Economic

Mozaic economic: Căutările pe Google, folosite de bănci pentru analizarea economiei

Ziarul de Vrancea
2 aug 2012 621 vizualizări
Băncile centrale au început să urmărească un "indicator economic" inedit, analizand căutările populaţiei pe Google pentru a determina evoluţia cererii de consum în paralel cu statisticile oficiale, transmite Bloomberg

Banca centrală din Israel analizează numărul de căutări pe Google, de cuvinte cheie, raportate aproape instantaneu de motorul de căutare, vizand orice produs şi serviciu din economie, de la cursuri de gimnastică aerobică la frigidere, pentru a evalua cererea, pe sectoare economice, înaintea publicării buletinelor statistice. Rezerva Federală a Statelor Unite şi băncile centrale din Marea Britanie, Italia, Spania şi Chile realizează studii pentru a determina dacă trendurile căutărilor pe internet corespund trendurilor din economie. Băncile centrale speră să reuşească astfel să reacţioneze mai repede la evoluţiile economice prin instrumente de politică monetară, prevenind franări, recesiuni şi "boom-uri" însoţite de inflaţie, sau încurajand reveniri în diverse sectoare, potrivit lui Erik Brynjolfsson, membru al Consiliului Academic de la Rezerva Federală din Boston. "Cand băncile centrale analizau datele tradiţionale, practic se uitau în oglinda retrovizoare. Dacă Fed (Rezerva Federală - n.r.) ar fi avut acces la aceste informaţii, ar fi reuşit să facă previziuni mai precise privind piaţa imobiliară şi ar fi ştiut mai rapid cat de profunde sunt problemele", spune Brynjolfsson, profesor la Massachusetts Institute of Technology. Economistul este coautor al unui studiu realizat în 2009 cu privire la estimarea evoluţiei vanzărilor de locuinţe din Statele Unite prin analizarea volumului de căutări pe internet pe această temă. Trei dintre studiile realizate de băncile centrale fac referiri la cercetările sale. "Ideea" a plecat însă tot din Silicon Valley, chiar de la Google. Hal Varian, economistul şef al companiei, şi-a dat seama că analizarea căutărilor pe internet poate conduce la anticiparea evoluţiilor indicate de datele economice tradiţionale, raportate cu întarziere. Varian a realizat în aprilie 2009 un raport în care demonstrează cum datele raportate de serviciul Google Trends privind volumul căutărilor pe diverse cuvinte cheie poate îmbunătăţi estimările pentru vanzările auto şi de locuinţe şi comerţul retail din Statele Unite. La cateva luni după apariţia raportului, băncile centrale, în frunte cu Banca Israelului, au început să efectueze propriile studii. Datele privind trendurile de căutare pe Google sunt disponibile cu una, pană la trei zile întarziere, în timp ce, spre exemplu, guvernul american publică raportul lunar pentru comerţul retail la jumătatea lunii următoare.


Companiile auto vor să renunţe la jumătate de milion de angajaţi


Aproape 30% din capacitatea de producţie auto din Europa este neutilizată.

