Economic

MOZAIC ECONOMIC: Capital Economics se aşteaptă ca leul să fie impins la noi minime

Ziarul de Vrancea
30 iul 2012 588 vizualizări
O analiză a companiei britanice de consultanţă arată că instabilitatea politică din Romania se va prelungi şi va afecta nivelul de trai din ţară

Rezultatul referendumului privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu ar putea anunţa o perioadă prelungită de instabilitate politică, situaţie care va afecta pieţele financiare, împingand probabil leul la noi minime faţă de euro, potrivit unei analize Capital Economics. "Se pare că Romania se îndreaptă către o perioadă prelungită de instabilitate politică (...) Dacă guvernul va recurge la măsuri alternative în încercarea de a-l îndepărta pe Traian Băsescu, am putea vedea noi măsuri din partea Comisiei Europene (...) şi noi semne de întrebare privind acordul de precauţie cu FMI şi UE", potrivit unei analize transmise luni de compania britanică de consultanţă. Capital Economics notează că referendumul s-a soldat cu "aparenta supravieţuire" a preşedintelui. Rezultatele parţiale anunţate de Biroul Electoral Central arată că prezenţa la referendumul organizat duminică a fost de 46,23%, astfel că nu s-a întrunit cvorumul necesar, de 50% plus unu dintre alegătorii trecuţi pe liste. Dintre cei care au votat, 87,52% s-au pronunţat în favoarea demiterii. Rezultatele sunt valabile după centralizarea datelor din 99,97% din secţiile de votare. Leul, dobanzile datoriei de stat şi alte active romaneşti vor resimţi presiuni susţinute în următoarea perioadă, anticipează analiştii londonezi. Moneda naţională ar putea atinge un nou minim istoric, dincolo de recordul de 4,64 lei pe euro înregistrat săptămana trecută, notează Capital Economics. În acest context, analiştii consideră că instabilitatea politică va împiedica BNR să reducă dobanda de politică monetară, justificand mai degrabă "majorări defensive". Capital Economics anticipează că Banca Naţională va continua să "domolească" fluctuaţiile leului prin intervenţii valutare, iar dobanda va fi menţinută cel mai probabil la 5,25% la şedinţa de joi a consiliului de politică monetară.

“Nu excludem şi susţinerea BNR”

Moneda naţională a continuat să se aprecieze în prima parte a sesiunii interbancare de ieri, astfel că Banca Naţională a Romaniei (BNR) a anunţat referinţe în scădere semnificativă pentru euro şi dolar, de 4,5558 lei/euro, respectiv 3,7086 lei/dolar, minimele ultimelor două săptămani. Cursul pentru euro a coborat luni cu 5,8 bani, de la 4,6118 lei/euro vineri, iar referinţa pentru dolar a scăzut cu 4,89 bani, de la 3,7575 lei/dolar. Leul s-a apreciat şi în faţa francului, referinţa coborand cu 4,71 bani, de la 3,8401 lei/franc la 3,87930 lei/franc. Referinţele de luni, pentru valutele menţionate, se plasează la minimele ultimelor două săptămani. Leul s-a depreciat abrupt de la începutul lunii iulie, cu 4,2% la nivelul referinţei de marţi, cand a atins un record istoric. Percepţia jucătorilor a fost afectată de turbulenţele politice, care au avut ecouri internaţionale. Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc. În prima parte a sesiunii de luni cursul a atins un minim de 4,5550 lei/euro. "Jucătorii străini continuă să-şi închidă din poziţii, iar volume se menţin ridicate. Cineva încearcă să-l ducă tot mai jos, nu excludem şi susţinerea BNR", a spus un dealer. Reprezentantul unei bănci mari de pe piaţă a confirmat că au existat volume mai mari de vanzare de euro, dar a precizat că acestea au apărut în urma unui ordin comercial semnificativ, care apoi s-a propagat în piaţă. Pe acest trend, mai mulţi străini au închis unele poziţii.

