MOZAIC ECONOMIC: Culturile de cartofi şi sfeclă de zahăr, compromise pe suprafeţe întinse
Fermierii din judeţul Covasna, care nu vor putea să îşi onoreze contractele din cauza secetei, au început să solicite certificate de forţă majoră de la Camera de Comerţ şi Industrie (CCI), în judeţ 30 la sută din culturi fiind compromise. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Covasna, Edler Andras, a declarat, miercuri, că în ultimele săptămani mai mulţi producători agricoli au început să solicite certificate de forţă majoră de la CCI, care îi scutesc de plata penalităţilor, avand în vedere că nu se pot achita de obligaţiile din contract din cauza secetei. "Am început să eliberăm aceste certificate de constatare a forţei majore. Este în atribuţiile Camerei de Comerţ să facă acest lucru. Astfel, în momentul de faţă, venim în sprijinul agricultorilor care au contracte de livrare încheiate cu diferite fabrici, dar care nu vor putea să-şi onoreze contractele ca urmare a secetei", a spus Edler. Preşedintele CCI Covasna a menţionat că, în primul rand, cultivatorii de cartofi şi de sfeclă de zahăr au început să solicite certificate de forţă majoră, întrucat, din cauza secetei, întampină mari probleme în îndeplinirea obligaţiilor contractuale şi astfel pot fi apăraţi de eventuale penalizări. Directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Covasna, Konczei Csaba, declara, la finele lunii iulie, că temperaturile foarte ridicate şi lipsa precipitaţiilor din această vară au afectat grav culturile agricole din judeţ. Potrivit lui Konczei, 30 la sută din suprafaţa de teren agricol cultivată este afectată de secetă.
Volumul vanzărilor de ciment este pe minus
Volumul vanzărilor de ciment şi clincher ale Holcim Romania a scăzut cu 1% în primul semestru, faţă de perioada similară a anului trecut, iar preţurile au crescut cu 1,2%, a anunţat, miercuri, grupul elveţian Holcim. În cazul vanzărilor de agregate, volumul a urcat cu 19,8%, iar preţurile cu 14,3%. Volumul vanzărilor de ciment şi clincher ale Holcim în Europa a scăzut cu 6,3% în primele şase luni, cel mai mare declin fiind înregistrat în Spania, de 32,2%, Bulgaria, de 30,1%, şi Italia, de 29,9%. Holcim, al doilea mare producător de ciment la nivel mondial, deţine în Romania două fabrici de ciment, la Aleşd şi Campulung, o staţie de măcinare, la Turda, 18 staţii ecologice de preparare a betoanelor, cinci staţii de agregare, două staţii de lianţi speciali, precum şi terminale de ciment la Bucureşti şi Turda. La nivel de grup, vanzările au crescut în primul semestru cu 2,1%, la 10,1 miliarde de franci elveţieni. Profitul net a avansat cu 9%, la 389 milioane de franci.
Un fond de investiţii din Luxemburg preia 5,7% din Rompetrol Well Services
Fondul de investiţii KJK Fund SICAV-SIF, înregistrat în Luxemburg şi administrat de o compania KJK Capital Management din Finlanda, a cumpărat 5,76% din acţiunile Rompetrol Well Services de la fondul de investiţii olandez Palmer Capital Emerging Europe Equity Fund, fost MEI Roemenie en Bulgarije. Titlurile au fost cumpărate joi, 9 august, pentru suma de 4,3 milioane lei (953.000 de euro). Anterior, KJK Fund SICAV-SIF deţinea un pachet foarte mic de acţiuni Rompetrol Well Services (PTR), iar în urma tranzacţiei participaţia sa a urcat la 5,77% din capitalul social al companiei, potrivit unei raportări transmise, marţi, de fond Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Acţiunile vandute de Palmer Capital Emerging Europe Equity Fund au fost tranzacţionate prin firma de brokeraj Swiss Capital, potrivit unei raportări transmise vineri de intermediar Bursei. Deal-ul a fost realizat cu o zi înainte ca Rompetrol Well Services să anunţe rezultatele financiare pentru primul semestru. Compania a raportat o cifră de afaceri de 47,4 milioane lei (10,8 milioane euro), în creştere cu 17,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2011, şi un profit de 6,2 milioane lei, mai mic cu aproape 2%. Grupul Rompetrol, deţinut de compania de stat din KazMunaiGaz din Kazahstan, deţine cu 73% din acţiunile Rompetrol Well Services. Acţiunile Rompetrol Well Services au încheiat şedinţa bursieră de marţi în creştere cu 3,63%, la 0,2798 lei. Raportat la această cotaţie, capitalizarea bursieră este de 77,8 milioane de lei (17,2 milioane euro).
