Economic

Mozaic economic: Guvernul va dubla pragul de la care sunt permise achiziţiile publice fără licitaţie

Ziarul de Vrancea
29 iul 2012 1007 vizualizări
Licitaţia şi garanţia de participare nu vor mai fi obligatorii pană la un plafon de 30.000 euro n un proiect de ordonanţă de urgenţă va limita şi posibilităţile de "înţelegere" între concurenţi

Pragul valoric al contractelor de la care autorităţile pot cumpăra direct produse, servicii sau lucrări, fără a fi obligate să iniţieze licitaţii publice, va fi dublat, de la 15.000 euro la 30.000 euro, pentru achiziţiile sub acest plafon urmand să fie eliminată şi garanţia de participare. Noile reguli sunt incluse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă care modifică legislaţia achiziţiilor publice şi care a fost discutat deja în Guvern în primă lectură.
Autoritatea contractantă trebuie să transmită către Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în cel mult cinci zile de la data realizării unei achiziţii directe a cărei valori estimate depăşeşte echivalentul în lei a 3.000 euro, o notificare privind denumirea şi datele de identificare ale operatorului economic, obiectul şi valoarea achiziţiei, cantitatea achiziţionată. Modificările sunt argumentate în document prin "flexibilizarea şi transparentizarea" procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, avand în vedere şi gradul scăzut de absorbţie a fondurilor europene. Ordonanţa ridică uşor şi plafoanele pentru care sunt obligatorii regulile aferente unei achiziţii publice, stabilind că legislaţia în domeniu se aplică pentru un contract a cărui valoare estimată este egală sau mai mare decat echivalentul în lei al 5 milioane euro (faţă de 4,84 milioane euro în prezent), în cazul lucrărilor, sau este egală sau mai mare decat echivalentul în lei al 200.000 euro (faţă de 193.000 euro), în cazul unui contract de servicii.

Concurenţii vor avea acces la ofertele contracandidaţilor

Majorarea plafoanelor are consecinţe directe asupra limitelor în cadrul cărora autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de intenţie. Pentru publicarea anunţului de achiziţie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pragul valoric al contractului de furnizare sau de servicii creşte de la 125.000 euro la 130.000 euro şi de la 387.000 euro la 400.000 euro, în funcţie de tipul autorităţii contractante, şi de la 4,84 milioane euro la 5 milioane euro pentru un contract de lucrări. "În orice situaţie, autoritatea contractantă asigură, la cerere, operatorilor economici implicaţi acces la informaţiile din ofertele contracandidaţilor", este o altă prevedere din proiectul de ordonanţă, argumentată prin "creşterea transparenţei în proceduri şi eliminarea practicilor actuale, excesive, de ascundere a unor informaţii sub pretextul confidenţialităţii lor".
În cazul în care obiectul contractului de lucrări îl constituie execuţia unui ansamblu de lucrări care presupune şi furnizarea de echipamente, instalaţii, utilaje sau alte dotări aferente, atunci valoarea estimată va fi determinată avandu-se în vedere valoarea totală a întregului ansamblu. Valoarea estimată va cuprinde însă şi procentul de "diverse şi neprevăzute", aşa cum acestea au fost definite de către proiectant în devizul general calculat. Astfel, valoarea contractului va fi estimată de către compartimentul de achiziţii-investiţii al autorităţii contractante pe baza devizului general întocmit de către proiectant. "Candidatul/ofertantul nu are dreptul ca, în cadrul aceleiaşi proceduri, să fie nominalizat ca subcontractant în cadrul unei oferte şi ca terţ susţinător în cadrul aceleiaşi sau unei alte oferte, sub sancţiunea excluderii acesteia din urmă", este o altă măsură prezentată în ordonanţă cu scopul de a elimina înţelegeri posibile sau presiuni asupra ofertanţilor din partea furnizorului unic.