Luptă dură pentru banii UE pentru tinerii fermieri


u tinerii fermieri au solicitat de la APDRP 272 milioane euro, cu 150 milioane de euro mai mult decat bugetul schemei de finanţare

Fermierii au transmis Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) 7.971 de solicitări de finanţare pentru măsura 112 "Instalarea tinerilor fermieri", a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, în valoare de 272,3 milioane euro, mult peste bugetul alocat, de 120,8 milioane euro. "Astfel, acordarea finanţării va fi decisă în urma selecţiei cererilor de finanţare în funcţie de punctajele obţinute de fiecare proiect în parte. Sesiunea de primire a proiectelor a fost deschisă în perioada 1 iunie - 6 iulie 2012, fiind alocate toate fondurile pentru această măsură de finanţare. Practic, pentru a răspunde solicitărilor tinerilor fermieri şi avand în vedere cererea foarte mare de fonduri nerambursabile, au fost puşi la dispoziţia solicitanţilor toţi banii disponibili pană la finalul perioadei de finanţare, respectiv 2013", se arată într-un comunicat al agenţiei. Proiectele de investiţii propuse vizează înfiinţarea sau modernizarea fermelor vegetale şi a stupinelor, precum şi creşterea animalelor. Cele mai multe cereri de finanţare conforme au fost depuse de solicitanţii de fonduri nerambursabile din regiunea Nord-Vest. Aceştia au depus 1.457 de proiecte, în valoare totală de aproximativ 50 de milioane de euro. în clasament urmează regiunile Sud-Vest (1.415 de proiecte conforme, în valoare de 47,2 milioane euro) şi Sud-Est (1.214 proiecte, 43,2 milioane euro). Pană în prezent în cadrul acestei măsuri de investiţii au fost semnate contracte de finanţare pentru 8.044 proiecte, avand o valoare totală nerambursabilă de peste 162 milioane euro. Plăţile efectuate însumează 106,8 milioane euro. Pană la începutul lunii mai au fost finalizate 587 de proiecte pentru instalarea tinerilor fermieri, în valoare de 12,8 de milioane euro. Cele mai multe, respectiv 230 de proiecte, prevăd investiţii mixte (culturi vegetale şi creşterea animalelor), urmate de 191 de proiecte pentru investiţii în culturi de camp. De asemenea, prin 133 de proiecte s-au realizat investiţii în horticultură, iar alte proiecte finalizate au vizat sectorul vitivinicol, culturi permanente (plantaţii pomicole, arbuşti fructiferi, pepiniere, viţa-de-vie, livezi), lapte şi produse lactate, precum şi creşterea porcinelor, a animalelor ierbivore şi a păsărilor de curte.

Apple are bani cat să cumpere producţia Dacia pe 32 de ani

Apple, cea mai mare companie din lume după valoarea de piaţă, a strans rezerve de numerar de 117,2 miliarde de dolari, bani cu care ar putea cumpăra peste 13 milioane de automobile Dacia Logan sau ar putea hrăni fiecare persoană din lume cu cate patru burgeri Big Mac de la McDonald's. Compania ar putea achiziţiona 5,8 miliarde de tricouri la 19 dolari bucata sau cate un laptop de aproximativ 1.000 de dolari pentru jumătate din şomerii lumii, peste 200 de milioane la număr, potrivit Bloomberg. Apple ar putea angaja 1,8 milioane de agenţi de pază timp de un an, cu un salariu anual de 60.000 de dolari. La un salariu de 120.000 de dolari, Apple îşi permite să angajaeze timp de un an 917.000 de bucătari sau să cumpere cate şapte autoturisme Ferrari pentru fiecare angajat. Din propriul catalog de produse, compania ar putea cumpăra 202 milioane de laptop-uri Macbook Air sau Macbook Pro, 275 milioane de iPad-uri, 533 milioane de iPhone-uri sau iPod-uri sau 3,8 miliarde de perechi de căşti. În Romania, Apple ar putea cumpăra peste 13 milioane de Logan-uri, sau ar putea monopoliza vanzările de autovehicule Dacia timp de 32 de de ani, plecand de la cifra de afaceri de anul trecut a producătorului auto. Compania ar putea finanţa cheltuielile bugetului statului roman timp de aproape patru ani sau ar putea plăti dintr-un foc datoria externă pe termen mediu şi lung a Romaniei. Apple a cumpărat la sfarşitul săptămanii trecute, pentru 350 milioane de dolari, compania americană de securitate AuthenTec, specializată în identificare prin amprentă digitală. Apple ar putea introduce, astfel, pe iPhone şi iPad, tehnologie avansată de securitate care să atragă clienţii din zona business-ului şi să ofere siguranţă la plăţi electronice, dacă va decide să lanseze un "portofel electronic" - plata la comerciant cu telefonul mobil. Samsung Electronics, principalul rival al Apple pe piaţa smartphone-urilor, a anunţat săptămana trecută că ar putea utiliza tehnologie AuthenTec în noi gadget-uri.

