Economic

Mozaic economic: Litoralul este plin ochi

Ziarul de Vrancea
5 aug 2012 1070 vizualizări
"Succesul din acest an al litoralului romanesc îl depăşeşte chiar şi pe cel din 2008, cand Romania încă nu cunoştea criza”, spun hotelierii

Gradul de ocupare pe litoral a fost în week-end de 100%, iar pe parcursul celorlalte zile ale săptămanii de 98%, conform cifrelor înaintate de hotelierii din cadrul Federaţiei Patronatelor din Turism şi Servicii (FPTR) "Succesul din acest an al litoralului romanesc îl depăşeşte chiar şi pe cel din 2008, cand Romania încă nu cunoştea criza, iar puterea de cumpărare a populaţiei era mult mai mare. Revenirea turiştilor romani pe litoralul autohton se datorează eforturilor făcute de hotelieri şi de turoperatori de a oferi condiţii mai bune şi de a menţine preţurile la niveluri comparabile cu cele ale concurenţei străine. în plus, a început să funcţioneze şi în Romania un all inclusive de calitate care este foarte căutat de familii", se arată într-un comunicat transmis de FPTR. Potrivit sursei citate, litoralul romanesc a convins pentru că plajele sunt curate, serviciile s-au îmbunătăţit, iar evenimentele mondene şi cele care încurajează turismul de distracţie sunt şi ele o atracţie pentru turişti. Federaţia consideră că trebuie gandit un program special de oferte pentru luna septembrie pentru a prelungi sezonul şi menţine gradul de ocupare al litoralului şi la începutul toamnei, profitand de vremea bună care se anunţă.

Erori de software care au cauzat pagube de miliarde

Erorile de programare în software, aşa-numitele bug-uri, au cauzat de-a lungul timpului pagube uriaşe, de la pierderea de vieţi omeneşti în aplicaţii militare pană la milioane şi miliarde de dolari pe bursă sau în misiuni de explorare a spaţiului, potrivit unei analize Bloomberg. Knight Capital Group, una dintre cele mai mari case de brokeraj de la New York, se luptă pentru supravieţuire în aceste zile după ce o eroare de programare a provocat companiei la începutul şedinţei bursiere de miercuri o pierdere de 440 milioane de dolari, de aproximativ patru ori mai mare decat profitul de anul trecut. Computerele Knight "au luat-o razna" timp ce cateva minute, inundand bursa de la New York cu tranzacţii care au provocat fluctuaţii violente ale preţurilor multor acţiuni. În 1991, un sistem american de apărare antirachetă situat în Arabia Saudită nu a reuşit, din cauza unui bug, să detecteze un atac cu rachetă Scud asupra unei cazarme. Atacul s-a soldat cu 28 de morţi în randul soldaţilor americani. Eroarea fusese deja remediată de experţii Armatei, însă noua variantă a software-ului a ajuns la baza militară cu o zi prea tarziu. Panica Y2K de la sfarşitul anilor '90 a generat la nivel mondial, în perioada 1995-2001, cheltuieli de 296,7 miliarde de dolari, potrivit companiei de cercetare IDC. Numai în Statele Unite, companiile şi autorităţile au cheltuit aproximativ 100 miliarde de dolari pe pregătiri pentru Y2K, potrivit Departamentului Comerţului de la Washington. Bug-ul Y2K ar fi trebuit să se manifeste pe 1 ianuarie 2000, la ora 00:00, printr-un haos informatic cauzat de trecerea de la prefixul 1900 la 2000. Potrivit teoriilor de atunci, computerele ar fi revenit la o dată din trecut deoarece prefixul 2000 nu era programat în software. Panica generată în jurul Y2K i-a determinat pe mulţi, în special în ţările bogate, puternic informatizate, să-şi facă provizii de apă, conserve, lanterne, combustibil şi alte necesităţi în caz de sfarşitul lumii. îngrijoraţi, oamenii se aşteptau la un blocaj economic generalizat şi avioane picand din cer. Sfarşitul lumii nu a mai venit, computerele trecand fără probleme la noul prefix. În anul 1999, NASA a pierdut contactul cu Mars Climate Orbiter, o navă spaţială sofisticată menită să orbiteze planeta Marte şi să transmită oamenilor de ştiinţă date relevante. Echipamentul s-a pierdut în spaţiu, iar misiunea de 655 milioane de dolari a eşuat, din cauza unei erori de programare: una dintre echipele implicate în proiect folosea un software care calcula distanţele în unităţi imperiale, precum incii şi picioarele, în timp ce altă echipă se raporta în măsuri metrice: metru, kilometru etc. Divergenţele au condus la calcularea eronată a traiectoriei navei. Intel, cel mai mare producător de procesoare din lume, a cheltuit în 1994 suma de 475 milioane de dolari, după ce a dezvăluit că o serie de procesoare Pentium, foarte populare la acea vreme, erau afectate de o eroare de programare. Nemulţumiţi, clienţii au cerut înlocuirea de urgenţă a produselor. Incidentul a reprezentat "un curs fulger de relaţii cu clienţţii" pentru companie, după cum se arăta în raportul anual de atunci, fiind primul episod de asemenea proporţii cu care s-a confruntat grupul american. În 1988, un program dezvoltat de un student la Cornell, una dintre cele mai prestigioase universităţi din Statele Unite, a devenit primul worm (engl. - vierme) de răspandire largă pe internet, din cauza unei erori de programare. Cu intenţia de a face experiment nevinovat, studentul Robert Tappan Morris a ajuns să fie condamnat penal pentru infracţiuni informatice şi a pătit o amendă de 10.000 de dolari. Avocatul său a argumentat atunci că întamplarea a condus la un salt în securitate informatică. Costurile eliminării virusului sunt estimate la 100 milioane de dolari. Morris este acum profesor la Massachusetts Institute of Technology şi cofondator al Y Combinator, un fond de capital de risc specializat în promovarea proiectelor noi în IT.