ANRMAP nu va mai evalua caietele de sarcini

Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice va evalua, înainte de transmiterea spre publicare a anunţului de participare, conformitatea documentaţiei de atribuire, dar fără ca această evaluare să mai aibă în vedere şi caietul de sarcini. Astfel, se propune eliminarea evaluării specificaţiilor "pur tehnice" ale caietului de sarcini de către ANRMAP, cu argumentul că astfel va fi redus termenul necesar evaluării conformităţii documentaţiei de atribuire.
În condiţiile în care ANRMAP nu va mai evalua caietul de sarcini şi pentru a evita ca în acest document să fie introduse criterii de calificare restrictive sau disproporţionate, sunt introduse prevederi care stabilesc că utilizarea unor criterii de calificare ce nu au fost preluate în fişa de date a achiziţiei, document evaluat de ANRMAP, conduce la anularea procedurii şi reprezintă contravenţie. ANRMAP nu se va mai implica nici în supravegherea operaţiunilor de analiză a necesităţii şi oportunităţii unei achiziţii publice, a conformităţii propunerii tehnice cu specificaţiile caietului de sarcini, a preţurilor practicate de către ofertanţi, a aspectelor tehnice, economice şi/sau juridice cuprinse în rapoartele experţilor/specialiştilor cooptaţi în comisiile de evaluare, cu excepţia situaţiei financiare a ofertanţilor, precum şi a modului de respectare a obligaţiilor contractuale pe parcursul derulării contractelor de achiziţie şi concesiuni.

Condamnaţii economic, excluşi de la licitaţii

Autoritatea contractantă va fi obligată să publice în SEAP numele ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/subcontractantului/terţului susţinător în termen de maximum două zile lucrătoare de la data finalizării şedinţei de deschidere a ofertelor. În cazul contractelor de lucrări şi servicii care presupun servicii de consultanţă sau proiectare, ordonanţa stabileşte că nu pot face obiectul licitaţiei electronice acele aspecte ale ofertei care implică evaluarea unor elemente "necuantificabile în cifre sau în procente".
Autoritatea contractantă are obligaţia de a exclude din procedura aplicată pentru atribuirea contractului de achiziţie publică orice ofertant/candidat despre care are cunoştinţă că, în ultimii cinci ani, a fost condamnat prin hotărarea definitivă a unei instanţe judecătoreşti, pentru participare la activităţi ale unei organizaţii criminale, pentru corupţie, pentru fraudă şi/sau pentru spălare de bani, dar şi pentru prezentarea de informaţii false în scopul demonstrării îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie. Dispoziţiile vor fi aplicabile şi în cazul în care condamnarea priveşte persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere al ofertantului. "În practică, nu sunt întalnite des situaţii în care este atrasă răspunderea penală a persoanei juridice, în schimb, în forma actuală a textului, sunt acceptaţi ofertanţi cu administratori-directori condamnaţi", este explicaţia din document pentru modificarea legislaţiei actuale.
Pentru selecţia şi calificarea ofertanţilor, verificarea situaţiei economice şi financiare se va baza în continuare pe declaraţii bancare, bilanţul contabil şi cifra de afaceri globală, dar va fi impusă şi o declaraţie privind profitul obţinut în ultimii trei ani, prin care ofertantul să demonstreze că nu se află în situaţia de declarare a insolvenţei sau licihidării. În cazuri temeinic motivate, autoritatea contractantă poate prelungi o singură dată perioada de evaluare, cu excepţia situaţiilor în care trebuie să reevalueze ofertele ca urmare a unei decizii a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), a unei hotărari a Curţii de Apel sau a recomandărilor Unităţii Centrale pentru Verificarea Achiziţiilor Publice.
Garanţia suplimentară solicitată unui participant la licitaţie care depune o contestaţie va fi reţinută atat în cazul în care contestaţia acestuia este respinsă de către CNSC, dar şi dacă participantul renunţă la contestaţie. Sancţiunea nu va fi totuşi aplicată dacă se renunţă la contestaţie ca urmare a adoptării de către autoritatea contractantă a măsurilor de remediere necesare. Pentru departajarea ofertelor care au preţul cel mai scăzut identic, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita o nouă propunere financiară, caz în care contractul va fi atribuit ofertantului a cărui nouă propunere financiară are preţul cel mai scăzut, de a atribui contractul pe baza unor criterii suplimentare cu caracter exclusiv tehnic sau de a anula procedura.