Taxa de pod de la Feteşti, suspendată în fiecare weekend din august

Şoferii care merg vinerea spre mare şi cei care se întorc duminica nu vor plăti în luna august taxa pentru trecerea podului peste Dunăre de la Feteşti, potrivit unui ordin al Ministerului Transporturilor. Astfel, taxa de pod va fi suspendată în toate zilele de vineri pentru sensul de mers Bucureşti-Constanţa şi în cele de duminică pentru sensul de mers Constanţa-Bucureşti. în celelalte zile, taxa se plăteşte. Ordinul a fost publicat vineri în Monitorul Oficial, iar scutirea de la plata taxei se aplică pană la 31 august. Taxa de trecere pentru utilizarea podului peste Dunăre la Feteşti-Cernavodă porneşte de la 8 lei pentru motociclete, pentru autoturisme aceasta fiind de 11 lei. Microbuzele plătesc 37 de lei, autobuzele 49 de lei, iar vehiculele mari, de peste 12 tone, 71 de lei.

Investitorii plătesc Germania ca să se împrumute de la ei

Costurile de finanţare ale Germaniei pe doi ani au scăzut la un nou minim record, dobanda obligaţiunilor germane cu scadenţa în 2014 atingand -0,088% pe piaţa secundară, ceea ce ar însemna că investitorii plătesc 88 de euro pentru fiecare 100.000 euro împrumutaţi statului german. Obligaţiunile germane au trecut în atenţia investitorilor în aşteptarea raportului privind încrederea consumatorilor din zona euro, analiştii anticipand scăderea indicatorului la minimul ultimilor trei ani. Italia a programat pentru luni o rundă de finanţare de 5,5 miliarde euro, prin obligaţiuni cu maturitatea între trei şi 10 ani, iar Franţa se pregăteşte să împrumute 7,3 miliarde euro. Randamentul obligaţiunilor germane cu maturitatea la doi ani a scăzut cu 0,05 puncte procentuale, la 0,083%, revenind uşor de la un minim de 0,088%, cel mai redus nivel din 1990. Titlurile germane pe doi ani au randament negativ de 17 zile. Pieţele sunt în urcare luni datorită speculaţiilor privind noi măsuri anticriză din partea oficialilor europeni, după ce preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat că va face tot ceea ce este necesar pentru a asigura supravieţuirea monedei euro. Liderii de la Berlin, Paris şi Roma s-au poziţionat în sprijinul şefului BCE, care încearcă să convingă guvernele şi băncile centrale din zona euro să adopte un plan de reducere a costurilor de finanţare ale Spaniei şi Italiei.

