destinate numai persoanelor fizice. Romanii care au maşini mai vechi de zece ani pe care doresc să le ducă la casat în schimbul voucherelor valorice pentru programul "Rabla" pot merge la REMAT-uri pentru a le valorifica. Conform reglementărilor, proprietarii de maşini mai vechi de zece ani, dar obligatoriu în stare de funcţionare trebuie să meargă la REMAT-uri cu actele de proprietate şi cu documentele de la poliţie din care să rezulte radierea lor din circulaţie. în baza acestor documente, maşina veche este casată, în schimbul ei proprietarul primind un tichet cu valoarea de 3.800 de lei. Proprietarii de tichete fie le pot folosi la cumpărarea unei maşini noi, fie le pot vinde pe piaţa liberă. În ultimii doi ani, prin programul "Rabla" au fost casate 305.964 de maşini uzate şi au fost cumpărate 101.766 de maşini noi, 40.269 dintre acestea fiind de producţie romanească, potrivit datelor Ministerului Mediului.
Consiliul Fiscal cere Guvernului să controleze strict cheltuielile
Cel mai sensibil capitol în opinia specialiştilor sunt cheltuielile autorităţilor locale
Consiliul Fiscal recomandă Guvernului să limiteze cheltuielile din resurse proprii pentru proiectele cu finanţare de la UE, în contextul blocării rambursărilor, şi să controleze strict cheltuielile autorităţilor locale pentru a nu periclita atingerea ţintelor de deficit bugetar din acest an. "În opinia Consiliului Fiscal, atingerea ţintei de deficit bugetar de 2,2% din PIB pe metodologie cash, respectiv maxim 3% din PIB pe metodologie ESA95 în decembrie 2012, necesită un control foarte strict al cheltuielilor în a doua parte a anului, în special la nivelul autorităţilor locale (avand în vedere şi apropierea alegerilor generale) şi întărirea eforturilor de îmbunătăţire a colectării taxelor, în special la nivelul accizelor. În acelaşi timp, în opinia Consiliului Fiscal, dată fiind suspendarea prelungită a rambursărilor de la UE aferente fondurilor europene nerambursabile pentru cateva programe operaţionale importante şi efectuarea în primele 6 luni ale anului a unor cheltuieli aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (6,37 miliarde lei) mult superioare veniturilor efectiv încasate de la UE în aceeaşi perioadă (3 miliarde lei), este nevoie de o încetinire substanţială a creşterii cheltuielilor de această natură în a doua parte a anului pentru a nu periclita ţinta de deficit bugetar, o accelerare fiind posibilă doar în măsura în care rambursările efective de la UE se deblochează cat mai rapid", se arată în opinia CF. În bugetul pe 2012 erau prevăzute venituri aferente absorbţiei fondurilor UE nerambursabile de 12,53 miliarde lei şi cheltuieli de 11,64 miliarde lei, iar în rectificarea bugetară sunt prevăzute venituri de 10,67 miliarde lei şi cheltuieli de 10,86 miliarde lei. Consiliul Fiscal prezintă şi un tabel cu fluxurile din relaţia cu Uniunea Europeană, precizand că potrivit datelor disponbilie Romania se plasează pe ultimul loc din Europa în ceea ce priveşte absorbţia. Astfel, dintr-un program anual de 3,78 miliarde euro privind absobţia de fonduri structurale şi de coeziune, Romania a absorbit în primele şase luni circa 713 milioane euro, respectiv puţin peste 18% din total. Datele CF relevă o performanţă mult mai bună pe alte segmente. în cazul fondurilor pentru dezvoltare rurală şi pescuit, sumele atrase în primele şase luni au totalizat 665 milioane euro, reprezentand 45,2% din programul pe 2012, de 1,46 miliarde euro. O situaţie mult peste estimări s-a înregistrat la Fondul European pentru Garantare Agricolă, unde încasările au însumat 910,7 milioane euro, cu 63% mai mult decat programul pe întreg anul. La mijlocul anului, Romania achitase la bugetul UE 824,8 milioane euro, dintr-un program anual de 1,42 miliarde euro. Suma plătită reprezintă mai mult decat absobţia fondurilor structurale şi de coeziune. În ceea ce priveşte arieratele, CF notează că ţintele aferente lunilor martie şi iunie 2012 au fost ratate, atat în cazul bugetelor locale cat şi în cazul bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat.
