Mozaic economic: Producătorii agricoli cer starea de urgenţă şi oprirea exporturilor
Agricultorii cer instituirea stării de urgenţă din cauza secetei, ceea ce ar presupune printre altele sistarea exporturilor de cereale, afirmă Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din Romania (LAPAR), care susţine că 80% din cultura de porumb este compromisă. "Am cerut declararea stării de urgenţă din cauza secetei, iar domnul ministru ne-a trimis la dicţionar. Ne-am uitat în dicţionar şi am văzut că se declară starea de urgenţă şi din cauza calamităţilor naturale, printre care şi seceta. Astfel, statul ar trebui să sisteze urgent exporturile, să gestioneze corect stocurile existente de cereale, prin însilozarea lor în condiţii de siguranţă, şi să pună în funcţiune toate instalaţiile de irigaţii", a spus Baciu.
El susţine că rezervele de cereale ale Romaniei sunt suficiente pentru maxim două săptămani, după care ar trebui să se recurgă la importuri. "Noi n-avem mancare pentru mai mult de două săptămani", a afirmat el. Baciu a mai spus că în cazul porumbului situaţia este dezastruoasă, peste 80% din cultură riscand să fie compromisă. Floarea soarelui riscă să piardă 50% din producţie, iar la grau, spune oficialul patronatului, s-a obţinut jumătate din cultura de anul trecut, iar preţurile s-au dublat în ultima lună. "E prăpăd", a încheiat el.
Daniel Botănoiu, seretar de stat în MADR, spune că statul a luat cateva măsuri împotriva secetei, dar că nu este cazul decretării unei stări de urgenţă. "N-am înţeles ce vor cei de la LAPAR. Le-am zis să vină la minister şi să ne explice", a afirmat el.
Pe de altă parte, asociaţii din mai multe judeţe au reclamat în ultimele zile că mare parte din culturile de cereale a fost compromisă din cauza secetei şi au cerut declararea stării de urgenţă. Asociaţia Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice din Vrancea a solicitat marţi Ministerului Agriculturii instituirea stării de urgenţă în judeţ, din cauza gradului mare de calamitare a culturilor afectate de seceta din ultimele luni. Potrivit preşedintelui Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea, Constantin Bazon, cele mai afectate de secetă sunt culturile de porumb şi floarea-soarelui care sunt compromise iremediabil în proporţii covarşitoare. Conform sursei citate, pagubele înregistrate de marii fermieri sunt la ora actuală de ordinul zecilor de miliarde de lei, însă nici micii agricultori nu-şi vor putea recupera măcar banii investiţi. De asemenea, Asociaţia Producătorilor Agricoli din Brăila solicită Ministerului Agriculturii decretarea stării de urgenţă după ce seceta a compromis recoltele. Potrivit Steluţei Duţu din cadrul Asociaţiei Producătorilor Agricoli Brăila, în judeţ sunt zeci de mii de hectare compromise din cauza secetei prelungite, astfel încat se impune decretarea stării de urgenţă.
Promisiuni de la Guvern
Premierul Victor Ponta a anunţat marţi că Guvernul va reduce tariful la apa folosită pentru irigaţii cu 50 lei/mia de metri cubi, va aloca suplimentar 25 milioane euro pentru proiecte de irigaţii şi îi va despăgubi pe fermierii afectaţi de secetă. El a arătat că reducerea tarifului la irigaţii va permite creşterea suprafaţei irigate cu cel puţin 35.000 hectare.
Despăgubirile vor fi acordate, după încheierea campaniei de recoltat, pentru întreprinderile mici şi mijlocii a căror producţie a fost afectată cu cel puţin 30%, veniturile acestora urmand să fie compensate, raportat la anii trecuţi, cu 80% din pierderea înregistrată în acest an din cauza secetei, precum şi pentru fermierii care nu se încadrează în categoria IMM-urilor, aceştia urmand să beneficieze de un ajutor individual de 7.500 euro.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a afirmat tot marţi că seceta a afectat culturile agricole din judeţele din sudul, sud-estul şi estul ţării, iar după recoltare Ministerul Agriculturii va stabili cuantumul sumelor cu care vor fi despăgubiţi agricultorii. "Judeţele din Ardeal au fost oarecum ferite de aceste probleme. Dacă vă uitaţi pe harta deşertificării veţi vedea că pe zona de sud avem cele mai multe probleme. Nu pot să fac o estimare în momentul de faţă, pentru că suntem în plină campanie de recoltare. La grau avem 80% din producţie recoltată", a spus el. Ministrul a afirmat că după recoltare vor fi stabilite concluziile şi va intra în vigoare o hotărare de guvern pentru acordarea de despăgubiri.
