Mozaic economic: Managerii romani se aşteaptă la o nouă recesiune
Majoritatea managerilor romani estimează că varful crizei nu a fost atins, iar mai mult de 50% văd posibilă o nouă recesiune în Romania, cel mai mare risc fiind considerat cursul de schimb, în contextul devalorizării semnificative a monedei naţionale din ultimul timp, potrivit Roland Berger. Concluziile reies din cel mai recent studiu Roland Berger Strategy Consultants care reflectă modul în care managerii percep criza datoriilor suverane şi efectele acesteia asupra accesului la finanţare şi economiei reale. Rezultatele studiului din Romania, realizat în zece ţări din Europa, sunt prezentate comparativ cu cele din Germania.
Astfel, dacă managerii germani tind să fie mai optimişti, cei romani se aşteaptă la un impact major al crizei datoriilor publice asupra economiei noastre. 80% dintre managerii romani intervievaţi estimează că varful crizei încă nu a fost atins. În acelaşi timp, aşteptările privind economia romanească răman moderate, majoritatea estimand o creştere PIB de 1%-2% în 2013 - nivel mai scăzut decat în Germania. În medie, managerii romani tind să fie mai preocupaţi de impactul crizei datoriilor publice asupra economiei romaneşti şi asupra companiilor lor, o majoritate clară a respondenţilor romani (54%) văd posibilă, şi chiar probabilă, o nouă recesiune în Romania. Prin comparaţie, 70% dintre managerii germani nu percep un astfel de risc.
Se prevede aşadar o înrăutăţire a situaţiei actuale şi o reducere a activităţii economice, mai ales în ceea ce priveste restrangerea creditării şi reducerea exporturilor intra-europene. în Romania în mod special, teama creşterii şomajului este mare. În ciuda valului general de incertitudine însă, peste 60% dintre cei chestionaţi în ambele ţări aşteaptă creşteri de peste 10% pentru propriile companii, mult mai mult aşadar decat pentru cele două economii în întregul lor.
Analizand sectoarele de activitate, serviciile financiare sunt cele mai afectate de criza datoriilor publice atat în Romania, cat şi în Germania. În Romania însă, sectorul construcţiilor, precum şi retailul, bunurile de consum şi industria auto par să fie considerabil mai afectate. Energia şi utilităţile, sectorul farmaceutic şi media par să fie cele mai stabile în faţa crizei.
De asemenea, spre deosebire de managerii germani, majoritatea celor romani consideră că Grecia va părăsi zona euro, însă nu există o teamă generalizată de destrămare a monedei unice. Cand vine vorba de finanaţare, deşi atat managerii romani cat şi cei germani fac faţă aceloraşi provocări, perspectiva din Romania este totuşi mai sumbră decat în Germania.
Criza din 2008-2009 a ajutat firmele să se consolideze
Mai mult de jumătate dintre companiile romaneşti şi mai mult de două treimi dintre cele germane se consideră bine pregătite pentru o scădere a activităţii economice sau pentru o nouă criză în 2012, raportat la competitorii lor. Spre comparaţie, în 2011, 52% din cei chestionaţi în Romania şi 66% dintre cei din Germania au indicat că au fost ajutaţi semnificativ de criza economică din 2008/09 în a-şi îmbunătăţi competitivitatea pe termen lung prin restructurări.
Astfel, în cazul unei încetiniri a activităţii sau apariţiei unei crize de lichiditate sau monetare, 58% din companiile romaneşti sunt de părere că sunt bine sau foarte bine poziţionate. În ceea ce priveşte potenţialele obstacole în calea creşterii, deşi a scăzut în importanţă, lipsa de personal calificat rămane cea mai mare provocare în ambele ţări. Între timp, teama privind un acces dificil la finanţare a crescut considerabil pe parcursul ultimului an.
Pe langă acţiunile de stimulare a creşterii vanzărilor, reducerile de costuri şi programele de creştere a eficienţei, o mai bună gestionare a riscului se află, de asemenea, printre principalele priorităţi din Romania. De aceea, acţiunile de restructurare sunt în continuare în centrul atenţiei managerilor, problemele de lichiditate avand o importanţă specială.