Ministerul Transporturilor a tocat aiurea 140 milioane euro

n constatarea aparţine Comisiei Europene, printr-un raport de audit n cele mai grave probleme au fost sesizate la CFR şi CNADNR

Companiile din subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) au cheltuit 141,48 milioane euro fără respectarea legislaţiei sau nejustificat, potrivit unui raport de audit care a vizat perioada 2009 - aprilie 2012.
Ministrul Transporturilor, Ovidiu Ioan Silaghi, a prezentat o parte din rezultatele controlului de audit, precizand că unele aspecte legate de utilizarea fondurilor europene urmează să fie verificate şi de Oficiul European de Luptă Antifraudă, se arată într-un comunicat al MTI. "În total, Comisia Europeană a solicitat corecţii de 141,48 milioane euro bani cheltuiţi care vor fi suportaţi de la bugetul de stat, cheltuieli neeligibile sau plăţi nejustificate. Companiile din subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii au cheltuit sute de milioane de euro fără respectarea legislaţiei sau nejustificat, arată un raport efectuat de comisia de audit", potrivit sursei citate.

Prejudiciu de 42,5 milioane lei la CFR

La Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" SA, Curtea de Conturi a constatat că a fost prejudiciat patrimoniul public al statului cu suma de 42,5 millioane lei (9,4 milioane euro), prin executarea silită a 101,5 km cale ferată, în favoarea unor operatori economici privaţi. Totodată, Departamentul de Luptă Anti Fraudă (DLAF) a constatat încălcări ale prevederilor legale la atribuirea contractelor de lucrări în valoare de peste 52 milioane euro, fapt care poate conduce la aplicarea de corecţii financiare în valoare de 100%, respectiv la suportarea acestor sume de la bugetul de stat, potrivit sursei citate. Pentru reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti - Constanţa s-au constatat întarzieri de peste 2 ani şi suplimentări ale valorilor contractuale în sumă totală de peste 451 millioane lei (110 milioane euro).
Corpul de Control al Primului Ministru a constatat că la 31 mai 2011 ANAF a instituit sechestre asiguratorii asupra activelor companiei, în valoare de peste 700 milioane lei (155,55 millioane euro), iar din cauza managementului defectuos, patrimoniul privat al CFR a fost afectat astfel: 841 de vagoane călători şi marfă au fost înstrăinate, ca urmare a aplicării sechestrelor; 166 de vagoane de marfă şi uz administrativ au fost sustrase; 25 de vagoane au fost predate fără proces verbal către societati private; 147 vagoane au fost neinventariate iar 6 vagoane au fost tăiate abuziv. "Corpul de Control al MTI a constatat că, în derularea Contractului ISPA 2000/16/P/PT/001/03/02 încheiat de către CN CF CFR SA pentru reabilitarea secţiunilor Băneasa - Feteşti, plata sumei de 5,6 milioane lei (1,3 milioane euro), s-a realizat cu încălcarea unor prevederi ale Memorandumului de finanţare şi ale contractului de lucrări, astfel că suma a fost declarată neeligibilă şi, în consecinţă, a fost suportată de la bugetul de stat", se spune în comunicat. În plus, urmărirea defectuoasă a derulării contractului "Reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti - Constanţa, Tronsonul Băneasa - Fundulea, Lotul nr.2" a generat un litigiu prin care CN CFR SA a fost obligată la plata sumei de 38,2 milioane lei (8,5 milioane euro).

