MOZAIC ECONOMIC: Sejururi ieftine la mare la începutul toamnei
Tarifele în staţiunile de la Marea Neagră prin programul "Litoralul pentru toţi", valabile în perioada 2 septembrie-1 octombrie, sunt între 179 de lei şi 549 de lei pentru şase nopţi de cazare la hoteluri de 1-5 stele, fiind menţinute la valorile de anul trecut. Astfel, un pachet la un hotel de o stea costă 179 de lei pentru şase nopţi fără mic dejun, la două stele preţul este 209 lei fără mic dejun şi 279 de lei cu mic dejun, iar pentru trei stele turistul trebuie să plătească 240 de lei fără masa de dimineaţă şi 379 de lei cu micul dejun inclus. Şase nopţi de cazare la un hotel de patru stele, cu mic dejun inclus, costă 439 de lei, iar la cinci stele preţul unui pachet este de 549 de lei. Turiştii pot opta şi pentru varianta all inclusive, care asigură toate cele trei mese în regim bufet, cu băuturi incluse, acces gratuit la locuri de joacă pentru copii, piscine, sezlonguri şi umbrele pe plajă. Astfel, tarifele pentru un pachet de cinci nopţi la all inclusive pornesc de la 695 de lei la un hotel de trei stele, 795 lei la patru stele şi 895 de lei la cinci stele. "În prezent sunt înscrise în program 40 de hoteluri cu peste 3.500 de locuri. întrucat suntem abia la începutul programului, ne aşteptăm ca pentru această ediţie să avem în jur de 7.000 de locuri disponibile", a declarat într-un comunicat Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Litoral-Delta Dunării şi al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). Programul este lansat de Asociaţia Litoral-Delta Dunării, Federaţia Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR) şi ANAT. Pachetele pot fi cumpărate doar prin agenţiile de turism membre ANAT şi FPTR.
ING Bank: Decizia CCR nu va avea efecte pozitive în piaţă
Indiferent dacă referendumul va fi sau nu validat atmosfera de incertitudine se va prelungi
Decizia Curţii Constituţionale privind referendumul nu va avea efecte pozitive indiferent de rezultat, o eventuală invalidare a scrutinului urmand să intensifice tensiunile politice, în timp ce validarea votului popular ar duce la alegeri prezidenţiale, însoţite de posibile derapaje fiscale. Aprecierile aparţin lui Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank, fiind cuprinse într-o scurtă analiză transmisă luni de bancă. "Revenirea la putere a preşedintelui suspendat Băsescu ar intensifica probabil luptele politice. Validarea referendumului, care ar conduce la demiterea sa, ar declanşa alegeri prezidenţiale anticipate, ar creşte nivelul potenţialelor derapaje fiscale şi, mai mult, ar putea atrage noi critici din exterior", notează Muscalu. În plus, în eventualitatea în care Curtea Constituţională nu va anunţa marţi o decizie privind validitatea referendumului, atmosfera de incertitudine se va prelungi, cu efecte negative asupra pieţei. ING precizează că această a treia variantă este şi cea mai probabilă, din moment ce o decizie ar avea nevoie de o majoritate de şase voturi, dintre cei nouă judecători ai Curţii. Analiştii ING consideră că aprecierea recentă a leului pare să-şi fi pierdut elanul, idee susţinută, potrivit lor, de mişcările "în lateral" remarcate în piaţă şi de absenţa unui sprijin clar din partea Băncii Naţionale. "Leul s-ar putea deprecia din nou astăzi (luni - n.r.), dar episoadele recente de (presupusă) intervenţie pe piaţa valutară ar trebui să limiteze scăderea", anticipează Muscalu. ING Bank estimează că leul va încheia anul la 4,85 de unităţi pentru un euro, cu mult peste cursul actual, de aproximativ 4,5 lei/euro. Şeful misiunii FMI, Erik de Vrijer, a declarat săptămana trecută că rata de schimb valutar este aproape de nivelul de echilibru, avand în vedere fundamentele economice, iar leul are un mic spaţiu de apreciere după ce situaţia va reveni la normal. Oficialul FMI a precizat că toate prognozele sunt condiţionate de o rezolvare rapidă a crizei politice. Cursul de schimb a scăzut la la 4,4800 lei/euro la deschiderea şedinţei interbancare de luni, însă în următoarele minute s-a întors aproape de 4,4900 lei/euro, într-o piaţă liniştită şi cu volume foarte reduse de tranzacţionare. Cursul de referinţă anunţat vineri de BNR a scăzut pentru a patra şedinţă consecutiv şi a ajuns la 4,4852 lei/euro, atingand astfel un nou nivel minim al ultimelor şase săptămani. Paritatea afişată vineri este cu 0,72 bani sub nivelul de joi, de 4,4924 lei/euro. Astfel, leul s-a întarit cu 3,5% faţă de nivelul maxim istoric, de 4,6481 lei/euro, consemnat în urmă cu două săptămani pe fondul tensiunilor politice.
