MOZAIC ECONOMIC: Marile magazine susţin reducerea TVA la alimente
Reducerea TVA la alimente va servi în mod direct interesele consumatorilor din Romania prin scăderea preţurilor la raft cu acelaşi procent cu care se va micşora taxa, susţine Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din Romania (AMRCR). "Consumatorii din Romania au nevoie de reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%. O astfel de măsură va contribui, în opinia noastră, la reducerea evaziunii fiscale, la încurajarea producătorilor locali şi va stimula cu siguranţă şi consumul. în consecinţă, salutăm şi susţinem intenţia guvernului de a reduce TVA la alimente şi sperăm că se va concretiza cat mai curand", a declarat într-un comunicat Delia Nica, vicepreşedintele AMRCR. Ea a spus că majoritatea statelor europene aplică niveluri reduse de TVA pentru alimentele de bază, acestea situandu-se între 0% în Marea Britanie şi 14% în Cehia. Potrivit AMRCR, toate ţările din Europa Centrală şi de Est aplică niveluri reduse de TVA. Astfel, în Polonia cota de TVA pentru produsele alimentare este de 5%, în Bulgaria de 9%, iar în Slovenia de 8,5%. "În acest context, consumatorii din Romania, unde continuă să se practice un nivel ridicat al TVA la alimente, sunt direct afectaţi, mai ales în condiţiile unei conjuncturi economice nefavorabile determinată de deprecierea leului, inflaţie şi creşteri salariale sub nivelul inflaţiei. AMRCR nu împărtăşeşte părerile şi comentariile care exprimă scepticism sau chiar îngrijorare în legătură cu efectele pe care reducerea TVA la alimente le-ar putea produce. Marii retaileri îşi propun să întreprindă toate demersurile care le stau la îndemană pentru ca preţurile de la raft să scadă în mod efectiv cu acelaşi procent cu care va scădea cota taxei", a mai spus delia Nica. În privinţa măsurilor deja anunţate ca intenţie privind reducerea TVA la produse agroalimentare şi o eventuală impozitare diferenţiată a veniturilor, în care cota maximă de impozitare să nu depăşească 16%, premierul Victor Ponta a declarat miercuri că aceste teme vor fi discutate în toamnă cu instituţiile financiare internaţionale, la momentul elaborării proiectului de buget pentru anul viitor.
Creşterea taxelor la sănătate va duce la muncă la negru şi disponibilizări
Plata contribuţiilor de sănătate (CASS) raportat la salariul mediu pe economie, în cazul caştigurilor mai mici decat acesta, va duce la extinderea muncii la negru, disponibilizări de personal şi limitarea angajărilor de tineri absolvenţi, mai ales în turism şi construcţii, afirmă oamenii de afaceri Potrivit noului proiect de lege a sănătăţii (art. 154), cotele procentuale la contrubuţia la asigurările sociale de sănătate plătită de angajator este de 5,2%, aplicată la salariul mediu brut pe ţară, pentru fiecare angajat care caştigă mai puţin decat media. "Majorarea contribuţiilor pentru sănătate ar creşte foarte mult cheltuielile multor sectoare: hoteluri, restaurante, construcţii, textile etc. Toate acestea au foarte mulţi angajaţi dacă nu cu slariul minim pe economie, cel puţin cu salarii sub salariul mediu", a declarat Cristian Parvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). El afirmă că dacă se majorează cheltuielile şi firmele nu pot absorbi aceste creşteri, fie lucrează la negru, fie concediază o parte din angajaţi. "Teoretic, această creştere a contribuţiilor aduce bani în plus pentru sănătate, dar dacă se pierd locuri de muncă, nu ştiu dacă statul caştigă ceva", a mai spus Parvan. În luna iunie 2012, caştigul salarial mediu nominal brut lunar a fost de 2.140 lei. Salariul minim brut este 700 de lei pe lună. Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Romane a Antreprenorilor în Construcţii (ARACO), crede că propunerea prin care cota procentuală de contribuţie se raporteaza la salariul mediu brut pe economie, şi nu la salariul efectiv, este discriminatorie, abuzivă şi inechitabilă. "Pe cale de consecinţă, inacceptabilă!", a mai spus el. Plosceanu a menţionat că societăţile de construcţii au ponderi semnificative de muncitori necalificaţi şi de personal cu salarii inferioare nivelului mediu pe ţară. "Sectorul este marcat în aceşti ani de criză de plăţi întarziate considerabile, de lupta pentru supravieţuire în condiţii de profitabilitate incertă şi subcapitalizare. Nu vedem raţiunea pentru care angajatorii din acest sector ar trebui să plătească taxe care se calculează ţinand cont de un salariu mediu care, evident, cuprinde şi influenţe ale salariilor din ramuri cu profitabilitate net superioară (petrol, bănci, asigurări, farmacie, IT etc.). Nu putem accepta o astfel de abordare. Referenţialul trebuie să fie echitabil şi nediscriminatoriu salariul efectiv plătit", a mai spus preşedintele ARACO. Lucia Morariu, proprietarul Eximtur, cea mai mare agenţie de turism cu capital romanesc, crede că proiectul de lege a sănătăţii nu pare sa vină deloc în sprijinul antreprenorilor corecţi.
