Economic

Criza politică a afectat pană şi vanzările Coca-Cola

Ziarul de Vrancea
21 aug 2012 873 vizualizări
Volumele din Romania ale Coca Cola au scăzut cu aproximativ 5%, arată datele oficiale ale producătorului de băuturi răcoritoare

Volumul vanzărilor Coca-Cola Hellenic în Romania a scăzut uşor în primul semestru, pe fondul condiţiilor macroeconomice dificile, cuplate cu tensiunile recente de pe scena politică, potrivit unui comunicat publicat ierii de companie, cel mai mare îmbuteliator Coca-Cola din Europa. "Volumele din Romania au scăzut cu un procentaj scăzut de o cifră (sub 5% - n.r.) în ambele perioade analizate (primul semestru, trimestrul al doilea). Cuplate cu incertitudinile politice recente, condiţiile economice răman dificile", se spune în comunicat, care prezintă rezultatele grupului elen pentru prima jumătate a anului. Vanzările sub brandul Coca-Cola au crescut uşor, în special în cazul Coca-Cola Zero, care a avansat cu 36%, precizează compania elenă referitor la Romania. Ponderea vanzărilor de produse consumate la o singură servire a crescut însă semnificativ, se arată în comunicat. Compania notează că şi-a majorat cota de piaţă în Romania în trimestrul al doilea pe segmentul băuturilor acidulate atat ca volum, cat şi ca valoare a vanzărilor. La nivel internaţional, Coca-Cola Hellenic a vandut în prima jumătate a anului peste un miliard de navete de băuturi răcoritoare şi ape minerale, în scădere cu 2% faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut. Veniturile grupului elen au urcat cu 1%, la 3,4 miliarde euro, în timp ce cheltuielile operaţionale au avansat cu 5%, la 2,19 miliarde euro, potrivit comunicatului. Profitul net al companiei a scăzut cu 25%, de la 146 milioane euro la 109 milioane euro. Coca-Cola Hellenic deţine în Romania patru fabrici, la Iaşi, Timişoara, Ploieşti şi Vatra Dornei. Coca-Cola Hellenic Romania îmbuteliază băuturi răcoritoare carbonatate (Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes), necarbonatate (Cappy Tempo), nectaruri (Cappy Nectar), ceaiuri (Nestea), apă (Dorna, Dorna-Izvorul Alb, Poiana Negri), băuturi energizante (Burn) şi cafea (Illy).

Invalidarea referendumului îi dă aripi leului


Leul a trecut pe apreciere la scurt timp după decizia Curţii Constituţionale, deşi iniţial s-a depreciat uşor

Moneda naţională a trecut pe apreciere la scurt timp după anunţul Curţii Constituţionale că referendumul este valid din punct de vedere al organizării, dar că nu s-a îndeplinit condiţia de cvorum, iar cursul a coborat pe piaţa interbancară spre 4,4950 lei/euro, deşi iniţial leul s-a depreciat uşor. Pană la anunţul Curţii Constituţionale, cotaţiile au variat uşor sub 4,5 lei/euro. După o uşoară scădere, pană la 4,5050 lei/euro, leul a început să se aprecieze, iar cotaţiile au coborat sub 4,5 lei/euro. În jurul orei 13:15, băncile cotau euro la 4,4940 - 4,4955 lei, iar dealerii spun că ordinele de vanzare de euro au venit în principal de la jucătorii străini, dar nu exclud nici intervenţia indirectă a BNR. Banca Naţională a Romaniei (BNR) a anunţat marţi un curs de referinţă în creştere cu 0,48 bani, la 4,4987 lei/euro. "A depăşit brusc pragul de 4,5 lei/euro pe piaţa interbancară după anunţul Curţii Constituţionale, însă mişcarea este mică (de pe la 4,4980 la 4,5010 lei/euro). Volumele au crescut şi este posibil ca saltul să fie temperat de intervenţii", a declarat Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank. În sesiunea precedentă, cursul s-a plasat la 4,4939 lei/euro. În sesiunea de vineri, cursul s-a plasat la 4,4852 lei/euro, reprezentand minimul ultimelor şase săptămani. După declanşarea procedurii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, la începutul lunii iulie, leul a pierdut puternic în raport cu euro, iar deprecierea maximă faţă de finele lunii iunie a fost de 4,4%, în urmă cu două săptămani. Raportat la nivelul de vineri, leul a recuperat 3,5% faţă de nivelul maxim istoric, de 4,6481 lei/euro. Pentru dolar, BNR a anunţat un curs de 3,6255 lei/dolar, în scădere cu 1,49 bani. în acelaşi timp, referinţa pentru franc a crescut de la 3,7413 lei/franc la 3,7469 lei/franc. Dobanzile afişate marţi de băncile comerciale pentru plasamentele cu scadenţa la o zi au scăzut la 3,54% - 4,04% la pe an, după ce luni au avansat la 4,85% - 5,35% pe an încă dinainte ca BNR să anunţe o nouă plafonare a sumei cu care împrumută băncile prin operaţiuni repo. Banca centrală a împrumutat 13 bănci cu 4 miliarde lei (aproximativ 890 milioane de euro), după ce în ultimele două săptămani a introdus praguri de 6 şi, respectiv, 5 miliarde lei la licitaţiile repo. Dealerii cred că scăderea dobanzilor este determinată în primul rand de faptul că băncile au constituit deja rezervele minime obligatorii cerute de BNR pentru actuala perioadă, care se va încheia joi, 23 august. Totuşi, ei nu exclud nici posibilitatea ca unele bănci să acceseze lichidităţi direct de la BNR prin operaţiuni repo bilaterale.

