MOZAIC ECONOMIC Boc se ceartă cu Ponta pe creşterea cursului de schimb
Fostul premier Emil Boc i-a transmis actualului şef al Guvernului, Victor Ponta, care a făcut bilanţul a 100 de zile de guvernare, că "viaţa bate blogul" şi i-a recomandat să îi întrebe pe români cât este cursul leu-euro şi care este preţul la gaze. Emil Boc a declarat într-o conferinţă de presă, că a dat trei elemente care reflectă realitatea şi care ar trebui să fie analizate de Victor Ponta în detaliu. "Punctul meu de vedere cu privire la bilanţul de 100 de zile prezentat de Victor Ponta este că «viaţa bate blogul». Aceasta este realitatea şi ar fi bine ca domnul Ponta să îi întrebe pe români cât costă un euro sau care este preţul la gaze pe care dânsul l-a negociat sau să se întrebe cum arată imaginea României în UE şi în afara ţării în general. Şi atunci va vedea că, de departe, viaţa bate blogul. Am dat doar trei elemente care să fie analizate mai în detaliu", a spus Boc. Premierul Victor Ponta face, pe blog, un "raport preliminar" la 100 de zile de la preluarea guvenării, precizând că realizările sale sunt "oprirea furtului organizat politic de la Hidroelectrica" şi rezolvarea problemei legată de "reţeaua de crimă organizată de la ANAF". El aminteşte că s-au împlinit 100 de zile de la preluarea guvernării, precizând că este prematur să facă un raport şi că va face acest lucru înainte de alegerile din noiembrie, când va cere şi votul oamenilor "pentru a continua". "Dar aş face un mic raport preliminar, numit «100 de zile de oprit marile jafuri produse de guvernele PDL» – şi mă limitez la două exemple foarte cunoscute şi clare: Aş începe cu ceea ce cred că este cea mai mare realizare a guvernării actuale - oprirea furtului organizat politic de la Hidroelectrica - prin decizia dificilă de a accepta un administrator special, am realizat următoarele: am oprit contractele cu băieţii deştepti care au produs, doar din 2010 când au fost prelungite de Videanu, peste un miliard de euro pargubă (şi economiile în acest loc de jaf pedelist vor continua), am oprit politizarea societăţii şi am pregătit pentru listarea la bursă la valoarea adevarată a acestei companii", scrie premierul. El se referă şi la "reţeaua de crimă organizată de la ANAF", despre care spune că este "promovată de Gheorghe Falcă şi grupul de la Arad, cu protecţia directă a lui Traian Băsescu" "Rezultatul: doar în trimestrul 2 al anului (după plecarea lui Blejnar) încasările la bugetul au crescut cu 1,2 miliarde de lei faţă de primul trimestru. Deci simplu: 1,2 mld euro de la Hidroelectrica şi 1,2 mld lei de la ANAF! Pot să adaug uşor cca 50 mil euro prejudiciu la Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate produse de activitatea ilegală de anul acesta a fostului preşedinte Duţă (alt protejat al lui Videanu şi al PDL) – sau 50 mil lei furate de Funeriu la Ministerul Educatiei sub pretextul organizării clasei pregătitoare, sau 200 milioane de euro deja contractaţi de Dna Udrea şi Ministerul Dezvoltării la faimosul PNDI, ca să nu mai reamintesc de cei 600 milioane lei pe care MRU i-a dat ca «şpagă» înainte de campania electorală de la locale către primarii PDL", scrie Ponta.