Nereguli în lanţ pe drumurile naţionale

În ceea ce priveşte Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania (CNADNR), în urma verificării legalităţii utilizării şi rambursării fondurilor provenite din credite externe rambursabile, Curtea de Conturi a constatat că la contractul de finanţare dintre Banca Europeană de Investiţii (BEI), Romania şi CNADNR, pentru finanţarea Proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a V-a, costul proiectului a fost majorat cu suma totală de 138,1 millioane lei (36,6 milioane euro), prin includerea unor cheltuieli neeligibile, respectiv taxe şi impozite, suportate din cofinanţare. Totodată, au fost efectuate plăţi în sumă de 11,04 milioane lei (2,5 milioane euro) fără respectarea clauzelor contractuale şi, în consecinţă, suportate de la bugetul de stat.
La Acordul de împrumut dintre Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi Romania, pentru finanţarea Proiectului de restructurare a transporturilor, suma de 225 milioane lei (50 milioane euro) din valoarea totală a proiectului (198,37 milioane euro), a fost anulată din cauza gestionării şi utilizării ineficiente a fondurilor, au fost făcute plăţi nelegale de 5,1 milioane lei (1,1 milioane euro) şi plăţi nejustificate de 3 milioane lei (668.645 euro), pentru servicii de consultanţă.
Pentru Acordul de împrumut BEI 22.417 pentru finanţarea Proiectului de construire a autostrăzii Arad - Timişoara şi a variantei de ocolire a oraşului Arad, au fost constatate plăţi nelegale în sumă totală de 6,04 milioane lei (1,3 milioane euro), fără documente justificative care să probeze livrarea bunurilor sau efectuarea serviciilor şi lucrărilor; acceptarea la plată a unor cantităţi suplimentare de lucrări în valoare de 109,2 milioane lei (24,2 milioane euro), fără documentele justificative aferente şi diminuarea veniturilor bugetului de stat cu suma de 9,5 milioane lei (2,1 milioane euro) deoarece nu au fost aplicate şi deduse penalităţi pentru întarzieri în executarea lucrărilor. În plus, CNADNR SA a încredinţat direct contracte de consultanţă juridică în valoare de 57,3 milioane lei (12,7 milioane euro).
Suma de 6,39 milioane lei (1,4 milioane euro) a fost plătită pentru activităţi legate de exproprierea imobilelor situate pe amplasamentul obiectivului de investiţii Autostrada Bucureşti - Constanţa, în condiţiile în care la 31 decembrie 2011 exproprierile nu erau finalizate, se arată în comunicat. Potrivit verificării, contractul "Sistem informatic pentru emitere, gestiune, monitorizare şi control a rovinietei" în valoare de 34,2 milioane lei (7,6 milioane euro) a fost atribuit cu încălcarea prevederilor legale specifice privind achiziţiile publice.

Plăţi ilegale şi la Administraţia Porturilor Maritime

În cazul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, s-a constatat o plată nelegală de 1,74 milioane lei (415.182 euro), un prejudiciu de 487.132 lei din cauza lipsei elementelor prefabricate care intră în componenţa valorică a lucrării în curs de execuţie "Pasarelă pietonală şi Port agrement zona Cazinou - Mamaia", încălcarea unor prevederi contractuale privind constituirea unor garanţii, valoarea garanţiilor neconstituite la contractele de agent şi de armator fiind în cuantum de 2,03 milioane lei (452.905 euro), investiţii asumate şi nerealizate de 2,05 milioane lei (500.000 Euro) şi neîncasarea sumelor aferente închirierii terenurilor aparţinand domeniului public, în cuantum de 2,5 milioane lei (561.205 euro). Ministerul precizează că, potrivit proiectului Raportului de Audit nr.2011/RO/REGIO/J2/995/1, Comisia Europeană a solicitat corecţii financiare pentru mai multe proiecte, respectiv construcţia autostrăzii Orăştie-Sibiu (corecţie de 428,9 milioane lei), autostrada Nădlac - Arad (168,8 milioane lei), reabilitarea DN 24 şi DN 24B (39,9 milioane lei). Totalul corecţiilor solicitate se ridică la 636,69 milioane lei (141,48 milioane euro).