Valoarea de piaţă a Apple, de patru ori mai mare decat PIB-ul Romaniei

Apple a stabilit un nou record pentru valoarea de piaţă a unei companii americane, urcand la 623,5 miliarde de dolari, uşor peste maximul atins de Microsoft în 1999, în "epoca de aur" a companiilor IT, transmite Bloomberg. PIB-ul Romaniei este de aproximativ 160 miliarde de dolari, adică de aproape patru ori mai puţin.  Acţiunile Apple au crescut luni la New York cu 2,6%, închizand la 665,15 dolari, preţ care presupune o valoare de piaţă de 623,5 miliarde de dolari, datorită optimismului investitorilor privind succesul viitoarei versiuni iPhone, care va fi lansată în septembrie. Recordul anterior pentru capitalizarea unei companii americane a fost stabilit de Microsoft pe 27 decembrie 1999, cand producătorul Windows valora 616,3 miliarde de dolari la închidere, potrivit datelor S&P Dow Jones Indices, citate de Bloomberg. Apple va lansa pe 12 septembrie următorul model iPhone, cu un design complet nou, au declarat recent surse apropiate companiei. Analiştii FBR Capital Markets anticipează că Apple va vinde 250 milioane de unităţi pană la apariţia variantei ulterioare. Telefoanele iPhone generează aproximativ 70% din profitul Apple, potrivit analistului Tony Sacconaghi de la Sanford C. Bernstein. Acţiunile companiei au crescut în medie cu 11% în perioadele de două luni care au precedat lansările de noi modele iPhone în ultimii cinci ani, a adăugat el. Noul iPhone va avea un ecran mai mare şi va fi mai subţire, precum şi compatibilitate cu reţelele de telecomunicaţii LTE, cu viteze mai mari de transfer al datelor, potrivit analistului Gene Munster de la Piper Jaffray. Pe langă noul iPhone, Apple va prezenta în acest an un iPad de dimensiuni mai mici, cu un preţ pe măsură, au afirmat în iulie surse apropiate situaţiei. Capitalizarea Apple a crescut de peste şapte ori de la lansarea primului iPhone, în ianuarie 2007, şi este de mai mult de un an cea mai valoroasă companie din lume. Acţiunile Apple au urcat în acest an cu 64%. Cea mai ridicată capitalizare de piaţă la nivel mondial a fost atinsă în 2007 de grupul chinez PetroChina, care a depăşit pe bursa de la Shanghai pragul de 1.000 miliarde de dolari.