Totul despre modificările legislative privind TVA
firmele mici vor fi obligate să aplice TVA la încasare, iar cele mari nu deduc taxa înainte de plată facturilor
Firmele cu cifră de afaceri sub 2,25 milioane de lei vor fi obligate de anul viitor să treacă la sistemul TVA la încasare şi să achite şi să încaseze facturile numai prin bancă, în timp ce marile companii nu vor putea să-şi deducă TVA-ul din relaţia cu firmele mai mici dacă nu le plătesc facturile. Toate companiile cu cifră de afaceri sub 2,25 milioane lei vor fi, teoretic, obligate să achite facturile şi să încaseze contravaloarea facturilor emise prin virament bancar. În cazul în care obligaţiile se sting prin plata în numerar se aplică sistemul de exigibilitate a TVA la facturare. "Sistemul TVA la încasare (...) nu se aplică următoarelor operaţiuni care intră sub incidenţa regulilor generale privind exigibilitatea TVA: a) în cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii supuse taxării inverse conform art. 150 alin. (2) - (6), art. 1523 alin. (10) sau art. 160; b) în cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii care sunt scutite de TVA; c) în cazul operaţiunilor supuse regimurilor speciale prevăzute la art. 1521 - 1523; d) în cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii a căror contravaloare este încasată, parţial sau total, cu numerar de către persoana impozabilă eligibilă pentru aplicarea sistemului TVA la încasare de la beneficiari persoane juridice, persoane fizice autorizate, liber profesionişti şi asocieri fără personalitate juridică", se arată într-un proiect de ordonanţă publicat de MFP. De asemenea, firmele cu cifră de afaceri peste 2,25 milioane lei, care vor aplica în continuare sistemul TVA la facturare, nu vor putea să-şi deducă TVA-ul din relaţia cu furnizorii care au o cifră de afaceri de sub 2,25 milioane lei decât după achitarea facturilor. "Dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de o persoană impozabilă de la o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare conform prevederilor art. 1342 alin. (3) - (8) este amânat până în momentul în care taxa aferentă bunurilor şi serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului său", se mai spune proiectul de ordonanţă. Coroborate, cele două prevederi citate anterior sugerează că indiferent de natura furnizorului şi a beneficiarului, sistemul TVA ar putea fi considerat la facturare dacă pe factură se va preciza că plata se face în numerar. Ministerul Finanţelor Publice propune introducerea, prin ordonanţă de urgenţă, a sistemului de plată a TVA la încasare facturii pentru companiile cu cifră de afaceri de sub 2,25 milioane lei în perioada octombrie 2011 - septembrie 2012, prevedere care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013. "În scopul aplicării prevederilor alin. (1), persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare începând cu data de 1 ianuarie 2013, are obligaţia să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 octombrie 2012 inclusiv, o notificare din care să rezulte că cifra de afaceri realizată în perioada 1 octombrie 2011 – 30 septembrie 2012 inclusiv nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei", se mai arată în document.
Insolvenţa Hidroelectrica a fost cauzată de “băieţii deştepţi”
Hidroelectrica a intrat în insolvenţă din cauza vânzărilor de energie către "băieţii deştepţi", managementului deficitar, investiţiilor neperformante şi secetei prelungite, dar şi a altor factori, potrivit raportului administratorului judiciar al companiei, Euro Insol. Alte cauze au fost costurile cu apa uzinată, contractul colectiv de muncă şi achiziţia de energie de la terţi. "Probabil mulţi se aşteptau ca acordurile cu aşa zişii băieţi deştepţi să fie cauzele exclusive ale insolvenţei. Îmi pare rău să-i dezamăgesc, mai sunt alte opt cauze", a declarat într-o conferinţă de presă Remus Borza, şeful Euro Insol. Euro Insol a publicat vineri raportul privind cauzele care au dus la intrarea în insolvenţă a companiei de stat. Hidroelectrica, deţinută de stat, prin Ministerul Economiei, a intrat în insolvenţă în luna iunie.