Efectele crizei asupra industriei auto din zona euro ar putea cauza pierderea a peste 500.000 de locuri de muncă, producătorii de automobile şi de piese încercand să scadă costurile şi să adapteze capacitatea de producţie la situaţia dificilă din economie pentru a pune capăt pierderilor. Industria auto din zona euro este pe cale să efectueze un val de disponibilizări, în cel de-al cincilea an consecutiv de contracţie a pieţei, potrivit unei analize Bloomberg. Angajaţii fără contracte permanente, în număr de 1,5 milioane, sunt cel mai uşor de concediat şi vor avea probabil cel mai mult de suferit, comentează Lars Holmqvist, fostul preşedinte al asociaţiei producătorilor europeni de piese auto, care a precizat că în industrie lucrează în total 7 milioane de persoane. Industria auto a "tăiat" în ultimii cinci ani aproximativ 800.000 de locuri de muncă. şomajul din zona euro a ajuns în iunie la 11,2%, un nou record, iar cererea pentru automobile scade odată cu creşterea numărului de persoane fără un loc de muncă. Zona euro are 17,8 milioane de şomeri. "Devine tot mai clar că producţia şi numărul angajaţilor sunt, la unii producători, cu mult peste capacitatea necesară ţinand cont de scăderea vanzărilor de autovehicule din zona euro. Excesul de capacitate de producţie este principala problemă. Vanzările scăzute omoară aceste companii", spune Ian Fletcher, analist la IHS Automotive, Londra. Aproape 30% din capacitatea de producţie auto din Europa este neutilizată. În prim plan sunt PSA Peugeot Citroen, cel mai mare producător auto din Franţa şi al doilea din Europa, şi grupul italian Fiat. Fiat a anunţat miercuri seara că suspendă investiţiile în Italia, în urma scăderii cererii, şi va efectua concedieri temporare pentru a reduce costurile. Directorul general al companiei, Sergio Marchionne, a declarat recent că urmează să ia o decizie, în acest an,7 privind restructurarea operaţiunilor din Europa, inclusiv închiderea unor fabrici. Peugeot a anunţat pană acum cele mai multe concedieri. Compania renunţă la 14.000 de angajaţi şi va închide o fabrică de langă Paris, după pierderi de 662 milioane euro la operaţiunile auto în primul semestru al acestui an. Concedierile efectuate de producătorii auto sunt doar varful aisbergului: pentru fiecare angajat dat afară de unul dintre constructorii auto, furnizorii renunţă la cinci posturi, potrivit lui Holmqvist. "În Europa, vom asista la tăieri de aproximativ jumătate de milion de angajaţi la furnizori pană la sfarşitul anului viitor", crede analistul. Concedierile deja au început. Producătorul de autocamioane MAN a trimis acasă 900 de persoane care lucrau cu contracte temporare şi a îngheţat angajările. Peugeot va concedia pană la sfarşitul anului 650 de salariaţi de la fabrica din Suchaux, Franţa. PSA are aproximativ 3.800 de angajaţi la cele trei fabrici principale din Franţa. SKF, unul dintre cei mai mari furnizori de piese, a dat afară de la începutul acestui an "cateva sute de angajaţi" din Europa fără contracte permanente, a declarat recent directorul general al companiei, Tom Johhstone. în plus, compania a redus programul de lucru la mai multe fabrici şi este pregătită să renunţe la şi mai mulţi angajaţi cu contracte temporare. Autoliv, cel mai mare producător de centuri de siguranţă şi airbaguri, a concediat în trimestrul al doilea 300 de angajaţi, în Franţa, Spania, Germania şi Suedia, şi va continua "tăierile", a afirmat purtătorul de cuvant al companiei, Mats Odman.

Banca centrală a îngheţat dobanda în acord cu tendinţele globale

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a Romaniei a menţinut, ieri, rata dobanzii de politică monetară la 5,25% pe an, precum şi nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Decizia BNR este în linie cu aşteptările analiştilor, care anticipează o menţinere a actualului nivel de dobandă pană la finele acestui an. BNR a redus dobanda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale de la începutul anului, pană la minimul istoric de 5,25% pe an. La începutul lunii mai, BNR a oprit însă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din Romania, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro. CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care va fi prezentat luni într-o conferinţă de presă. În acelaşi timp, Banca Centrală Europeană a menţinut ieri dobanda de politică monetară la 0,75%, decizie anticipată de majoritatea economiştilor. "Consiliul guvernatorilor BCE a hotărat ca rata dobanzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobanzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămană nemodificate, la nivelurile de 0,75%, 1,50% şi, respectiv, 0,00%", se arată într-un comunicat transmis ieri de instituţie. Pe de altă parte, Rezerva Federală a SUA (Fed) a avertizat, ieri, că ritmul de creştere a economiei americane, cea mai mare din lume, a încetinit şi a indicat noi măsuri de stimulare a creşterii, transmite Bloomberg. Fed a menţinut dobanda cheie în banda de variaţie de 0-0,25% şi a reiterat angajamentul de a păstra acest nivel minim record cel puţin pană la sfarşitul anului 2014. ”Activitatea economică a încetinit într-o oarecare măsură în prima jumătate a anului. Fed va urmări îndeaproape datele privind evoluţia economică şi financiară, urmand să asigure sprijin suplimentar în funcţie de necesităţi pentru a promova o recuperare mai puternică şi pentru a susţine îmbunătăţirea situaţiei pe piaţa muncii, în contextul stabilităţii preţurilor”, se arată într-un comunicat al Fed, publicat la finalul unei şedinţe de politică monetară desfăşurată pe parcursul a două zile.