Alcatel-Lucent va concedia 5.000 de angajaţi
Alcatel-Lucent, unul dintre cei mai mari producători de echipamente telecom din lume, va tăia 5.000 de locuri de muncă în cadrul unui plan de scădere a cheltuielilor cu 750 milioane euro, după ce a raportat pentru trimestrul al doilea o pierdere majoră.
Pierderea raportată de companie pentru trimestrul al doilea este de 254 milioane euro, transmite Bloomberg. Rezultatul negativ din perioada aprilie-iunie reprezintă prima pierdere a Alcatel-Lucent din ultimele cinci trimestre şi răstoarnă profitul net de 43 milioane euro înregistrat în perioada corespunzătoare a anului trecut.
Compania a revenit anul trecut pe caştig şi a înregistrat primul an cu profit din ultimii şase, datorită concedierilor, reducerii cheltuielilor administrative şi modificării lanţului de furnizori. Vanzările grupului sunt însă în coborare, din cauza crizei din Europa, care determină operatorii de pe continent să scadă cheltuielile, dar şi ascensiunii competitorilor din Asia, precum Huawei sau ZTE.
Producătorul de echipamente pentru reţele de telecomunicaţii, format în 2006 prin fuziunea Alcatel cu Lucent, a anunţat recent că nu îşi poate atinge obiectivul pentru sfarşitul anului privind îmbunătăţirea marjei ajustate de profit operaţional. Acţiunile companiei s-au depreciat în acest an cu 28%, în timp ce titlurile rivalului european Ericsson au pierdut 14%. Vanzările Alcatel-Lucent au scăzut cu 7,1% în trimestrul al doilea, la 3,5 miliarde euro, iar compania a înregistrat o pierdere operaţională ajustată de 31 milioane euro, faţă de un caştig de 87 milioane euro în perioada corespunzătoare a anului trecut. Directorul general al Alcatel-Lucent, Ben Verwaayen, a declarat în luna mai că operatorii telecom din Marea Britanie, Germania, Italia sau Franţa nu sunt dispuşi să investească prea mult în modernizarea reţelelor, din cauza crizei datoriilor de stat şi atitudinii nefavorabile a autorităţilor de reglementar.
Citigroup: Grecia are 90% şanse să iasă din zona euro în următorul an
Citigroup estimează că Grecia are 90% şanse să iasă din zona euro în următoarele 12-18 luni, cu consecinţe grave pentru restul statelor uniunii monetare, inclusiv dificultăţi economice prelungite.
Analiştii Citigroup consideră că ieşirea Greciei din zona euro ar putea avea loc în următoarele două-trei trimestre, transmite Bloomberg. Cea mai probabilă dată pentru plecarea statului elen din uniunea monetară este 1 ianuarie 2013, potrivit unui raport al băncii. "Ne aşteptăm la dificultăţi economice prelungite şi presiuni pe pieţele financiare în statele de la periferie, care se vor revărsa într-o nouă recesiune pentru zona euro, în acest an şi în următorul", notează analiştii.
O misiune a oficialilor Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene se află în Grecia pentru evaluarea situaţiei economice şi financiare a statului. Surse oficiale citate recent în presa străină indică un sentiment de îndoială că Grecia îşi mai poate atinge obiectivele convenite cu instituţiile financiare internaţionale, în timp ce Germania şi alte state din zona euro ar putea evita să suplimenteze ajutoarele acordate statului elen. Citigroup avertizează şi că Spania şi Italia vor intra probabil în acorduri de "bailout" înainte de sfarşitul acestui an.
