Economic

MOZAIC ECONOMIC: Război pe ecologizarea minelor

Ministerul Economiei a anulat patru licitaţii organizate anul trecut, cu o valoare totală de 70 milioane lei (15,2 milioane euro) şi care vizau achiziţia de lucrări de închidere şi ecologizare a unor obiective miniere, susţinand că acestea au fost acordate "preferenţial", şi va relua procedurile. icitaţiile au fost derulate prin Direcţia Generală a Achiziţiilor Publice, Concesiuni şi Servicii Interne din Ministerul Economiei, se arată într-un comunicat al instituţiei.

Instituţia a organizat un audit al activităţii proprii, în urma căruia a descoperit o serie de nereguli. "Auditul a scos la iveală faptul că licitaţiile au fost organizate în august 2011 cu nerespectarea prevederilor legale, astfel încat doar anumite companii să fie declarate caştigătoare", se spune în comunicat. Firmele care au caştigat licitaţiile sunt ECO Iinvest, Hidroconstrucţia, TPSUT Mehedinţi, Drupo, Petro Construct, Iridex Group Construcţii şi Cartel BAU. "Neregulile descoperite de Corpul de control, în toate cele patru cazuri, sunt diminuarea nejustificată a capacităţii economico-financiare a ofertanţilor şi garantiilor, firma caştigătoare nu avea obiectul de activitate principal sau secundar care să reprezinte o garanţie a abilităţii de executare a lucrărilor conform cerinţelor din caietul de sarcini, (...) nu rezultă o experienţă suficientă în domeniul închiderii/tehnologizării, oferta caştigătoare asigură garanţia lucrărilor pe parcursul unui singur an, acceptarea unor documente de calificare care, în condiţiile documentaţiei de atribuire, conduceau la eliminarea unor competitori", se precizează în comunicat. Licitaţiile vor fi reluate.


Controale în serie la Cadastru şi Ministerul Economiei

Inspectorii Guvernului acuză nereguli la Agenţia de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, indicand ca responsabili pe foşti secretari de stat n licitaţii de 70 milioane lei au fost anulate la Ministerul Economiei

Inspectorii Corpului de Control al Guvernului au identificat nereguli în derularea unui proiect al Agenţiei de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru care BIRD a împrumutat Romaniei peste 47 milioane euro, indicandu-i ca responsabili pe şeful Agenţiei şi foştii secretari de stat Giugea şi Tanczos.
Proiectul pentru care Romania a contractat un împrumut de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), în completarea sprijinului acordat de Uniunea Europeană, vizează estructurarea fermelor agricole şi îmbunătăţirea capacităţii agricultorilor de a-şi gestiona activele şi veniturile. Data de finalizare a proiectului este 30 iunie 2013. În urma verificărilor efectuate, inspectorii Corpului de Control au raportat la multe nereguli, precum introducerea în Manualul Operaţional al Proiectului a unui număr de şapte judeţe şi 56 unităţi administrativ-teritoriale noi, pentru care trebuia efectuate lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor, fără să fie explicate motivele acestei decizii şi dacă au fost respectate criteriile cantitative şi calitative. În nota de control, se arată că printre responsabilii pentru nerespectarea acestor dispoziţii se află şi director general general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), Mihai Busuioc.
Inspectorii arată totodată că lista a fost modificată prin adrese comune ale Ministerului Agriculturii şi Agenţiei de Cadastru, nu prin ordin de ministru cum prevede legea, din partea ministerului adresele fiind semnate de foştii secretari de stat din Ministerul Agriculturii Nicolae Giugea şi Barna Tanczos. O altă concluzie este că, pană la data controlului, ANCPI a organizat licitaţii pentru înregistrarea imobilelor în doar 50 de unităţi administrative dintr-un total de 153 unităţi, deşi proiectul trebuie finalizat pană la 30 iunie 2013, fiind încheiate contracte cu firme care derulează deja cu dificultate acelaşi tip de lucrări. Contractele sunt încheiate exceptand procedurile achiziţiilor publice, deoarece acestea nu se aplic- atunci cand contractul este atribuit ca urmare a unei proceduri specifice unor organisme internaţionale.
În document se mai arată că directorul ANCPI a aprobat conversia cărţilor funciare într-o bază de date digitală pentru peste cinci milioane astfel de cărţi, costul achiziţiei ridicandu-se la 217 milioane lei, în condiţiile în care preţul pentru fiecare pagină de scanat s-a ridicat la 4,31 lei. Inspectorii arată că în referatul de necesitate nu a fost prezentat modul de calcul al unui preţ de 4,31 lei pentru scanarea unei pagini de carte funciară şi de 43,1 lei pentru scanarea unei cărţi funciare vechi de minimum zece pagini. "Valoarea de 43,1 lei estimată de ANCPI pentru scanarea unei cărţi funciare vechi este nejustificată în comparaţie cu preţul de 64-86 lei pe care ANCPI îl plăteşte pentru efectuarea din oficiu a tuturor lucrărilor de cadastru şi carte funciară, inclusiv stocarea datelor pe suport informatic", se arată în nota de control. Raportul a fost transmis Secretariatului General al Guvernului şi Agenţiei de Cadastru.