În criză, Europa de Est vede jumătatea plină a paharului
Ţările din Europa de Est, regiunea cu cea mai ridicată dependenţă de finanţare străină în sectorul bancar, ar putea câştiga beneficii pe termen lung din procesul de dezintermediere derulat de grupurile financiare din Vest, care va lăsa în urmă economii mai stabile, cu fundamente mai solide. Stagnarea creditului în regiune afectează creşterea economică, însă ajută la închiderea deficitelor bugetare şi de cont curent, la reducerea datoriilor externe, creşterea pieţelor locale ale depozitelor bancare şi la apărarea împotriva baloanelor speculative, potrivit unei analize Bloomberg, care citează şi date furnizate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). "Bilanţurile acestor economii va fi mult mai curat. Creşterea economică în contextul unui avans mai moderat al creditului are şanse mai bune să fie mai echilibrată", a declarat pentru Bloomberg Kieran Curtis, manager la Aviva Investors, Londra, fond cu active de 4,5 miliarde de dolari pe pieţele emergente. Sectorul bancar din regiune este dominat de bănci din Vest, în frunte cu UniCredit (Italia) şi Erste (Austria). Grupurile financiare străine controlează 75% din activele industriei bancare est-europene. Investitorii care urmăresc regiunea s-au arătat îngrijoraţi că retragerea băncilor străine către pieţele şi operaţiunile de bază ar putea deturna revenirea economică a statelor est-europene. Fondul Monetar Internaţional consideră că grupurile financiare vestice au "umflat" creşterea economică a Europei de Est cu 1,5% pe an până în 2008. Astfel, costul asigurării datoriilor Ungariei şi Poloniei împotriva riscului de neplată pentru următorii cinci ani a crescut la 4,37, respectiv 1,63 puncte procentuale, de la 3,78, respectiv 1,44 puncte la începutul anului trecut, potrivit datelor Bloomberg. Situaţia Europei de Est din ultimii ani şi din prezent este asemănătoare crizelor din ţările nordide de la începutul anilor '90 şi din Asia de la sfârşitul aceluiaşi deceniu. În ambele cazuri, creşterea rapidă şi puternică a creditului şi influxul puternic de capital străin au creat baloane speculative care s-au "spart" zgomotos. Ambele regiuni au trecut apoi prin recesiuni. Cu toate acestea, pentru unele dintre economiile afectate a urmat un deceniu de creştere. Datoria populaţiei a scăzut în Suedia de la 140% din venitul discreţionar în 1990 la 80% în 1995, iar în Tailanda scăderea puternică a importurilor a transformat un deficit comercial de 16 miliarde de dolari la un excedent de 2,5 miliarde de dolari într-o perioadă de numai cinci ani. Guvernele din ţările nordice, inclusiv Suedia, şi-au îmbunătăţit disciplina fiscală odată cu ieşirea din criză, potrivit unui raport al McKinsey Global Institute, care consideră că astfel de reforme sunt precondiţii pentru creşterea economică. Continuând paralela, disciplina fiscală pare acum cuvântul de ordine şi în Europa de Est.
Merkel devine mai indulgentă cu Grecia
Cancelarul german Angela Merkel se gândeşte să relaxeze condiţiile din acordul cu Grecia, punând la încercare relaţia tensionată cu membrii coaliţiei de guvernare care se opun unor noi concesii pentru statul elen, au declarat doi parlamentari germani, citaţi de Bloomberg. Guvernul Merkel este strâns cu uşa între apelurile la indulgenţă venite de la Atena şi nevoia de a afişa o atitudine severă pentru a asigura Germania că Grecia îşi va respecta angajamentele şi sacrificiile asumate în schimbul finanţării externe care îi permite să evite falimentul şi să rămână în zona euro, au spus, în interviuri telefonice acordate Bloomberg, parlamentarii Klaus-Peter Willsch şi Frank Schaeffer, care deşi fac parte din coaliţia de guvernare au votat împotriva măsurilor propuse de Merkel pentru rezolvarea crizei din zona euro. "Merkel cunoaşte bine sensibilităţile, dincolo de cei doar 27 de membri ai coaliţiei care au votat ultima dată împotrivă, astfel că linia oficială este să fie dură cu Grecia. Însă în acelaşi timp, sunt împinşi în faţă unii ca să încerce apele, să vadă cum ar putea fi abandonată această linie dură", a afirmat Wilsch, membru al Uniunii Creştin Democrate, partidul condus de Merkel. Cancelarul va încerca probabil să ajungă la un promos cu premierul elen Antonis Samaras pentru a permite ambelor părţi să scape cu faţa curată, comentează la rândul său Schaeffer, membru al Partidului Democrat Liber, de asemenea membru al coaliţiei alături de CDU. El notează că este totuşi prea devreme pentru a se ajunge la o decizie privind "transformarea Greciei într-un exemplu, dacă nu respectă condiţiile din program". Nici unul dintre cei doi parlamentari germani nu a făcut referire la vreo măsură specifică luată în calcul de Merkel. Un oficial CDU a declarat în iulie în presă că Grecia ar putea avea nevoie de o a doua restructurare a datoriei de stat pentru a rămâne în zona euro, notează Bloomberg.