Seceta grăbeşte liberalizarea pieţei de energie
ANRE ar putea accepta cererea înaintată de administratorul judiciar al Hidroelectrica privind scoaterea consumatorilor industriali din sectorul reglementat, ceea ce ar presupune o liberalizare mai rapidă a pieţei de energie decat prevăd angajamentele asumate de Guvern faţă de FMI. "Este, deocamdată, doar o discuţie. încă nu a fost hotărat nimic", au declarat surse din piaţa de energie. Administratorul judiciar al Hidroelectrica, Euro Insol, a anunţat miercuri că a cerut Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) să păstreze în piaţa reglementată de energie doar consumatorii casnici şi instituţiile publice, nu şi consumatorii industriali, care ar urma să îşi achiziţioneze energia la preţul pieţei. Hidroelectrica, companie aflată în insolvenţă din luna mai, are dificultăţi să asigure energia pentru toate contractele, din cauza secetei care a dus la scăderea producţiei. Pe langă asta, ANRE obligă compania să livreze energie pe piaţa reglementată la 71 lei/MWh, mult sub costul de producţie de 125 lei/MWh. În opinia Euro Insol, Hidroelectrica nu poate livra electricitate pentru toate aceste categorii de consumatori, întrucat ar înregistra pierderi. Piaţa reglementată, la nivel naţional, are un consum total de energie de 28 TWh pe an. Din total, populaţia consumă 12 TWh, instituţiile publice - 8 TWh, iar consumatorilor industriali la revin 8 TWh de energie electrică. Liberalizarea treptată a preţurilor energiei electrice a fost cerută Guvernului de FMI şi va fi aplicată separat pentru consumatorii industriali şi pentru cei casnici. Potrivit angajamentelor asumate de Guvern în negocierile cu GMI şi CE, pentru consumatorii industriali, preţurile reglementate vor fi eliminate, în etape, începand cu luna septembrie. Aceste tarife ar urma să fie complet eliminate pană la 31 decembrie 2013. în septembrie, consumatorii industriali ar urma să fie obligaţi să renunţe la tarifele reglementate şi să cumpere energie de pe piaţă, în proporţie de 15%.
Renault mizează pe Dacia
Renault se poziţionează pentru o explozie a pieţei auto din Africa, pariind, printr-o ofensivă construită în jurul mărcii Dacia, că populaţia de pe continent se va îndepărta, treptat, de autobuze şi maşini vechi, în timp ce competitorii grupului francez "merg pe varfuri" în regiune. Producătorul auto francez şi Nissan Motor, partenerul său japonez, investesc 1 miliard de euro la fabrica din Tanger, Maroc, extinzand masiv producţia. Totodată, Renault se pregăteşte să ridice o fabrică în Algeria, însă nu a stabilit încă termene pentru realizarea acestui proiect. "Africa se stabilizează. Este mai bine să ne poziţionăm acum, pentru a avea noi motoare de creştere pe măsură ce pieţele vor începe să se maturizeze", a declarat într-un interviu acordat Bloomberg Jean-Christophe Kugler, senior vice president la Renault pentru regiunea africană. Renault, al treilea mare grup auto european, promovează marca "de buget" Dacia în Africa, încercand astfel să compenseze pentru contracţia puternică a pieţei europene. Între timp, companiile asiatice care produc automobile low-cost atacă agresiv Europa, în timp ce producătorii de autoturisme premium, precum BMW sau Mercedes-Benz, introduc tot mai multe modele de mici dimensiuni
Deficitul comercial, pe creştere
Deficitul comercial a crescut în primul semestru cu 937,7 milioane lei faţă de prima jumătate a anului trecut, la 20,066 miliarde lei, exporturile urcand mai rapid decat importurile, dar exprimat în euro deficitul a fost cu 30,9 milioane euro mai redus. Exporturile FOB au fost de 97,783 miliarde lei (22,3 miliarde euro), iar importurile CIF au totalizat 11,784 miliarde lei (26,867 milioane euro). Comparativ cu semestrul I 2011, exporturile au crescut cu 6% la valori exprimate în lei (1% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 5,8% la valori exprimate în lei (0,7% la valori exprimate în euro), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Deficitul comercial a fost astfel de 20,066 miliarde lei (4,567 miliarde euro). Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a fost de 69,576 miliarde lei (15,85 miliarde euro) la expedieri şi de 86,122 miliarde lei (19,612 miliarde euro) la introduceri, reprezentand 71,2% din total exporturi şi 73,1% din importuri. "Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (40,9% la export şi 33% la import) şi alte produse manufacturate) (34,5% la export şi respectiv 29,6% la import)", se precizează în comunicat.
Artificiile Guvernului pentru plata proiectelor UE
Guvernul vrea să aloce temporar 400 milioane de lei (88,3 milioane de euro) provenite din privatizări şi aflate la Trezoreia statului către Ministerul Finanţelor Publice, pentru plata proiectelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile. "În vederea efectuării plăţilor pentru proiectele finanţate în Programul operaţional sectorial «Creşterea competitivităţii economice», pentru rambursarea cheltuielilor eligibile, exclusiv prefinanţările, aferente asistenţei financiare nerambursabile primite de Romania (...), se aprobă alocarea temporară de către Ministerul Finanţelor Publice a 400 milioane lei, din care 200 milioane lei pentru luna august şi 200 milioane lei pentru luna septembrie, din vărsăminte din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului", se arată într-un proiect de hotărare de guvern elaborat de Ministerul Economiei. Banii vor fi returnaţi Trezoreriei pană cel tarziu în 17 decembrie. Nota de fundamentare a proiectului de act normativ arată că prin acest transfer se urmăreşte asigurarea operativă a fondurilor necesare pentru efectuarea plăţilor în conturile beneficiarilor, cu efecte asupra gradului de absorbţie.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