FMI va sta la taifas cu Grecia pană în septembrie

Discuţiile dintre Grecia şi instituţiile creditoare, referitoare la noile măsuri de economii, se vor prelungi pană în septembrie, a anunţat joi Fondul Monetar Internaţional (FMI). "Ne aşteptăm ca discuţiile asupra programului de reforme să continue pană în septembrie", a declarat David Hawley, purtăror de cuvant al FMI, în timp ce o misiune de inspectori ai FMI, Comisiei Europene şi ai Băncii Centrale Europene (BCE) se află la Atena pentru evaluarea finanţelor publice. Hawley a adăugat, într-o conferinţă de presă la Washington, că rezultatul vizitei de evaluare este prematur de anticipat.
Sosiţi marţi la Atena, experţii troicii trebuie să evalueze stadiul măsurilor drastice de austeritate cerute autorităţilor de la Atena în schimbul noului program de susţinere în valoare de 130 de miliarde de euro, acordat în februarie pentru evitarea falimentului ţării. De rezultatul evaluării depinde furnizarea unei noi tranşe de ajutor, de circa 30 de miliarde de euro, necesară pentru refinanţarea Greciei. În urmă cu două săptămani, FMI a indicat că există întarzieri în aplicarea programului de reducere a deficitului bugetar. Reprezentanţii troicii şi cei ai Ministerului elen al Finanţelor au discutat miercuri seara un program de economii de 11,6 miliarde de euro, din bugetele pe 2013 şi 2014, potrivit unei surse guvernamentale.

Acţiunile Facebook au pierdut încă 12%

De la listarea la bursă şi pană acum, acţiunile companiei au scăzut cu 29%

Acţiunile Facebook s-au depreciat cu 12% joi seara la New York după prezentarea raportului financiar pentru trimestrul al doilea, primul după listarea la bursă, care a relevat încetinirea creşterii veniturilor şi scăderea marjelor de profit.
Veniturile companiei au crescut cu 32%, la 1,18 miliarde dolari, uşor peste media estimărilor analiştilor, iar numărul utilizatorilor activi lunar a avansat la 955 milioane, faţă de cifra de 950,1 milioane anticipată de specialişti, transmite Bloomberg. Creşterea veniturilor a fost însă estompată de majorarea cheltuielilor de marketing şi vanzări, care au crescut de patru ori, la 392 milioane de dolari, reţeaua de socializare raportand o pierdere netă de 157 milioane de dolari. Facebook a precizat că a înregistrat un profit ajustat pentru anumiţi factori excepţionali echivalent cu 12 cenţi pe acţiune. Marja de profit operaţional a fost de 43%, faţă de 53% în trimestrul al doilea al anului trecut.
Mark Zuckerberg, fondatorul şi directorul general al companiei, şi ceilalţi membrii ai board-ului executiv s-au adresat analiştilor pentru prima dată după listarea Facebook, pe 18 mai. Managerii nu au prezentat estimări şi nu au încercat să dea asigurări investitorilor privind perspectivele de creştere ale companiei. Acţiunile Facebook au scăzut cu 12% după prezentarea rezultatelor, în urma tranzacţiilor futures realizate după închiderea şedinţei oficiale la New York. Titlurile au atins un minim de 23,75 dolari, cu 37% sub preţul de la listare, de 38 dolari. Facebook a închis şedinţa oficială de joi în scădere cu 8,5%, la 26,85 dolari, cu 29% sub cotaţia de la debut.

Şomajul din Spania a crescut la cel mai ridicat nivel din istoria democratică a ţării

Şomajul din Spania a crescut în trimestrul al doilea la 24,6%, cel mai ridicat nivel din istoria democratică a ţării, după ce guvernul condus de premierul Mariano Rajoy a introdus măsuri de austeritate şi a înlesnit legislaţia privind concedierile pentru a încuraja angajările. În primul trimestru, rata şomajului era de 24,4%. Noul nivel al indicatorului, comunicat vineri de institutul de statistică de la Madrid, reprezintă cel mai ridicat şomaj din 1976, anul morţii dictatorului Francisco Franco, cand ţara a început tranziţia către democraţie, transmite Bloomberg.
Rajoy încearcă să reducă deficitul bugetar uriaş şi să introducă reforme în economie, care trece prin cea de-a doua rundă de recesiune din ultimii trei ani, tot mai profundă de la un trimestru la altul. Spania a încheiat anul 2011 cu un deficit bugetar de 91,3 miliarde euro, reprezentand 8,5% din PIB, în timp ce datoria publică totaliza 735 miliarde euro, aproape 70% din PIB.
Scorul Partidului Popular, aflat la putere, este în cădere liberă în sondaje din cauza măsurilor de austeritate şi deciziei de a înlesni concedierile, care nu şi-au atins scopul, de a reduce costurile de finanţare. Guvernul spaniol plăteşte o dobandă de peste 7% pentru a împrumuta bani cu scadenţa la 10 ani, nivel la care Grecia, Portugalia şi Irlanda au solicitat ajutoare externe. Reforma legislaţiei muncii, care a "ieftinit" concedierile, a avut rolul de a reduce şomajul prin încurajarea angajărilor. Mai multe companii însă au anunţat concedieri de la introducerea noilor reguli.