Acţiunile Apple au atins un nivel record
Acţiunile Apple au crescut la sfarşitul săptămanii trecute cu 1,2%, la nivel record de 644,13 dolari pe unitate, după o notă a grupului de investiţii Jefferies potrivit căreia compania a început producţia de iPad mini, o versiune mai mică a tabletei iPad. Preţul de 644,13 dolari pe acţiune conferă Apple o capitalizare de piaţă de 590 de miliarde de dolari. Minimul ultimelor 52 de săptămâni, de 354,124 dolari pe unitate, a fost atins pe 4 octombrie, potrivit datelor MarketWatch, transmite Bloomberg. Titlurile Apple au avansat cu 15% în acest an, până la închiderea tranzacţiilor de joi. Un analist al Jefferies, Peter Misek, a majorat ţinta de preţ pentru acţiunile Apple de la 800 de dolari pe unitate la 900 de dolari pe unitate. Misek a afirmat totodată că iPhone 5 va fi "cea mai mare lansare a unui telefon mobil din istorie". Dacă acţiunile Apple vor atinge 900 de dolari pe unitate, capitalizarea de piaţă a companiei va depăşi 800 de miliarde de dolari şi va fi mai mare decât programul TARP de salvare a companiilor americane cu probleme şi programul de stimulare a economiei din primul an al preşedinţiei Obama
Detalii şocante de la un mega proces economic
Judecătorul care prezidează procesul din SUA dintre Apple şi Samsung şi-a pierdut cumpătul , când unul dintre avocaţii companiei americane a prezentat o listă de 75 de pagini cu martori care ar trebui audiaţi în numai 4 ore, magistratul sugerând, ironic, că acesta fumează crack. "Nu am să mă agit încercând să obţin 75 de pagini de semnături de la oameni care nu vor depune mărturie (...) 75 de pagini! 75 de pagini! Vrei să emit un ordin pe 75 de pagini, când dacă nu fumezi crack ştii că toţi aceşti martori nu vor fi chemaţi din moment ce mai aveţi mai puţin de patru ore", a exclamat judecătorul Lucy Koh de la tribunalul federal din San Jose, unde cei doi giganţi ai industriei IT se acuză reciproc de copierea smartphone-urilor şi tabletelor şi încălcarea a diverse brevete de invenţie. "Onorată instanţă, vă asigur că nu fumez crack", a replicat sec avocatul Apple, Bill Lee, potrivit CNET.com. Cele două companii încearcă să valorifice cât mai bine puţinele ore de examinare a martorilor care le-au mai rămas.
Oportunitate de 68 milioane euro
Comitetul comun de selecţie al Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007- 2013 a aprobat spre finanţare 53 de proiecte noi, în valoare totală de 68,4 milioane de euro, a anunţat Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT). Din totalul celor 53 de proiecte selectate, 26 de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 36 milioane euro, au fost aprobate în cadrul axei prioritare 1, destinate dezvoltării infrastructurii transfrontaliere (în primul rând pentru construcţia sau reconstrucţia de drumuri şi piste de biciclete care conduc sau traversează frontiera; protecţia valorilor naturale comune; managementul apelor şi al deşeurilor). Celelalte 27 de proiecte, aprobate în cadrul axei prioritare 2, cu o valoare de 32 milioane de euro, vizează întărirea cooperării în diferite domenii de activitate, precum dezvoltarea comună a infrastructurii de afaceri, a celei turistice, de cercetare şi de sănătate
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
(Update) Accident grav pe DN2-E85 la Mărășești. Două victime încarcerate. Circulație blocată pe ambele sensuri
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
danb, acum 4265 zile, 21 ore, 4 minute, 42 secunde 