Volkswagen se declară victimă a spionajului industrial din partea partenerului chinez FAW

n maşinile chinezeşti semănau oricum extrem de mult cu cele nemţeşti

Partenerul chinez al Volkswagen (VW) în China, FAW, este suspectat că a utilizat fără autorizaţie brevete aparţinand constructorului auto german, potrivit cotidianului german Handelsblatt. Timp de mai multe luni, FAW, partenerul VW într-o companie mixtă, a procedat la un spionaj "sistematic şi planificat" pentru copierea motoarelor şi cutiilor de viteză ale grupului german, potrivit unor surse citate de Handelsblatt.
Compania chineză intenţiona să comercializeze un automobil echipat cu aceste componente în Rusia şi să concureze astfel modelele Volkswagen şi ale diviziei cehe Skoda. "Este pur şi simplu o catastrofă", a declarat un membru al conducerii VW. Un purtător de cuvant al VW a declarat că grupul va analiza intens problema, adăugand că VW a colaborat foarte bine în ultimii ani cu partenerul chinez FAW.
Pană nu demult, constructorul german a constatat doar că maşinile partenerului chinez seamănă mult cu cele ale VW, a relatat publicaţia. La sfarşitul lui 2010 însă un prim caz a trezit suspiciunile VW, după ce FAW a fost suspectată de copierea planurilor unui motor care intră în componenţa automobilelor Polo şi Golf. Directorul general al FAW, Xu Jianyi, s-a angajat să pună capăt acestor practici, argumentand că reproducerea planurilor motoarelor VW a fost o eroare individuală. Handelsblatt a relatat că producătorul chinez a înfiinţat totuşi o uzină în China pentru copierea motoarelor, iar producţia a început deja.
La momentul respectiv, conducerea VW a decis să nu depună plangere împotriva partenerului său, pentru a nu-şi fragiliza prezenţa pe piaţa chineză. FAW şi VW sunt aliaţi din 1991 prin intermediul unei companii mixte care deţine uzine la Changchun şi Dalian, în nord-estul Chinei, şi la Chengdu, în centru.
În luna aprilie, cele două părţi au decis să îşi prelungească parteneriatul cu 25 de ani. În 2011, Volkswagen a vandut 2,26 milioane de maşini în China, care a devenit principala sa piaţă de export. Grupul german mai deţine o altă companie mixtă în China, mai veche, cu constructorul chinez SAIC.


Scandal în Asociaţia Producătorilor Europeni de Automobile

n Volkswagen cere demisia şefului Fiat de la conducerea ACEA

Volkswagen (VW) a cerut vineri demisia directorului general al Fiat, Sergio Marchione, de la conducerea asociaţiei producătorilor europeni de automobile ACEA şi a ameninţat că ar putea să se retragă din acest organism, după ce managerul italian a atacat politica de preţuri a grupului german.
Marchionne a sugerat, potrivit unui articol apărut în New York Times, că strategia de preţuri a VW provoacă "o baie de sange", relatează Bloomberg. Publicaţia a relatat că şefi de companii, între care şi Marchionne, preşedinte al ACEA, acuză grupul german că se foloseşte de criza datoriilor pentru a-şi extinde cota de piaţă. "Comentariile arată încă o dată că Marchionne nu este calificat pentru a fi preşedinte al ACEA", a declarat purtătorul de cuvant al VW, Stephan Gruehsem, care cere demisia şefului Fiat de la conducerea asociaţiei. El a adăugat că VW ia în considerare retragerea din ACEA.
Un reprezentant al Fiat din Torino, contactat de Bloomberg, a refuzat să comenteze. Disputa scoate în evidenţă tensiunile din industria auto europeană, care reflectă criza datoriilor. VW a raportat joi rezultate trimestriale record, în timp ce Fiat şi PSA Peugeot Citroen sunt afectate de agravarea pierderilor în Europa. Fabricile VW, BMW şi Daimler din Europa lucrează la o capacitate de peste 90%, în timp ce alţi producători europeni au rate de 60%-75%.