BNR împrumută băncile cu ţaraita ca să forţeze aprecierea cursului
Banca Naţională a Romaniei (BNR) a plafonat pentru a treia săptămană consecutiv suma cu care împrumută băncile prin operaţiuni repo, de această dată la 4 miliarde lei (aproximativ 890 milioane de euro), după ce în ultimele două săptămani a introdus praguri de 6 şi, respectiv, 5 miliarde lei. Banii sunt acordaţi pro-rata, în funcţie de un indice rezultat în urma împărţirii sumelor subscrise şi a valorii prezentate de banca centrală. În urmă cu două săptămani BNR a decis prima plafonare începand cu luna noiembrie 2008 a sumei cu care împrumută instituţiile de credit prin operaţiuni repo. Astfel, banca centrală a acordat băncilor 6 miliarde lei (1,31 miliarde euro), în condiţiile în care ajungea la scadenţă un alt împrumut de 12,07 miliarde lei (2,6 miliarde euro). Potrivit dealerilor, leul a beneficiat parţial în ultimele două săptămani de decizia BNR de plafonare a împrumuturilor, întrucat dobanzile practicate de bănci au crescut uşor. Totodată, pe fondul vanzărilor indirecte de euro de către BNR, cursul leu/euro a scăzut cu 3,5%, de la un maxim istoric de 4,6481 lei/euro atins pe 3 august la 4,4852 lei/euro în şedinţa de vineri. Astfel, leul a recuperat mare parte din deprecierea de 4,4% înregistrată de la începutul lunii iulie şi pană pe 3 august, pe fondul tensiunilor politice. Prin licitaţiile repo BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobanda de politică monetară, de 5,25% pe an. De regulă, banca centrală anunţa doar că are loc o licitaţie repo, iar băncile transmit ordinele de subscriere pentru sumele pe care le vizează şi activele cu care garantează. Sumele sunt împrumutate pe termen de o săptămană. Sumele împrumutate şi numărul de bănci au crescut vizibil în luna iunie, după ce BNR a majorat la finele lunii mai de la trei la cinci numărul de emisiuni de tiluri de stat pe care o bancă le poate utiliza drept garanţii în cadrul unei operaţiuni de piaţă monetară. O sumă record, de 13,85 miliarde lei (3,1 miliarde euro), a fost împrumutată la 25 iunie, de 11 bănci. Începand cu luna octombrie a anului trecut BNR a organizat săptămanal cate o licitaţie repo. Dobanzile afişate de băncile comerciale pentru plasamentele cu scadenţa la o săptămană au avansat încă înainte de anunţul privind limitarea sumei disponibile pentru bănci la 5,04% - 5,54% pe an, de la 4,93% - 5,43% vineri. Dobanzile au revenit vineri aproape de rata dobanzii de politică monetară a BNR, de 5,25% pe an, după ce anterior au fost peste acest nivel ca urmare a deciziei BNR de a reduce sumele pe care le împrumută băncilor comerciale prin licitaţia repo.