Omul care a destabilizat lira sterlină a devenit acţionar la Manchester United

Fondul de investiţii Soros Fund Management, cu active de 25 miliarde de dolari, controlat de miliardarul George Soros, deţine 7,9% din acţiunile clubului de fotbal Manchester United, care s-a listat la bursă la începutul lunii august, transmite Bloomberg. Participaţia a fost dezvăluită luni într-un raport al Soros Fund Management către autorităţile din SUA. Manchester United, cel mai titrat club britanic, a atras 233,3 milioane de dolari prin listarea la bursă, pe 9 august. Acţiunile echipei, controlată de familia Glazer din SUA, s-au depreciat între timp cu 6,7%. Valoarea de piaţă a Manchester United la listare era de 2,9 miliarde de dolari, cu aproximativ 1 miliard de dolari mai mult decat cea a Real Madrid, potrivit datelor Bloomberg şi Forbes. Familia Glazer a cumpărat clubul britanic în 2005 şi deţine 99% din voturi în acţionariat.

Grecia pregăteşte noi tăieri de salarii, pensii şi concedieri

Guvernul elen se pregăteşte să efectueze o nouă rundă de reducere a salariilor şi pensiilor din sectorul public, precum şi concedierea catorva mii de bugetari, în cadrul noului pachet de austeritate necesar pentru a convinge creditorii externi să acorde următoarea tranşă din programul de finanţare. Detaliile planului nu sunt încă oficiale, însă surse guvernamentale elene au afirmat că printre noile măsuri se va număra o tăiere "largă" a prestaţiilor din sistemul public de pensii, precum şi reduceri salariale şi concedieri în sectorul public, potrivit WSJ.com. Premierul Antonis Samaras trebuie să prezinte creditorilor externi un plan pentru economii suplimentare de 11,5 miliarde euro în următorii doi ani, pentru a convint Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană să deblocheze următoarea tranşă, de 31 miliarde euro, din programul de finanţare externă de 130 miliarde euro convenit în prima parte a acestui an în prelungirea acordului de 110 miliarde euro încheiat în 2010. Tranşa a fost programată iniţial pentru luna iunie, dar turbulenţele politice de la Atena au determinat amanări. Samaras se va întalni miercuri cu premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogroup, forul miniştrilor de Finanţe din zona euro, care va efectua o vizită de o zi la Atena. Vineri, premierul elen va merge la Berlin pentru discuţii cu cancelarul german Angela Merkel, după care se va întalni la Paris cu preşedintele Francois Hollande. Merkel şi Hollande au programată o întrevedere bilaterală pentru joi. Recesiunea severă din Grecia, unde Produsul Intern Brut a scăzut cu 20% în ultimii patru ani, împiedică guvernul să adune suficiente venituri la buget pentru a-şi respecta angajamentele în domeniul consolidării fiscale. Totodată, programul de privatizări convenit cu UE, FMI şi BCE este în întarziere. Samaras încearcă să găsească măsuri de compromis pentru a evita spargerea coaliţiei de guvernare, formată în iunie din trei partide rivale prin tradiţie. Guvernul elen vrea o amanare cu doi ani a termenelor privind consolidarea fiscală cuprinse în acordul de finanţare externă, ceea ce ar presupune şi suplimentarea împrumuturilor acordate de partenerii externi, dincolo de cele 240 miliarde euro promise Greciei. De la începutul crizei datoriilor de stat din Grecia, la finele anului 2009, angajaţii şi pensionarii din sectorul public au suferit o reducere a veniturilor cu pană la 40%, după trei pachete succesive de măsuri de austeritate. Pentru a obţine tranşa de 31 miliarde euro, Samaras pregăteşte o a patra rundă de tăieri. Printre măsurile aflate acum în discuţie se numără reducerea pensiilor mici, de pană la 800 de euro pe lună, cu 1-2% şi a pensiilor mari, de peste 2.000 de euro, cu 15%. Totodată, statul vrea să reducă şi să limiteze pensiile suplimentare, să scadă numărul celor care se pensionează anticipat, să reevalueze dosarele celor care primesc prestaţii sociale sau pensii ridicate şi să reducă cu o treime salariile din companiile şi organizaţiile de stat.