Procesul cu Samsung scoate la lumină secrete bine păzite ale Apple

Apple, una dintre cele mai secretoase companii, este nevoită să dezvăluie, în procesul cu Samsung care a început în această săptămană într-o instanţă federală din SUA, secrete bine păzite despre crearea iPhone şi iPad, despre strategie, bugete de advertising şi procesul decizional intern. Fiecare informaţie dezvăluită la proces s-a propagat rapid pe internet şi a fost discutată şi analizată de către presă, bloguri, analişti, fani şi alte persoane interesate de litigiul privind drepturile de proprietate intelectuală dintre cei mai mari producători de smartphone-uri la nivel mondial, care domină o piaţă estimată la peste 200 miliarde de dolari pe an. Apple a prezentat detalii despre cum a creat iPhone şi iPad, a adus în instanţă concepte timpurii de design ale celor două produse şi a dezvăluit detalii intime despre echipacare a dezvoltat gadget-urile, potrivit WSJ.com. Phil Schiller, vicepreşedinte Apple responsabil pentru marketing, a discutat, din boxa martorilor, documente care indicau că Apple a cheltuit, din 2007 pană la încheierea anului fiscal 2011, 647 milioane de dolari pe advertising pentru iPhone în Statele Unite. Pentru iPad, lansat în 2010, compania a cheltuit 457,2 milioane de dolari pe reclame, potrivit lui Schiller. Procesul se concentrează în principal pe procesul de creaţie şi design al iPhone şi iPad, Apple încercand să demonstreze că Samsung Electronics ar fi copiat produsele. în replică, grupul sud-coreean vrea să convingă juraţii că produsele sale sunt diferite de cele ale Apple, şi că gigantul american s-ar fi "inspirat" de la producătorul japonez de electronice Sony. Un alt executiv de top de la Apple, Scott Forstall, responsabil de software-ul gadget-urilor mobile, a mărturisit că managementul companiei a discutat încă de la începutul anului trecut dezvoltarea unui model iPad cu diagonala de 7 inci, care ar putea atrage noi clienţi, mai puţin interesaţi de modelele de 9,7 inci aflate pe piaţă. Forstall a discutat şi despre cum a fost formată, în anul 2004, echipa care a dezvoltat iPhone-ul, cu reguli "neobişnuite", stricte, despre cine putea participa la proiect şi cine nu. Cofondatorul companiei, Steve Jobs, l-ar fi anunţat pe Forstall că are nevoie de ajutor pentru "un proiect secret", instruindu-l să nu coopteze persoane din afara Apple, astfel că echipa a fost construită din "vedete" din interiorul companiei. Un etaj întreg din sediul Apple a fost "încuiat", cu acces numai pe bază de cartelă şi supraveghere video riguroasă, pentru a evita scurgerile de informaţii. La intrare a apărut un banner pe care scria "Fight Club", pentru a încuraja echipa să nu vorbească despre ceea ce lucrează. Tot la proces, Apple a prezentat un document de 99 de pagini care arată diverse protitupuri din etapele incipiente ale dezvoltării iPhone. Alte hartii arată diverse variante de design pentru iPad, inclusiv una care includ un "picior", care să sprijine tableta într-o poziţie dorită. Documentele prezentate la proces dezvăluie şi că încrederea în brandul Apple este unul dintre factorii determinanţi în randul clienţilor companiei, sau că majoritatea posesorilor de iPhone îşi cumpără carcase pentru telefon.