Peste 800.000 de numere de telefon au fost portate din 2008

Peste 800.000 de numere de telefon au fost portate, din octombrie 2008 pană la 31 iulie, din care mai mult de 550.000 pe segmentul telefoniei mobile, potrivit datelor anunţate ieri de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). "De la lansarea portabilităţii în 21 octombrie 2008 şi pană în prezent numărul de portări a depăşit cifra de 800.000. Proporţia între numerele fixe şi cele mobile portate se menţine relativ aceeaşi, 68% din totalul numerelor portate, peste 550.000, fiind numere de telefonie mobilă. Pană la data de 31 iulie 2012 s-au portat 813.582 numere de telefon, dintre care 553.154 numere de telefonie mobilă şi 260.428 numere de telefonie fixă", se arată într-un comunicat al ANCOM. În cele două luni din anul 2008 în care portabilitatea numerelor a fost posibilă au fost realizate 15.681 de portări, în 2009 - 180.239, în 2010 - 221.219, iar în anul 2011 numărul portărilor a fost de 260.256. Cele mai multe portări (34.696) au fost realizate în luna decembrie 2011, se precizează în comunicat. De la începutul acestui an au fost portate în total 136.187 de numere, dintre care 96.820 au fost numere de telefonie mobilă şi 39.367 au fost numere de telefonie fixă (o medie lunară de 19.455 de portări). Anul acesta cele mai multe portări au fost înregistrate în ianuarie (27.823 numere). Cele mai multe numere de telefonie fixă au fost portate în Bucureşti - 76.663 de numere, urmat de judeţul Cluj - 19.008, Timiş - 14.740 şi Prahova - 14.370.  În ceea ce priveşte telefonia mobilă, datele statistice arată că se portează mai frecvent utilizatorii cu abonament (postpaid) decat cei care folosesc o cartelă preplătită (prepaid). Astfel, din numărul total de utilizatori de telefonie mobilă care s-au portat, 75% erau utilizatori postpaid şi 25% erau utilizatori prepaid. În ceea ce priveşte numărul de portări realizate de către fiecare operator de telefonie mobilă în calitate de furnizor acceptor (portări către propria reţea), cele 553.154 de numere mobile portate se împart astfel: Vodafone a primit 186.793 numere, Cosmote - 184.775 numere, Orange - 175.607, RCS & RDS - 5.255 şi Telemobil - 719. Cele 260.428 de numere de telefonie fixă au fost portate în reţelele a 31 de furnizori de servicii de telefonie fixă. Dintre acestea, cele mai multe numere au fost portate către reţelele UPC Romania (72.843), RCS & RDS (69.649), Orange (48.869), Vodafone (44.735) şi Romtelecom (12.061). Portabilitatea numerelor permite utilizatorilor de servicii de telefonie să îşi păstreze numărul de telefon atunci cand schimbă furnizorul. Se pot porta numerele de telefonie fixă, mobilă şi numere speciale precum cele din categoria 0800 sau 0900. Portarea se face doar în cadrul aceleiaşi categorii (fix-fix, mobil-mobil).