Blejnar se vede nevinovat
Fostul şef al ANAF Sorin Blejnar a declarat, ieri, la ieşirea de la DIICOT Braşov, unde a stat timp de aproximativ şase ore, că din materialul de urmărire penală care i s-a prezentat nu reiese că ar fi făcut ceva ilegal, şi, dimpotrivă, reiese că a făcut lucruri bune pentru ţară. "Deocamdată sunt la faza de a lectura materialele de urmarire penală. Nu am ajuns încă la un pasaj din toate volumele care mi-au fost puse la dispoziţie din care să reiasă faptul că aş fi încălcat legea cu ceva. însă, am constatat altceva: în cele trei luni cat am fost monitorizat, am muncit foarte mult şi am facut multe lucruri bune pentru ţara asta şi să ştiţi ca mi-am reamintit o gramadă de lucruri. Lucurile acestea o să le vedeţi cu toţii pentru că documentele vor deveni publice în scurt timp. ştiu un singur lucru: nu am făcut nimic ilegal, nu doar în perioada monitorizată, ci în toată perioada în care mi-am desfăşurat activitatea şi lucrurile acestea vor ieşi în evidenţă în foarte scrut timp şi toată lumea se va convinge de acest lucru", a afirmat Blejnar la ieşirea din sediul DIICOT Braşov. El a spus că va veni la Braşov şi astăzi, deoarece mai are de lecturat cateva volume din materialul DIICOT. Blejnar a mai fost la DIICOT Braşov şi în 1 august, cand a fost audiat de porcurori. În acest dosar mai sunt urmăriţi penal fostul său consilier, Codruţ Marta, dar şi doi şefi din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Braşov, Monea Claudiu şi Ciobanu Dorel. Monea şi Ciobanu au venit, luni, la sediul DIICOT pentru a li se prezenta materialul de urmărire penală, potrivit sursei citate. Procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Braşov au dispus, în 1 august, începerea urmăririi penale faţă de Sorin Blejnar şi Codruţ Marta, pentru sprijinire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la evaziune fiscală. "În fapt, se reţine că, în perioada martie - iulie 2010, inculpaţii Morcov Cecilian, Kelemen Andrei, Sztufliak Peter, Monea Claudiu, Ciobanu Dorel şi Cuccina Salvatore au constituit un grup infracţional organizaţ cu legături transfrontaliere, la care au aderat alte 20 de persoane, cetăţeni romani, italieni şi maghiari, specializat în activităţi de evaziune fiscală cu produse energetice - combustibili", se arată într-un comunciat al DIICOT Braşov. Membrii grupării sprijinite de Blejnar şi Marta ar fi iniţiat un amplu mecanism evazionist pentru a nu plăti accize pentru aproximativ 5.000 de tone de motorină achiziţionate în regim suspensiv şi comercializate pe piaţa internă. În acest mod, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu peste 10,5 milioane de lei reprezentand TVA şi peste 10,8 milioane de lei reprezentand accize pentru motorină, suma totală a prejudiciului stabilită pană în prezent fiind de aproape 22 de milioane de lei.