Preţul petrolului a crescut cu aproape 5% dintr-un foc

Preţul petrolului a crescut cu aproape 5% în ultima sesiune de tranzacţionare din această săptămană, datorită datelor economice publicate în Statele Unite, care au indicat creşterea peste estimări a numărului de locuri de muncă şi a sectorului serviciilor, transmite Bloomberg. Rapoartele economice de la sfarşitul săptămanii au consolidat încrederea investitorilor în revenirea celei mai mari economii a lumii, totodată cel mai mare consumator de petrol. Cotaţia de referinţă pentru piaţa SUA a crescut vineri, pe bursa de mărfuri de la New York, cu 4,9%, respectiv 4,27 dolari, la 91,4 dolari pe baril. Preţul a urcat cu numai 1,4% în această săptămană şi este în scădere cu 7,5% de la începutul anului. Preţul petrolului Brent, important pentru pieţele europene, a avansat totodată pe bursa de mărfuri de la Londra cu 2,9%, respectiv 3,04 dolari, la 108,94 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din luna mai. Numărul locurilor de muncă din SUA a crescut cu 163.000 în luna iulie, cu mult peste estimările analiştilor, însă rata şomajului a avansat de asemenea, la 8,3%. Un indice al sectorului serviciilor a avansat de asemenea peste estimările economiştilor şi indică o uşoară revenire a sectorului. Indicii bursieri Standard & Poor's 500 şi Dow Jones Industrial Average au închis vineri la New York în urcare cu 1,9%, respectiv 1,7%. Dolarul s-a depreciat cu 1,6%, cursul urcand la 1,2379 dolari pe euro, încurajand investitorii să cumpere active denominate în moneda americană.


Omul care stă pe un munte de bani

Berkshire Hathaway, compania controlată de miliardarul Warren Buffett, a înregistrat în trimestrul al doilea un profit de peste 3 miliarde de dolari, peste estimările analiştilor, în timp ce rezervele de numerar ale holdingului au urcat la 40 miliarde de dolari. Profitul net al Berkshire Hathaway a scăzut cu 9% în trimestrul al doilea faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut, la 3,11 miliarde dolari, după ce pierderile din derivate financiare au crescut de peste patru ori, de la 271 milioane dolari la 1,17 miliarde dolari, potrivit Bloomberg. Profitul operaţional s-a plasat însă cu mult peste estimările analiştilor, datorită performanţelor diviziei de asigurări, fabricilor, companiei de energie şi celei feroviare, aflate în portofoliul holdingului. Warren Buffett (81 de ani) a construit Berkshire Hathaway pe parcursul a patru decenii prin achiziţii succesive. În prezent, holdingul are afaceri în domeniul producţiei de energie, transportului de mărfuri, asigurărilor, şi vinde o gamă variată de produse de larg consum, de la îngheţată la lenjerie intimă. Valoarea netă a activelor grupului a crescut la 177,4 miliarde dolari la sfarşitul lunii iunie, iar rezervele de numerar au avansat la 40,7 miliarde dolari.

Spania ar putea cere ajutor de la fondurile de urgenţă

Premierul spaniol Mariano Rajoy a declarat, la sfarşitul săptămanii trecute, că guvernul de la Madrid ar putea cere ajutor de la fondurile de urgenţă ale zonei euro, prin emiterea de obligaţiuni de stat, transmite Bloomberg. "Voi face ceea ce fac întotdeauna, voi acţiona în interesul spaniolilor", a afirmat Rajoy într-o conferinţă de presă susţinută la Madrid, întrebat dacă va cere ajutorul Fondului European de Stabilitate Financiară sau Mecanismului European de Stabilitate. Oficialul a precizat că trebuie, mai întai, să înţeleagă mai clar noile propuneri anticriză ale Băncii Centrale Europene în privinţa achiziţiilor de obligaţiuni şi altor măsuri neconvenţionale. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a prezentat joi un nou plan anticriză, care presupune achiziţii de obligaţiuni spaniole şi italiene de către BCE de pe piaţa secundară şi de către Mecanismul European de Stabilitate direct de la Trezoreriile celor două ţări, condiţionate strict. Detaliile propunerii vor fi negociate şi făcute publice în următoarele săptămani. Costurile de finanţare ale Spaniei şi Italiei au crescut puternic din vara anului trecut, din cauza temerilor privind răspandirea crizei datoriilor de stat care a început în 2009 în Grecia. Investitorii cer acum Spaniei o dobandă de aproximativ 7% pentru împrumuturile la 10 ani, iar Italia suportă un cost de peste 6%. Spre comparaţie, Germania se împrumută la aproximativ 1,4%.

Guvernul SUA a vandut din acţiunile la AIG

Guvernul Statelor Unite şi-a redus participaţia la compania de asigurări AIG, naţionalizată în urma crizei financiare de acum patru ani, de la 61% la 55%, încasand 5 miliarde de dolari prin vanzarea pachetului, la un preţ sub cotaţia bursieră de vineri, transmite Bloomberg. AIG a răscumpărat 60% din acţiunile vandute de stat, plătind 3 miliarde de dolari, a anunţat Departamentul Trezoreriei de la Washington. Compania încearcă să răscumpere cat mai rapid participaţia deţinută de stat, pentru a-şi recaştiga independenţa şi a creşte valoarea acţiunilor. Asigurătorul a obţinut fondurile necesare pentru răscumpărări prin vanzarea mai multor active, inclusiv o parte din operaţiunile din Asia. Trezoreria SUA a vandut acţiunile cu preţuri între 29 de dolari şi 30,5 dolari pe acţiune, faţă de 31,34 de dolari la finalul şedinţei de vineri pe bursa de la New York. Guvernul trebuie să obţină un preţ mediu de cel puţin 28,27 dolari pentru participaţia la AIG, pentru a nu ieşi în pierdere după naţionalizarea companiei, în anul 2008. Ajutoarele acordate atunci asigurătorului au depăşit 180 miliarde de dolari.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.