Decizia în dosarul Rompetrol, amanată pentru 20 august

Tribunalul Bucureşti a amanat, ieri, pentru 20 august decizia în dosarul Rompetrol, în care sunt acuzate 12 persoane, între care Dinu Patriciu, Sorin Roşca Stănescu, Sorin Pantiş şi Gabriela Anghelache. Tribunalul Bucureşti a încheiat în 18 iulie judecarea dosarului Rompetrol, instanţa stabilind atunci că decizia va fi pronunţată în 2 august. Joi, instanţa Tribunalului Bucureşti care a judecat dosarul Rompetrol a amanat decizia pentru 20 august. La ultimul termen de judecată, Parchetul instanţei supreme a cerut judecătorilor Tribunalului Bucureşti condamnarea lui Dinu Patriciu şi a lui Alexandru Bucşă la pedeapsa maximă pentru infracţiunile de care sunt acuzaţi în dosarul Rompetrol, respectiv 20 de ani de închisoare. În cazul celorlalte persoane acuzate în acest dosar, procurorul a cerut instanţei orientarea către minimum pedepsei, cu executare, ceea ce ar însemna zece ani de închisoare. În septembrie 2006, omul de afaceri Dinu Patriciu a fost trimis în judecată în dosarul Rompetrol, pentru delapidare, spălare de bani şi asociere pentru săvarşirea de infracţiuni. El este învinuit şi de manipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionand împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, coroborate cu prevederile unui articol din Legea 297 din 2004 privind piaţa de capital. O altă infracţiune imputată lui Patriciu este cea de dezvăluire de informaţii privilegiate, dar şi de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat.

Clubul Inter Milano va avea acţionari chinezi

Un consorţiu condus de compania chineză China Railway Construction Corp. va cumpăra de la familia Moratti o participaţie de 15% la Inter Milano, evaluand clubul italian de fotbal la 500 milioane euro, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate discuţiilor. Tranzacţia va include şi o parte din datoria clubului, care a caştigat de 18 ori campionatul italian de fotbal, au adăugat sursele citate. Compania QSL Sports, din Hong Kong, face parte din consorţiul condus de China Railway, a afirmat una dintre surse. China Railway va participa de asemenea la lucrările de construcţie a noului stadion al Inter Milano. Preşedintele Inter, Massimo Moratti, caută de şapte luni investitori pentru a sprijini financiar clubul, potrivit ziarului Corriere della Sera şi altor publicaţii italiene. Investiţia consorţiului chinez este o surpriză totală, potrivit analiştilor. "Este din senin. Nu are nicio legătură cu afacerile lor (construcţiile, activitatea de bază a China Railway - n.r.) şi nu am idee de ce fac asta", spune James Chung, analist la Masterlink Securities, Shanghai.

Iranul pierde 133 milioane dolari pe zi din cauza sancţiunilor

Iranul pierde vanzări de petrol de 133 milioane de dolari pe zi din cauza sancţiunilor impuse de Statele Unite şi aliaţii lor, iar preţurile petrolului nu au crescut în consecinţă, preşedintele Barack Obama reuşind astfel să marcheze o victorie importantă într-un an electoral, transmite Bloomberg. Iranul, cel de-al treilea producător din cadrul OPEC, exportă cu 1,2 milioane barili pe zi mai puţin petrol, reprezentand 52% din livrările zilnice, în urma sancţiunilor care interzic, de la 1 iulie, cumpărarea, transportarea, finanţarea şi asigurarea petrolului iranian, potrivit datelor Bloomberg. Astfel, ţara ar pierde într-un an venituri de 48 miliarde de dolari, echivalentul a 10% din PIB. Ameninţările Iranului din luna martie, de a întrerupe transporturile de ţiţei prin Golful Persic, au determinat creşterea preţurilor petrolului la maximul ultimilor trei ani. Creşterea producţiei din Arabia Saudită şi Statele Unite şi încetinirea economiei mondiale au răsturnat însă creşterile, iar cotaţia barilului de petrol este în scădere cu 1,3% pe ansamblul acestui an. Administraţia Obama poate evita astfel noi creşteri are preţurilor carburanţilor înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie, în timp ce Iranul se luptă cu deprecierea monedei naţionale şi creşterea şomajului.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.