ArcelorMittal Galaţi iniţiază noi programe de plecări voluntare ale angajaţilor
ArcelorMittal Galaţi a anunţat, joi, printr-un comunicat de presă, deschiderea unor noi scheme de plecări voluntare ale angajaţilor din combinat, oficialii companiei susţinand că astfel se va menţine competitivitatea unităţii siderurgice gălăţene.
Potrivit sursei citate, aceasta nu este singura măsură luată de către conducere pentru menţinerea competitivităţii combinatului, ci anumiţi angajaţi vor fi mutaţi în alte departamente şi se va renunţa la unele contracte cu firme terţe, lucrările urmand să fie făcute de către propriii angajaţi ai companiei. "ArcelorMittal Galaţi continuă măsurile în vederea menţinerii competitivitaţii, îmbunătăţirii productivităţii, reducerii costurilor fixe, sporirii flexibilitaţii şi policalificării forţei de muncă. Principalele măsuri care vor fi implementate constau în: realocarea de angajaţi către Laminorul de Tablă Groasă nr. 1, reducerea volumului lucrărilor pentru companiile contractoare, lansarea unei scheme de plecări voluntare, precum şi continuarea programelor de studiu care să determine nevoia reală de forţă de muncă în toate sectoarele de activitate. Pentru a proteja slujbele propriilor angajaţi, combinatul va prelua din activităţile realizate de companiile contractoare şi le va redirecţiona către salariaţii săi", se arată în comunicatul de presă. În plus, ArcelorMittal Galaţi anunţă deschiderea unei scheme de plecări voluntare numai pentru angajaţii din cadrul Departamentului Structural & Skill Pool, acestora urmand să li se ofere pachetele financiare în funcţie de vechime şi de venitul actual.
Managementul combinatului avertizează că nu va aproba cererile trimise de către angajaţii care au competenţe considerate a fi necesare pentru companie. Combinatul siderurgic de la Galaţi a pierdut în ultimii 11 ani, după etapa privatizării, aproape 19.000 de angajaţi, toţi renunţand la locurile de muncă şi alegand plăţile compensatorii acordate de către ArcelorMittal.
În prezent, doar aproximativ 9.000 de oameni mai sunt salariaţi ai ArcelorMittal Galţi, faţă de peste 27.000, cat avea Sidex în 2001, înainte de privatizare. Cea mai consistentă parte a autodisponibilizărilor s-a făcut în primul an de după privatizare, cu sprijinul Executivului care a acordat plăţi compensatorii prin Ordonanţă de Guvern. Au urmat apoi mai multe serii de autodisponibilizări stimulate exclusiv din fondurile companiei. Astfel, pană în 2006 au existat cinci scheme de plecări voluntare, combinatul ajungand să numere atunci 16.000 de salariaţi. Un an mai tarziu, în 2007, compania siderurgică care cumpărase Sidex ajunsese la 14.000 de angajaţi, aproape jumătate faţă de cat număra în toamna lui 2001, la privatizare. Astfel de măsuri au fost luate şi în 2008, cand alţi 1.000 de siderurgişti au ales salariile compensatorii, lucru întamplat şi în 2009, an în care s-a înregistrat şi o perioadă critică pentru ArcelorMittal şi pentru salariaţii companiei.
Închiderea Uzinei Cocso-Chimice din acel an a însemnat deschiderea unei noi scheme, aplicată în special pentru cocsari, şi alţi angajaţi ai combinatului alegand însă să părăsească unitatea. în plus, în aceeaşi perioadă, administraţia combinatului i-a trimis pe toţi cei 12.600 de angajaţi în şomaj tehnic, pentru o perioadă de cate zece zile, prin rotaţie. Pană la sfarşitul anului, în combinatul de la Galaţi mai erau doar 9.500 de oameni care aveau contracte cu ArcelorMittal. Astfel de procese s-au oprit pe parcursul anului 2010, dar au fost reluate în 2011, cand noul program de plecări a fost cel care redus numărul angajaţilor combinatului siderurgic gălăţean la 9.000.
Combinatul Sidex Galaţi a fost privatizat în noiembrie 2001, fiind cumpărat de către compania anglo-indiană LNM Holdings NV, devenită ulterior ArcelorMittal. Valoarea tranzacţiei a fost de 70 de milioane de dolari, plătită în mai multe rate şi care a inclus angajamente din partea cumpărătorului pentru realizarea unor investiţii de 350 de milioane de dolari în diferite sectoare, în special în cele care ţin de protecţia mediului. în plus, la privatizare, măsura concedierilor colective a fost interzisă de către statul roman în primii cinci ani de după preluarea combinatului.
Privatizarea a fost una controversată, vorbindu-se despre faptul că atunci cand a fost administrată de către stat compania ar fi produs pierderi de un milion de dolari pe zi, din cauza firmelor-căpuşă. La doi ani de la perfectarea tranzacţiei, combinatul a început să înregistreze profit fără eforturi investiţionale majore. Acest lucru s-a întamplat pană la apariţia crizei economice, cand ArcelorMittal Galaţi a anunţat că înregistrează pierderi importante. Compania a decis totuşi să continue investiţiile, alocand pentru refacerea unui furnal de pe platforma siderurgică peste 80 de milioane de euro, o sumă mai mare decat cea cu care achiziţionat întreg combinatul.
Stransă cu uşa, Grecia încearcă să economisească
Grecia a identificat economii de 11,6 miliarde pentru 2013 şi 2014, cerute de creditorii internaţionali pentru continuarea ajutorului financiar, iar propunerile vor fi prezentate joi aprobării finale a liderilor coaliţiei de guvernămant, a declarat o sursă apropiată situaţiei. Detaliile economiilor vor fi prezentate de premierul elen, Antonis Samaras, celorlalţi doi lideri din coaliţie, a afirmat sursa din Ministerul de Finanţe de la Atena. Pentru a-şi demonstra buna credinţă, guvernul elen a identificat economii cu 27 de milioane de euro mai mari decat era prevăzut în memorandumul iniţial. Astfel, 10 milioane de euro au fost asigurate prin reduceri de salarii impuse miniştrilor, iar restul de 17 milioane de euro prin costuri imobiliare mai reduse ale ministerelor. Grecia s-a angajat la începutul acestui an să găsească economii de 11,6 miliarde de euro, parte a acordului pentru al doilea pachet de ajutor financiar acordat ţării de creditorii internaţionali. îndeplinirea angajamentului a fost amanată, din cauza instabilităţii politice generate de cele două runde de algeri parlamentare anticipate din mai şi iunie.