Numărul de participanţi la fondurile de pensii private a urcat cu 6%
Numărul participanţilor la fondurile de pensii private obligatorii şi facultative a crescut în ultimele 12 luni (iulie 2011 - iulie 2012) cu 332.190 persoane, de la 5,34 milioane la 5,67 milioane, potrivit datelor publicate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). "În iulie 2012, un număr de 5,67 milioane persoane erau înregistrate în Registrul participanţilor, în creştere cu 0,22% faţă de iunie 2012 şi cu 6,22% faţă de iulie 2011", se arată într-un comunicat al CSSPP. Doar în primele şapte luni din accest an au intrat în sistem 158.783 persoane, dintre care 145.559 persoane au fost repartizate aleatoriu (91,67%). în luna iulie, Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) a repartizat aleatoriu 10.664 de persoane, reprezentand 86,81% din totalul persoanelor care au dobandit calitatea de participant în luna respectivă. Ponderea participanţilor repartizaţi aleatoriu a scăzut faţă de nivelul de 91,53%, înregistrat la finalul lunii precedente, dar a crescut comparativ cu luna iulie 2011, cand ponderea a fost de 79,84%, cu menţiunea că numărul participanţilor nou intraţi în sistem în luna iulie ac. (12.284 persoane) a scăzut, înregistrand cea mai mică valoare din ultimul an. Gradul mare de repartizare aleatorie certifică faptul că majoritatea noilor intraţi reprezintă tineri care au împlinit varsta de 18 ani şi au intrat în camplul muncii sau beneficiază de şomaj. De asemenea, sunt contabilizaţi absolvenţii de forme superioare de învăţămant, care se angajează sau aplică pentru şomaj. De altfel, datele statistice susţin ipoteza că cele mai multe intrări reprezintă tinerii. în 1993 s-au născut aproape 250.000 de copii, iar o cifră aproape identică s-a înregistrat şi în 1994, ceea ce înseamnă că un număr similar de persoane a împlinit varsta de 18 ani în intervalul iulie 2011 - iulie 2012. La aceştia se adaugă absolvenţii de învăţămant superior din 2011. Reprezentanţii fondurilor private de pensii susţin că noii intraţi în sistem au contribuţii reduse sau doar cate o contribuţie, iar mulţi dintre aceştia nici nu ştiu că sunt membri ai sistemului, fiind înregistraţi aletor, fără a fi informaţi. În funcţie de regiunile de dezvoltare ale Romaniei, cei mai mulţi participanţi pentru care au fost virate contribuţii la fondurile de pensii administrate privat în luna iulie lucrau în Bucureşti, respectiv 22,32%, iar contribuţiile virate au reprezentat aproximativ 33% din total. Cele mai bine reprezentate regiuni de dezvoltare au fost Bucureşti – Ilfov, cu 24,53%, Nord-Vest, cu 10,90% şi Centru, cu 10,58%, acestea reprezentand aproximativ 46% dintre participanţi şi 56% din contribuţiile virate în iulie. În luna iulie au fost virate către fondurile de pensii administrate privat de 213,57 milioane lei (46,74 de milioane euro), în scădere uşoară faţă de luna anterioară, cu 0,18%, dar în creştere faţă de iulie 2011, cu 25,7%. în total, în primele şapte luni din 2012 au fost virate contribuţii în valoare de 1,41 miliarde lei. Numărul participanţilor cu contribuţii în luna iulie 2012 a fost de 3,53 milioane, reprezentand 62,19% din total, în creştere uşoară faţă de luna precedentă (0,20%), dar în scădere comparativ cu aceeaşi lună din 2011 (2,77%). Contribuţia medie la nivelul participanţilor cu contribuţii în luna iulie 2012 a fost de 60,51 lei, în scădere uşoară comparativ cu luna precedentă (0,60%), dar în creştere comparativ cu aceeaşi lună din 2011 (21,71%). Cele mai mari valori au înregistrat fondurile de pensii ING şi ALICO, 69,18 lei/participant şi, respectiv, 64,17 lei/participant.
Stanciu a devenit acţionar unic al Flanco şi NOD
Iulian Stanciu a preluat participaţiile deţinute de Sebastian Ghiţă în cadrul Flanco Retail şi Network One Distribution (NOD), specializate în retailul şi distribuţia de produse electro-IT, devenind acţionar unic al celor două companii. "Continuare a tranzacţiei dintre eMAG şi Naspers, am urmărit simplificarea structurii acţionariatului companiilor din grupul pe care îl conduc - grup format din eMAG, Flanco şi NOD. Am încredere că alături de eMAG, Flanco şi NOD vor avea în continuare o evoluţie ascendentă, pentru că sunt stabile financiar şi au strategia de piaţă potrivită segmentului în care activează", a declarat Iulian Stanciu, într-un comunicat. Tranzacţia va deveni efectivă după primirea acordului de la Consiliul Concurenţei. Ghiţă controla anterior 50% din acţiunile celor două companii. Părţile nu au comunicat valoarea tranzacţiei. Grupul sud-african Naspers a preluat în acest an 70% din acţiunile eMAG. Flanco se va concentra pe dezvoltarea calitativă a interacţiunii cu clientul, iar Network One Distribution va avea ca obiective întărirea poziţiei pe toate canalele de vanzare pe care le adresează, încheierea de parteneriate strategice, precum şi dezvoltarea brand-urilor proprii, se arată în comunicat. Flanco este unul dintre cei mai importanţi retaileri autohtoni de produse IT&C, electronice şi electrocasnice. Network One Distribution, cunoscută anterior sub denumirea Asesoft Distribution, este liderul pieţei de distribuţie electro-IT de la nivel local.