Secretarul general al ANRMAP a fost retrogradat

Eugen Cojoacă a fost retras din funcţia de secretar general al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) şi trecut într-un post de inspector guvernamental, prin decizie a premierului Victor Ponta.
Decizia a fost semnată de premier după ce actualul şef al ANRMAP a acuzat fosta conducere de nereguli în cadrul instituţiei. În urmă cu două săptămani, noul preşedinte al ANRMAP, Lucian Dan Vlădescu, a acuzat fosta conducere a autorităţii de mai multe nereguli, respectiv că a anulat ilegal procese verbale de contravenţie, că a făcut angajări pe relaţii de rudenie şi prietenie şi achiziţii la suprapreţ prin firme înfiinţate special pentru a furniza servicii instituţiei. El a anunţat că neregulile vor fi sesizate Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Parchetului de pe înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Banca Piraeus a preluat activele viabile ale ATEbank

Banca elenă Piraeus a preluat, prin absorbţie, activele viabile ale ATEbank, controlată de statul elen, inclusiv sucursala ATEbank Romania, tranzacţia fiind parte a procesului de restructurare şi consolidare financiară a sistemului bancar din Grecia. Piraeus Bank, a patra mare instituţie de credit din Grecia, este de asemenea prezentă în Romania. "Piraeus are două opţiuni în acest moment în Romania, fuziunea celor două sucursale locale sau vanzarea ATEbank Romania, care era deja anunţată de statul elen. O decizie va fi luată în următoarea perioadă. Există interes pentru preluarea ATEbank Romania", au declarat surse bancare. Începand de luni, 30 iulie, toată reţeaua de sucursale a ATEbank va opera în cadrul entităţii Piraeus Bank, dar îşi va menţine brandul comercial "ATEbank". Toate tranzacţiile clienţilor vor continua să fie derulate la fel ca pană acum, fără nicio schimbare, se arată într-un comunicat al grupului elen Piraeus Bank. Împreună, cele două bănci vor avea active de 75 miliarde de euro, depozite de 35 de miliarde de euro şi un sold al creditelor de 47 miliarde de euro.


Statele din zona euro analizează o nouă restructurare a datoriei Greciei


Partenerii europeni ai Greciei analizează o nouă restructurare a datoriei statului elen, vizand de această dată creditorii instituţionali, prin care îndatorarea ar putea fi redusă cu 70-100 miliarde euro şi menţinută ulterior la circa 100% din PIB, potrivit Kathimerini. Împrumuturile totale ale creditorilor oficiali pentru Grecia, care includ şi pachetele de ajutor financiar primite de la celelalte ţări euro, se situează la circa 220-230 miliarde de euro, au declarat oficiali europeni sub protecţia anonimatului.
Cel mai probabil scenariu este o restructurare a obligaţiunilor deţinute de Banca Centrală Europeană, băncile centrale naţionale din zona euro şi posibil a celor aflate în posesia statelor din uniunea monetară. Restructurarea, a doua după ce au fost şterse 100 de miliarde de euro din datoria Greciei către creditorii privaţi, ar fi ultima şansă a statului elen să rămană în zona euro, consideră oficialii europeni. BCE a refuzat să comenteze asupra informaţiilor. Obiectivul ar fi o reducere a îndatorării ţării cu 30%, 70-100 de miliarde de euro, în funcţie de modul în care se va derula, întrucat devine tot mai larg acceptat că prima restructurare, din martie, în care a fost implicat doar sectorul privat, nu a fost suficientă. De asemenea, recesiunea şi întarzierile programului de ajutor financiar în ultimele luni au făcut imposibilă atingerea obiectivelor. În ultimele săptămani au apărut informaţii în piaţa financiară că FMI nu ar mai fi dispus să finanţeze programul pntru statul elen dacă datoria ţării nu devine din nou sustenabilă. Discuţiile şi planurile se află doar în fază de început, însă un oficial european a estimat la 70% probabilitatea unei implicări a creditorilor instituţionali în restructurarea datoriei.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.