Cursurile BNR pentru euro şi dolar au coborat vineri

Banca Naţională a Romaniei (BNR) a anunţat vineri un curs în scădere cu 0,87 bani pentru euro, la 4,6118 lei/euro, iar referinţa pentru dolar a coborat mai accentuat, cu 5,23 bani, la 3,7575 lei/dolar. Banca centrală a afişat joi referinţe în creştere pentru euro şi dolar, de 4,6205 lei/euro, respectiv 3,8098 lei/euro, însă cursurile nu au depăşit recordurile istorice de marţi. Leul s-a apreciat vineri şi în faţa francului, referinţa coborand de la 3,8474 lei/franc la 3,8401 lei/franc. Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc. Primele operaţiuni de vineri au fost realizate la 4,6100 lei/euro, uşor sub nivelurile de joi de la ora 17:00, de 4,6155 - 4,6180 lei/euro.
Cotaţiile au continuat să scadă în prima oră de tranacţionare, iar minimul zilei a fost 4,6000 lei/euro. Unii dealeri au spus că această apreciere ar putea fi tradusă printr-o reacţie întarziată a jucătorilor pe cursul leu/euro la declaraţia de joi a preşedintelui Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, potrivit căruia instituţia este pregătită să ia toate măsurile pentru a proteja euro. Ulterior, cotaţiile au revenit pe creştere, iar în jurul orei 13:00, euro era schimbat pentru 4,6120 - 4,6140 lei. Dobanzile practicate vineri dimineaţă de băncile comerciale pentru plasamentele cu scadenţă la o zi se situau la 4,82 - 5,29% pe an, uşor peste nivelurile din ziua precedentă, de 4,78% - 5,26% pe an. Totodată, randamentele cu scadenţa la o săptămană au urcat de la 4,83 - 5,32% la 4,85 - 5,34% pe an.

Evaziunea în marile staţiuni din Grecia ajunge şi la 100%

Grecia a refuzat însă sprijinul oferit de inspectori fiscali voluntari germani

Rata evaziunii fiscale în marile staţiuni din Grecia, precum cele din Zakynthos, Lefkada sau Creta, ajunge şi la 100%, în timp ce pentru altele, situate în Santorini sau Corfu, se situează la 75% sau peste acest nivel, potrivit Ministerului de Finanţe de la Atena, citat de cotidianul Athens News. Divizia de delicte finaciare SDOE a descoperit rate uriaşe de evaziune fiscală în timpul unor inspecţii care au vizat mai multe insule şi alte staţiuni de vară, a anunţat Ministerul de Finanţe, potrivit cotidianului Athens News.
Potrivit rezultatelor inspecţiilor, derulate în perioada 6-23 iulie, 6 din fiecare 10 afaceri controlate au fost găsite cu nereguli. Astfel, autorităţile au identificat 805 încălcări ale legislaţiei privind taxele din totalul celor 1.410 inspecţii derulate la magazine şi alte afaceri (57%). Rate de evaziune fiscală de pană la 100% au fost înregistrate pe insulele Zakynthos şi Lefkada, în Rethymno de pe insula Creta şi în Kastoria. Alte regiuni din Creta au înregistrat, de asemenea, evaziune fiscală ridicată, precum Hania (87%) şi Iraklio (78%). În topul evaziunii se situează şi Santorini (83%), Corfu (75%), Naxos (73%) şi Mykonos (68,5%), potrivit Athens News.
Atena a fost nevoită să apeleze la două programe succesive de ajutor financiar extern, însumand 240 de miliarde de euro, după ce îndatorarea foarte ridicată a statului a adus ţara aproape de faliment. Programele de ajutor extern au fost condiţionate de măsuri dure de austeritate, între care reduceri de salarii şi pensii, precum şi concedieri în sectorul de stat. Evaziunea fiscală a fost identificată ca o posibilă sursă de venituri importante pentru stat, însă autorităţile nu au reuşit să obţină încasările estimate.
Potrivit Financial Times, Germania a încercat să ajute Grecia să reducă evaziunea, însă nu a putut ajunge la o înţelegere cu oficialii eleni. Cotidianul britanic informa în feberuarie, că autorităţile germane au recrutat circa 160 de voluntari experţi în colectarea taxelor, care să meargă în Grecia pentru a ajuta la combaterea evaziunii, în timp ce presa elenă scria despre "o forţă de asalt formată din colectori de taxe germani". În iulie, Bild a scris, citand surse guvernamentale, că Germania a renunţat la planul de a trimite în Grecia experţi care să ajute la combaterea evaziunii, pentru că oficialii de la Atena nu au fost interesaţi de propunere. Oficialii eleni nu au fost interesaţi şi au considerat trimiterea unor agenţi fiscali drept un amestec în afacerile interne ale ţării.

---