Shell plăteşte "taxe de protecţie" de 100 milioane dolari în Nigeria
Grupul petrolier Shell plăteşte peste 100 milioane de dolari pe an către diverse forţe de securitate din Nigeria, pentru a asigura paza instalaţiilor din delta Nigerului, potrivit unor date financiare interne ale companiei, citate de The Guardian. Compania întreţine o "poliţie" proprie de 1.200 de persoane în Nigeria, la care se adaugă o reţea de informatori civili. Shell a cheltuit aproape 1 miliard de dolari în perioada 2007-2009 pe securitate la nivel global, cifră care rivalizează cheltuielile guvernului nigerian în domeniul siguranţei. Din această sumă, aproape 40%, respectiv 383 milioane de dolari, a fost cheltuită pe protejarea angajaţilor şi instalaţiilor din regiunea deltei Nigerului. În 2009, compania a plătit 65 milioane de dolari forţelor de securitate ale guvernului nigerian, iar 75 milioane de dolari sunt trecute la "alte costuri" de siguranţă, cel mai probabil un amestec de firme private de securitate şi particulari. Organizaţiile non-guvernamentale sunt îngrijorare că bugetele uriaşe investite de Shell în securitatea operaţiunilor din Nigeria contribuie la situaţia volatilă din regiune şi alimentează corupţia şi criminalitatea.
15% din complexul Energetic Oltenia, la bursă
Ministerul Economiei vrea ca producătorul de cărbune şi electricitate Complexul Energetic Oltenia să efectueze o majorare de capital, să listeze la bursă un pachet de 15% din titluri şi să reducă numărul persoanelor cu funcţii de conducere. Compania a fost înfiinţată în urmă cu trei luni prin fuziunea termocentralelor Turceni, Rovinari şi Craiova cu producătorul de cărbune Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Targu-Jiu. De asemenea, compania ar putea fi implicată "în limitele sale de competenţă", alături de autorităţile publice locale, în implementarea strategiei de dezvoltare regională şi judeţeană, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, acţionarul majoritar al companiei. Guvernul intenţionează să modifice legislaţia privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică şi să acorde garanţii de la Eximbank investiţiile într-o unitate de producţie a electricităţii din companie. Guvernul s-a angajat faţă de Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Europeană să vandă pană în prima parte a anului viitor, prin licitaţie publică, pachetul majoritar de acţiuni al Complexului Energetic Oltenia.
Ies la iveală fraudele agenţiilor de rating
Moody's şi Standard & Poor's (S&P) trebuie să se apere în instanţă de acuzaţii de fraudă aduse de un grup de investitori care susţin că cele două companii au atribuit ratinguri "umflate" unor titluri Morgan Stanley care aveau la bază credite ipotecare subprime, transmite Bloomberg. Magistratul care va pezida judecarea cauzei a refuzat solicitarea de respingere a acuzaţiilor depusă de cele două agenţii de evaluare financiară. Cazul include acuzaţii de fraudă împotriva Moody's şi S&P şi de complicitate la fraudă împotriva Morgan Stanley. Judecătorul a redus însă numărul de reclamanţi, respingand cazurile a trei dintre cei 15 iniţiatori ai acţiunii. Instanţa a respins şi acuzaţiile de fraudă intentate împotriva băncii şi de complicitate, împotriva agenţiilor, notand că ratingurile au fost emise de acestea, şi nu de Morgan Stanley. Procesul a început în 2008, iar printre reclamanţi se numără Abu Dhabi Commercial Bank, din Emiratele Arabe Unite, şi Districtul King din Washington, din care face parte şi oraşul Seattle. Investitorii susţin că Morgan Stanley a făcut presiuni asupra agenţiilor de rating pentru a le determina să acorde în mod incorect titlurilor în cauză ratinguri investment grade. Cazul va fi judecat în faţa juriului.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
