Economic

Frăţie mafiotă între vameşi şi evazionişti

Ziarul de Vrancea
31 iul 2012 749 vizualizări
Iată unde sunt banii de pensii şi salariiu toate că guvernul cunoaşte în detaliu, chiar din propriile rapoarte, modul în care este furat bugetul de stat nu face aproape nimic ca să limiteze acest fenomen

Romania se află în topul ţărilor UE ca nivel al economiei subterane şi evaziunii fiscale, fiind depăşită doar de Bulgaria, situaţie facilitată chiar de către organele vamale care, în complicitate cu importatorii, încadrează mărfurile la poziţii tarifare inferioare şi nici măcar nu verifică TIR-urile Concluziile aparţin chiar autorităţilor guvernamentale şi sunt incluse într-un raport redactat din interiorul sistemului în luna aprilie, cand Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), în subordinea căreia funcţionează Autoritatea Naţională Vamală, era condusă de Sorin Blejnar. Raportul analizează eficienţa statului în prevenirea şi combaterea fraudei şi evaziunii, în condiţiile în care fosta conducere ANAF îşi asumase să obţină venituri suplimentare de 1,5% din PIB prin combaterea evaziunii fiscale. În document se arată că, deşi are una dintre cele mai ridicate cote de impozitare din Uniunea Europeană atat pentru taxa pe valoarea adăugată, cat şi pentru contribuţiile sociale obligatorii, Romania este ultima ţară a UE în ceea ce priveşte veniturile colectate ca pondere în PIB, evaziunea fiscală fiind principala cauză a reducerii încasărilor.

Doar Bulgaria este înaintea noastră

Economia subterană este evaluată la 30,2% din PIB, Romania fiind devansată la acest capitol doar de Bulgaria, în timp ce state ca Austria, Germania, Franţa, Irlanda şi Olanda au redus acest indicator la o pondere de sub 15%. Ponderea în PIB a evaziunii fiscale identificate a crescut constant în ultimii ani, de la 1,8% în 2003 la 2,34% în 2010, în timp ce evaziunea fiscală neidentificată este estimată în creştere de la 9,53% din PIB în 2003 la 15,67% din PIB în 2010. Per total, ponderea în PIB a evaziunii fiscale identificată şi neidentificată este indicată în creştere de la 11,33% în 2003 la 18,01% în 2010. Nivelul evaziunii fiscale a continuat să rămană ridicat chiar dacă taxele vamale au scăzut, ca urmare a acordurilor comerciale la care Uniunea Europeană este parte, documentul citat indicand că acest fapt este posibil prin diferite modalităţi de evaziune, inclusiv cu ajutorul organelor vamale. Raportul respectiv, redactat la nivelul Guvernului, prezintă în detaliu operaţiunile prin care statul este fraudat, precum şi rolul important al organelor vamale în facilitarea actelor de evaziune. Una dintre modalităţile considerate "clasice" de evaziune constă în diminuarea valorii mărfurilor în vamă prin transferuri de la anumite poziţii tarifare cu cote ridicate către poziţii tarifare cu cote reduse, prin complicitatea furnizorului extracomunitar, care înscrie în facturile externe valori mult mai mici decat cele reale (exemplul indicat în acest sens fiind mărfurile provenite din China şi Turcia), sau prin complicitatea organelor vamale, care încadrează ele însele mărfurile la poziţii tarifare la care taxele vamale sunt inferioare celor aferente mărfurilor efectiv importate. Valoarea în vamă a mărfurilor importate are efecte directe şi asupra taxei pe valoarea adăugată datorată în vamă de către importator.

Exemple de evaziune fiscală

Altă modalitate de evaziune fiscală prezentată în documentul autorităţilor este declararea nereală a naturii mărfurilor importate, metodă utilizată cu precădere în cazul produselor accizabile (ţigări, alcool), a celor foarte scumpe (parfumuri) sau a produselor contrafăcute (ţigări, tricotaje, parfumuri). în aceste situaţii, importatorii declară mărfuri de o cu totul altă natură decat cele importate, valoarea în vamă a mărfurilor declarate în baza unor documente de achiziţie fictive fiind mult inferioară mărfurilor importate în realitate. "Sistemul este facilitat de atitudinea funcţionarilor vamali, mai ales în cazul firmelor ale căror mărfuri sunt selectate de sistemul informatic vamal pentru control pe culoarul galben (doar cu control al documentelor şi liber de vamă)", se arată în document. Acest "culoar galben", pentru care este prevăzut un sistem simplificat de control, este folosit intens de firmele care declară că vor face vămuirea la un birou vamal de interior şi nu la un birou de frontieră, ceea ce înseamnă că pe teritoriul Romaniei, pană la biroul vamal de destinaţie, mărfurile sunt declarate ca fiind în tranzit, sub sigiliu vamal. "La biroul vamal de destinaţie, funcţionarii vamali, prevalandu-se de faptul că firma a mai avut importuri şi nu comportă niciunul din indicatorii de risc selectaţi automat de sistemul informatic, selectează mărfurile pentru control pe culoar galben, ceea ce implică exclusiv control documentar şi liber de vamă după plata taxelor vamale pentru bunurile declarate", arată sursa citată. Folosindu-se de lacune legislative, funcţionarii vamali nu verifică însă nici măcar dacă autovehiculul de transport marfă "selectat" pentru culoarul galben se află efectiv în curtea vămii sau dacă mai are cumva sigiul vamal.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
duane, acum 2174 zile, 18 ore, 3 minute, 5 secunde
Si acum ca si pe vremea lui raposatu spaga se ia la greu fara nici o apasare din parte participantilor la jaful national.Oare de ce la functionari din esalonul 3-4 adica ANAF cu atributii pe citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.