Şeful celei mai profitabile bănci din lume caştigă doar 300.000 dolari pe an
Preşedintele executiv al Industrial & Commercial Bank of China (ICBC), cea mai profitabilă bancă din lume, a primit anul trecut o compensaţie de numai 308.000 dolari, sumă care reperzintă doar o mică parte din caştigurile şefilor de bănci occidentale, care pot ajunge la peste 20 de milioane dolari. Directorul general al JPMorgan Chase, Jamie Dimon, a obţinut pentru activitatea din 2011 un pachet financiar de 23 milioane de dolari, sau 1,21 milioane de dolari pentru fiecare un miliard din profitul băncii pe care o conduce. Jiang Jianqing, şeful ICBC şi cel mai bine plătit bancher din China, a primit 9.400 de dolari pentru fiecare miliard de dolari caştigat de banca chineză de stat, potrivit unei analize Bloomberg. ICBC şi Bank of China, cele mai mari bănci chineze, au înregistrat în trimestrul al doilea al acestui an profituri de 9,63 miliarde de dolari, respectiv 5,44 miliarde de dolari, potrivit estimărilor analiştilor. Profitul JPMorgan, cea mai mare bancă americană după active, a scăzut cu 9% în trimestrul al doilea, la 4,96 miliarde de dolari, din cauza unei pierderi de 5,8 miliarde de dolari cauzată de tranzacţiile neautorizate pe piaţa derivatelor financiare efectuate de angajaţii unui birou de trading din Londra. Astfel, în China, salariile nu au ţinut pasul cu creşterea profitului. şefii băncilor, numiţi de guvern şi supravegheaţi de un comitet disciplinar, au evitat scandalurile care bantuie de mai bine de patru ani industria financiară occidentală, legate de riscurile excesive care au condus la criza financiară mondială, de spălare de bani sau manipulare a dobanzilor. Valoarea acţiunilor băncilor chineze este însă limitată de temerile legate de încetinirea creşterii economice, care ar putea conduce, potrivit economiştilor, la falimente în randul dezvoltatorilor imobiliari şi autorităţilor locale. "Băncile chineze se feresc de riscuri datorită unor chestiuni de cultură, structurii diferite a politicii de compensare a directorilor şi profitabilităţii operaţiunilor de creditare. Cu toate acestea, peisajul se schimbă, iar băncile vor semăna tot mai mult cu rivalii din Vest în următorii cinci ani", comentează pentru Bloomberg un analist american. Jiang va primi pentru anul 2011 o compensaţie totală de 1,96 milioane yuani, echivalentul a 308.000 dolari. Caştigurile sale au crescut cu aproximativ 50% din 2006, cand ICBC s-a listat la bursă. Profitul net al băncii a crescut de peste patru ori în această perioadă. O parte din compensaţia bancherului chinez este condiţionată de performanţele multianuale ale băncii. Jamie Dimon, preşedinte şi CEO la JPMorgan, este cel mai bine plătit executiv din industria financiară americană, potrivit datelor Bloomberg, cu o compensaţie de 23 milioane de dolari anul trecut, formată din salariu, bonusuri şi acţiuni.
Iată cum răspunde BMW la preluarea Ducati de către Audi
BMW, cu tradiţie în domeniul producţiei de motociclete puternice, a lansat o serie de motoscutere atractive pentru cei care circulă în aglomeraţia din mediul urban, cu preţuri de la 11.100 euro, ca răspuns la intrarea Audi pe piaţa vehiculelor pe două roţi prin achiziţia Ducati, potrivit Bloomberg. BMW revine la motoscutere la nouă ani după ce a oprit producţia modelului C1, care era acoperit pentru a feri clientul de precipitaţii. Grupul german propune pe piaţa scuterelor o linie de modele puternice, rapide şi confortabile, cu opţiuni precum încălzire pentru şezut şi manşoanele ghidonului. "Noile scutere ne oferă o oportunitate uriaşă de vanzări", a declarat directorul de vanzări al diviziei de motociclete BMW, Heiner Faust. Ideea este de a atrage clienţi denumiţi de companie "adormiţi", adică posesori de automobil care au deţinut "motoare" în tinereţe. "Scuterele maxi sunt produse ideale pentru a activa aceşti clienţi", a afirmat Faust. Prin lansarea gamei de scutere, BMW caută să se distanţeze de Ducati. Producătorul italian de motociclete, considerat de entuziaşti echivalentul pe două roţi al Lamborghini, este înclinat către cel mai scump segment al pieţei, cu modele scumpe şi puternice. BMW construieşte motociclete de la începutul secolului XX, primul model datand din 1923 - cu cinci ani înainte de lansarea primului automobil al companiei bavareze. Audi, divizia de lux a grupului Volkswagen, a cumpărat Ducati în luna iulie pentru 860 milioane euro şi a început să promoveze asocierea cu marca italiană pentru a sublinia latura sport a autoturismelor produse. Vanzările de vehicule cu motor pe două roţi au scăzut în Europa cu 38% în ultimii cinci ani, la 1,72 milioane de motociclete şi mopede în 2011, potrivit datelor Asociaţiei Europene a Constructorilor de Motociclete. în prima jumătate a acestui an, piaţa s-a contractat cu 13% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut.