BCE va apăra euro cu orice preţ
Banca Centrală Europeană (BCE) este pregătită să ia toate măsurile pentru a proteja euro, a declarat, joi, la Londra, preşedintele BCE, Mario Draghi, indicand că instituţia este pregătită să intervină pentru reducerea costurilor de împrumut aflate la niveluri nesustenabile în cazul unor ţări. "În limita mandatului nostru, BCE este gata să facă orice este necesar pentru protejarea monedei euro. şi credeţi-mă, va fi de ajuns", a spus Draghi, în timpul unei conferinţe, potrivit Bloomberg.
Banca se află sub presiune din parea statelor zonei euro pentru a-şi asuma un rol mai important în lupta împotriva crizei datoriilor. Preşedintele BCE a subliniat progresele "extraordinare" ale liderilor europeni în ultimele şase luni, însă a avertizat că rolul băncii centrale nu este de a acţiona în locul acestora. Şeful BCE a indicat că instituţia ar putea interveni pentru reducerea costurilor de împrumut ale unor state confruntate cu probleme majore la finanţarea din piaţă. "În măsura în care nivelul costurilor de împrumut afectează funcţionarea canalelor de transmisie a politicii monetare, intră în mandatul nostru", a spus el.
Afirmaţiile preşedintelui BCE au influenţat pozitiv bursele europene, iar euro s-a apreciat cu circa 1% faţă de dolar, la 1,227 dolari. Comentariile lui Draghi vin în contextul cererilor Spaniei ca BCE să facă mai mult pentru a lupta împotriva incertitudinilor de pe piaţa financiară, după ce randamentele obligaţiunilor guvernului de la Madrid au atins noi recorduri în această săptămană. Randamentul obligaţiunilor spaniole pe zece ani a coborat după declaraţiile lui Draghi, cu 0,14 puncte, la 7,24%. BCE a redus la începutul lunii iulie principalele rate ale dobanzilor cu 0,25 puncte procentuale, aducand dobanda de politică monetară la minimul record de 0,75%.
Euro şi dolarul îşi reiau creşterea
Cotaţiile monedei naţionale au crescut uşor în prima parte a sesiunii de joi, astfel că Banca Naţională a Romaniei a anunţat referinţe în creştere pentru euro şi dolar, de 4,6205 lei/euro, respectiv 3,8098 lei/euro, însă cursurile nu au depăşit recordurile istorice de marţi. În sesiunea precedentă, referinţa BNR pentru euro a coborat 2,11 bani, la 4,6186 lei/euro, iar cursul pentru dolar cu 3,03 bani, la 3,8040 lei/dolar. În şedinţa de marţi, cursurile au atins valori record, de 4,6397 lei/euro, respectiv 3,8343 lei/dolar.
Leul s-a depreciat abrupt de la începutul lunii, cu 4,2% la nivelul referinţei de marţi, doborand record după record. Sentimentul jucătorilor fiind puternic influenţat de turbulenţele politice din Romania, care au avut ecouri internaţionale. Leul s-a depreciat joi şi în faţa francului, referinţa urcand de la 3,8455 lei/franc la 3,8474 lei/franc. în şedinţa de marţi cotaţia a atins maximul din 12 august 2011, cand francul a fost cotat la 3,8926 lei.
Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc. Primele operaţiuni au fost realizate la 4,6210 lei/euro, uşor peste nivelurile de miercuri de la ora 17:00, de 4,6135 - 4,6165 lei/euro. În prima parte a seseiunii volumele au fost foarte reduse, potrivit dealerilor, iar în jurul orei 13:00 schimburile se realizau la 4,6200 - 4,6225 lei/euro. Dobanzile practicate joi dimineaţă de băncile comerciale pentru plasamentele cu scadenţă la o zi se situau la 4,78 - 5,26% pe an, aproape de nivelurile din ziua precedentă, de 4,76 - 5,24% pe an. Totodată, randamentele cu scadenţa la o săptămană au coborat de la 4,86 - 5,34% la 4,83 - 5,32% pe an.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