Tot mai mulţi turişti au început să ocolească Grecia

Numărul turiştilor străini în Grecia a scăzut cu 11% în primele cinci luni ale anului faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, afectand o economie aflată în cel de-al cincilea an de recesiune, din cauza percepţiei asupra ţării pe fondul crizei datoriilor de stat, potrivit The Guardian. Cifrele au fost prezentate de banca centrală a Greciei. Turiştii străini au cheltuit în Grecia 1,48 miliarde euro în primele cinci luni, cu 12,5% mai puţin decat cu un an în urmă. Turismul generează 16,5% din economia Greciei, fiind de departe cel mai mare sector economic. Un grec din cinci lucrează în turism. Declinul principalului motor economic contribuie la adancirea recesiunii şi ar putea genera noi şomeri, în contextul unui şomaj ajuns oricum la cote record, de aproximativ 22%. Totodată, situaţia din turism ar putea priva bugetul de stat de veniturile necesare pentru respectarea ţintelor privind reducerea deficitului bugetar. O misiune a oficialilor Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene se află de săptămana trecută la Atena, pentru a evalua situaţia economică şi financiară a ţării şi a stabili dacă Grecia poate respecta angajamentele asumate în acordul de finanţare externă de 130 miliarde euro. Oficialii străini au avertizat că Grecia a deviat de la ţintele fiscale, iar economia ţării s-ar putea contracta în acest an cu 7%, faţă de o estimare anterioară de minus 5%.

Profitul BRD a coborat de 7 ori

BRD- Groupe Societe Generale a realizat în primul semestru un profit net de 39,4 milioane lei, de şapte ori mai mic decat în iunie 2011, după ce banca a înregistrat pierderi în trimestrul al doilea de 43,6 milioane lei, din cauza reduceriii veniturilor şi a unui cost ridicat al riscului. "Volumul creditelor a crescut într-un ritm superior mediei sistemului bancar (plus 5% pentru BRD vs plus 1.7% pentru sistemul bancar, în comparaţie cu sfarşitul lunii decembrie 2011). Volumul total al creditelor brute acordate clienţilor este de 35,2 miliarde lei, mai mare cu 4% în comparaţie cu 31 decembrie 2011 şi cu 5% faţă de 30 iunie 2011. Principalii factori care au determinat această creştere în perioada primului semestru au fost campania promoţională Expresso şi producţia de credite acordate în cadrul programului Prima Casă", se arată într-un comunicat BRD transmis Bursei de Valori Bucureşti. Volumul depozitelor a fost, la sfarşitul primului semestru, mai mare cu 9% faţă de 31 decembrie 2011 şi cu 13% comparativ cu 30 iunie 2011, ajungand la 32,9 miliarde lei. Potrivit BRD, venitul net bancar a scăzut cu aproximativ 6%, cu precădere din cauza scăderii continue a marjei nete de dobandă (-9%), proces influenţat în mod semnificativ de reducerea dobanzilor de piaţă. Cu toate acestea, veniturile din comisioane pentru servicii şi dobanzi şi-au dovedit rezilienţa.

BNR a împrumutat luni opt bănci cu 2,6 miliarde euro

Banca Naţională a Romaniei (BNR) a împrumutat luni opt bănci comerciale cu 12,07 miliarde lei ( 2,6 miliarde euro), pentru o săptămană, peste suma acordată săptămana trecută, de 8,15 miliarde lei (1,77 miliarde euro). Prin licitaţii repo BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobanda de politică monetară, de 5,25% pe an. La licitaţia de săptamana trecută au participat cinci bănci. Sumele împrumutate şi numărul de bănci au crescut vizibil în luna iunie, după ce BNR a majorat la finele lunii mai de la trei la cinci numărul de emisiuni de tiluri de stat pe care o bancă le poate utiliza drept garanţii în cadrul unei operaţiuni de piaţă monetară. O sumă record, de 13,85 miliarde lei (3,1 miliarde euro), a fost împrumutată la 25 iunie, de 11 bănci. Ulterior, în ultimele două saptămani, sumele împrumutate de bănci au coborat aproape de 8 miliarde lei.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.