Nokia caştigă timp bazandu-se pe telefoane ieftine
Nokia caştigă timp pentru revenirea pe segmentul smartphone-urilor datorită performanţelor solide ale telefoanelor din seria Asha, ale căror vanzări sunt în creştere puternică şi au contribuit la extinderea cotei de piaţă a grupului în trimestrul al doilea, potrivit unei analize Bloomberg. Grupul finlandez a adăugat în acest an funcţii de smartphone liniei de telefoane entry-level Asha, precum navigare rapidă pe internet şi jocuri. Populare pe pieţele emergente, precum India şi China, telefoanele Asha au ajutat Nokia să-şi consolideze cota de piaţă pe segmentul basic la 35% în trimestrul al doilea, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. În timp ce divizia de smartphone-uri a Nokia încearcă încă să-şi facă loc pe o piaţă dominată de Samsung Electronics (Coreea de Sud) şi Apple (SUA), operaţiunile din zona telefoanelor "de bază" este în creştere şi, mai mult, este profitabilă. Nokia a vandut trimestrul trecut peste 70 de milioane de telefoane low cost, oferind spaţiu de manevră directorului general Setphen Elop, care mizează pe platforma software Windows Phone, dezvoltată de Microsoft, pentru revenirea producătorului finlandez în top pe segmentul smartphone-urilor.
Vanzările Heineken în Romania sunt pe creştere
Volumul vanzărilor Heineken în Romania a crescut cu aproximativ 6% în prima jumătate a acestui an, însă preţurile au fost limitate de concurenţa dură de pe piaţă, reiese dintr-un comunicat publicat miercuri de producătorul olandez de bere. "Volumul din Romania a crescut cu un procentaj mediu de o singură cifră, uşor sub creşterea de 7% înregistrată la nivelul pieţei berii. (...) în pofida avansului semnificativ al vanzărilor în volum, piaţa foarte competitivă a limitat preţurile", se spune în comunicat. Vanzările Heineken în Europa Centrală şi de Est au crescut ca volum cu 5,7% în primul semestru, la 26,8 milioane hectolitri de bere, datorită performanţelor solide din Rusia, Polonia, Romania, Austria, Bulgaria şi Belarus, precizează compania. Creşterea a fost însă limitată de scăderi în Grecia şi Germania. Profitul din Polonia şi Romania a fost mai redus, însă a rămas stabil în Rusia, potrivit comunicatului. Veniturile grupului în regiune au urcat uşor în perioada analizată, la 1,58 miliarde euro, iar profitul EBIT (înainte de dobanzi şi taxe) a scăzut cu 27%, la 114 milioane euro. Heineken este cea mai mare companie producătoare de bere din Europa şi a treia din lume ca volum de bere vandută. Grupul are pe piaţa romanească patru fabrici, la Miercurea Ciuc, Constanţa, Craiova şi Mureş.
Fondul de rezervă a crescut cu 332 milioane lei
Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului va fi mai mult decat dublat prin rectificarea bugetară, de la 227 milioane lei la 559 milioane lei, însă lipsesc informaţiile privind destinaţia sumelor, se arată în opinia Consiliului Fiscal, care solicită transparentizarea modului de utilizare a banilor. "Faţă de bugetul aprobat pentru 2012 fondul de rezervă este majorat cu 332 milioane lei, fără a se preciza destinaţia acestei alocări suplimentare. Considerand cele mai bune practici pe plan internaţional în domeniu, Consiliul Fiscal recomandă identificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă împreună cu o mult mai mare transparenţă, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a nivelului de utilizare al fondului. De asemenea, Consiliul Fiscal recomandă plafonarea sumelor ce pot fi repartizate şi utilizate din fondul de rezervă, ca procent din totalul cheltuielilor", se arată în opinia Consiliului Fiscal. Din analiza rectificării bugetare rezultă că sumele alocate pentru investiţii, cuprinzand - cheltuieli de capital din surse proprii, cheltuielile aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă şi alte transferuri de natura investiţiilor - sunt revizuite în scădere cu 2,07 mililarde lei, exclusiv impactul schemelor de compensare (scăderea este de 1,3 miliarde dacă se iau în considerare datele brute, care includ şi impactul swap-urilor).