Profitul Carlsberg a scăzut cu 6,1% în trimestrul al doilea
Profitul înainte de taxe al grupului danez Carlsberg, al patrulea mare producător de bere la nivel global, a scăzut cu 6,1% în trimestrul al doilea, la 4,47 miliarde de coroane (574 milioane dolari), fiind sub aşteptările analiştilor, de 3,9 miliarde de coroane, transmite Bloomberg. Rezultatul, influenţat de condiţiile meteorologice nefavorabile care au afectat vanzările în Europa şi de creşterea cheltuielilor pentru publicitate, a fost calculat înainte de deducerea dobanzilor şi elementelor excepţionale. "Rezultatele sunt dezamăgitoare, iar Carlsberg poate menţine previziunile anuale neschimbate numai datorită influenţei favorabile a cursului de schimb valutar", a declarat Eddy Hargreaves, analist la Canaccord Genuity în Londra. Veniturile Carlsberg au urcat în trimestrul al doilea cu 4,5%, la 19,59 miliarde de coroane (3,23 miliarde dolari). Excluzand influenţa cursului valutar, vanzările au avansat cu 2%, după ce grupul a majorat preţurile. Producătorii de bere au fost afectaţi de precipitaţiile din Europa Occidentală, care au dus la scăderea consumului de bere. Anheuser-Busch InBev a anunţat în iulie că vanzările grupului sunt afectate de vremea ploioasă, iar SABMiller a avertizat în privinţa volumului redus al vanzărilor în Europa Occidentală, chiar dacă turneul de fotbal Euro 2012 a stimulat vanzările în ţările Europei Centrale şi de Est.
Grecia vrea prelungirea cu doi ani a programului de austeritate
Grecia vrea prelungirea cu doi ani a termenului de îndeplinire a celui mai recent program de austeritate, menit să îmbunătăţească sustenabilitatea datoriei ţării şi a perspectivei de revenire la creştere economică, potrivit unui document obţinut de Financial Times. Premierul Antonis Samaras urmează să prezinte această propunere în timpul unor întalniri de săptămana viitoare cu cancelarul german Angela Merkel, la Berlin, şi cu preşedintele francez François Hollande la Paris. Grecia are dificultăţi să facă economii de 11,5 miliarde de euro, echivalentul a circa 5% din producţia naţională, în 2013-2014, în conformitate cu actualul program de salvare convenit cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Propunerea de extindere a planului de austeritate prevede reducerea mai lentă a cheltuielilor, pe parcursul a patru ani, pană în 2016, şi un declin anual al deficitului bugetar cu 1,5 puncte procentuale, în loc de 2,5 puncte procentuale conform actualului acord. Potrivit documentului, Grecia ar avea nevoie de finanţare suplimentară de 20 de miliarde de euro pentru susţinerea bugetului. Totuşi, autorităţile elene propun să identifice sursele de finanţare fără sprijinul partenerilor din zona euro.
O bancă din SUA plăteşte 340 milioane dolari ca să scape de o investigaţie
Standard Chartered a acceptat plata unei penalizări de 340 de milioane de dolari pentru închiderea unei investigaţii din statul New York, legată de operaţiuni ilegale cu Iranul, dar banca va face în continuare obiectul unei anchete federale, transmite Bloomberg. Ancheta se referă la suspiciunile că banca britanică a ajutat ţări supuse unor sancţiuni internaţionale, între care şi Iranul, să transfere bani prin SUA. Instituţii precum Trezoreria SUA, Rezerva Federală (Fed), Departamentul de Justiţie şi Procuratura din Manhattan au refuzat propunerile pentru un acord global, au declarat două surse apropiate situaţiei. Acordul convenit nu ia în considerare toate acuzaţiile aduse băncii, inclusiv cele referitoare la relaţii cu ţări precum Sudanul, a spus una dintre surse, adăugand că o înţelegere cuprinzătoare ar putea avea loc cel mai devreme în septembrie. Totuşi, acordul cu autorităţile din New York elimină un risc imediat pentru banca britanică, care ar fi putut să piardă licenţa de operare în acest stat. Potrivit analiştilor, pierderea licenţei în New York ar fi putut duce la scăderea cu 40% a profitului Standard Chartered.
Rehn: Spania ia în considerare o cerere de ajutor suveran
Guvernul Spaniei ia în considerare o cerere pentru un ajutor suveran, a declarat comisarul pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn, într-un interviu acordat televiziunii Bloomberg. "Spania are o minte deschisă. Guvernul premierului Mariano Rajoy nu a luat o decizie. Suntem pregătiţi să acţionăm dacă va exista o solicitare", a spus Rehn. Guvernul de la Madrid a indicat recent că lucrează cu autorităţile de la Bruxelles pentru deblocarea unui ajutor de urgenţă de 30 de miliarde de euro pentru băncile spaniole, în cadrul unui plan aprobat în iulie, destinat susţinerii sectorului financiar. Rajoy a declarat pe de altă parte, marţi, că la începutul lunii septembrie se va întalni la Madrid cu cancelarul Germaniei Angela Markel, în compania unui număr mare de oameni de afaceri germani şi spanioli, urmand ca în aceeaşi lună să facă o vizită la Roma, pentru discuţii cu premierul Mario Monti.