Prima bancă occidentală care emite propriile carduri în China

Grupul american Citigroup a devenit prima bancă din Vest care emite propriile carduri de credit în China, fără co-branding cu o instituţie financiară locală, subliniind relaxarea restricţiilor impuse de guvernul de la Beijing pe piaţa cu cel mai ridicat potenţial de creştere din lume. Cardurile pot fi denominate în yuani sau dolari şi sunt acceptate oriunde în lume, a anunţat ieri Citigroup. China UnionPay, cea mai mare reţea de plăţi eletronice din ţară, va procesa plăţile efectuate în China cu cardurile Citigroup. Pe plan internaţional, plăţile vor fi gestionate de MasterCard şi Visa, potrivit băncii americane. Piaţa cardurilor bancare din China va depăşi Statele Unite pană în 2020, cand va totaliza 900 de milioane de clienţi, estima MasterCard într-un raport din 2010. Legislaţia chineză impune ca toate tranzacţiile denominate în yuani efectuate prin carduri de credit să fie procesate de China UnionPay, care este deţinută de peste 80 de bănci şi alte companii de stat. Prima bancă străină care a emis carduri în China a fost Bank of East Asia, cu sediul la Hong Kong, care operează carduri pe continent din 2008.

Compania Azomureş va fi delistată

Traderul elveţian de îngrăşăminte chimice şi cereale Ameropa Holding a primit aprobarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) pentru începerea delistării producătorului de îngrăşăminte chimice Azomureş (AZO). Compania elveţiană Ameropa Holding a cumpărat în luna martie 75,87% din titlurile Azomureş de la investitorii turci care controlau combinatul, iar apoi a derulat o ofertă de preluare prin care şi-a majorat participaţia la 96,49% din titluri. În aceste condiţii, Ameropa a atins nivelul de la care poate solicta celorlalţi acţionari ai Azomureş să îi vandă acţiunile înainte de delistarea combinatului chimic. Ameropa Holding a plătit în luna iunie 240,8 milioane lei (aproape 54 milioane euro) pentru plachetul de 20,62% din acţiunile Azomureş cumpărat în ofertă. De regulă, preţul oferit înaintea delistării unei companii este cel puţin egal cu cel din oferta de preluare, care în cazul Azomureş a fost de 2,22 lei/acţiune. După finalizarea ofertei de preluare, pe bursă preţul acţiunilor Azomureş a fluctuat uşor sub nivelul din ofertă. Întrucat CNVM a aprobat intenţia Ameropa de delistare a Azomureş, acţiunile combinatului au fost suspendate de la tranzacţionare la bursă. Astfel, ultimul preţ pe bursă al acestor titluri a fost de 2,13 lei/titlu. Calculată la acest preţ, capitalizarea Azomureş este de 1,12 miliarde lei (249 milioane euro).

Semn bun: Spania s-a împrumutat la dobanzi în scădere puternică

Spania a atras marţi 4,5 miliarde euro cu scadenţa pe termen de pană la 18 luni, la dobanzi în scădere puternică, datorită aşteptărilor la măsuri decisive din partea Băncii Centrale Europene (BCE). Trezoreria spaniolă a vandut obligaţiuni cu maturitatea la un an în valoare de 3,53 miliarde euro, la un randament mediu de 3,07%, în coborare de la aproape 4% la licitaţai similară anterioară, potrivit The Guardian. Totodată, Spania a atras aproape 1 miliard de euro prin titluri cu scadenţa peste 18 luni la un randament de 3,33%, faţă de 4,24% acum o lună. Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a prezentat la începutul lunii august o serie de propuneri pentru reducerea costurilor de finanţare ale Spaniei şi Italiei. Planul lui Draghi vizează achiziţia de obligaţiuni de pe piaţă de către BCE în timp ce fondul de criză al zonei euro ar cumpăra titluri direct de la trezoreriile celor două ţări, intervenţie condiţionată de obiective stricte de consolidare fiscală şi reforme structurale. Mai mulţi lideri europeni s-au arătat în favoarea ideilor şefului BCE, iar cancelarul german Angela Merkel a afirmat că Germania este pregătită să sprijine planul, insitand însă pe condiţionalitatea sprijinului acordat statelor aflate în dificultate.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.