Cand vine vorba de gestionarea riscului, deşi riscurile legate de preţul materiilor prime sunt considerate ca fiind deosebit de importante, riscul valutar este totuşi văzut ca avand impact pe o scară mai largă. în Romania, situaţia s-a inversat faţa de 2011, în condiţiile în care riscul legat de materiile prime s-a menţinut stabil, în timp ce riscul legat de cursul de schimb a crescut semnificativ în importanţă (78% în 2012 faţă de 48% în 2011). Această preocupare se explică în principal pe fondul recentei devalorizări a monedei naţionale, cauzate de criza de încredere indusă de instabilitatea politică internă şi impactul crescut al crizei datoriilor publice.
Studiul a fost efectuat în perioada martie-mai 2012, prin intervievarea top managerilor. în Romania şi Germania, a luat parte la sondaj conducerea a peste 300 de companii din majoritatea sectoarelor economice. Roland Berger Strategy Consultants este una dintre cele mai mari firme de consultanţă la nivel mondial şi cea mai mare de origine europeană.
O companie chineză investeşte 1 miliard de dolari la Rovinari
Compania chineză China Huadian Engineering va investi peste un miliard de dolari în construcţia unui grup energetic cu o capacitate de cel puţin 500 MW la termocentrala Rovinari. Investiţia va genera direct peste 500 locuri de muncă, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei. Compania chineză a fost selectată să deruleze investiţia în urma unei licitaţii internaţionale derulată în luna mai. Alt ofertant în cadrul licitaţiei a fost compania japoneză Marubeni Corporation.
Noua termocentrală va funcţiona pe bază de lignit şi va fi construită pe amplasamentul a două blocuri energetice ale Complexului Energetic Rovinari, dezafectate.
Compania de stat China Huadian Engineering are ca principale domenii de activitate producţia de utilaje grele, tehnologii de tratarea apei şi protecţia mediului, energii din surse neconvenţionale, construcţia de centrale electrice, respectiv cercetare şi dezvoltare de produse de înaltă tehnologie. Operaţiunile grupului China Huadian Corporation, din care face parte compania, includ producţia de energie, servicii de termoficare, dezvoltarea de energie din surse primare, precum cărbunele şi alte servicii tehnologice pentru domeniul energetic. China Huadian Engineering a realizat 212 centrale electrice în China, Indonezia, Malaezia, Cambodgia, avand lucrări în desfăşurare şi în Turcia.
Cotele apelor Dunării aduc Romaniei pierderi de 3 milioane de euro
Seceta din ultima vreme a făcut ca nivelul Dunării pe teritoriul Romaniei să scadă schiar şi sub 2 metri, iar vasele de croazieră cu turişti străini nu mai pot circula pană în Deltă, turoperatorii estimand că Romania va pierde astfel peste 3 milioane de euro dacă autorităţile nu draghează fluviul. "Problema se pune în principal pe partea bulgară, între Turnu Măgurele şi Giurgiu, unde există un prag care se poate traversa foarte greu în momentul de faţă din cauza cotelor foarte mici, de aproximativ doi metri. Cei de la ministerul Transporturilor nu au ajuns la niciun rezultat cu bulgarii, care refuză să dragheze. Romanii refuză şi ei, pentru că e obligaţia Bulgariei, şi toată lumea are de pierdut", a declarat Gheorghe Mărginean, proprietarul agenţiei Karpaten Turism, care acoperă peste 80% din serviciile la sol adresate turiştilor care vin în croazieră pe Dunăre în Romania.
Mărginean estimează că în cel mult o săptămană, după prognoza meteo şi a cotelor apelor Dunării, navele cu turişti nu vor mai putea ajunge în Deltă. El mai spune că soluţiile găsite în anul trecut au fost să se oprească navele la Turnu Măgurele, la Calafat sau la Turnu Severin, şi de acolo să fie preluaţi turiştii cu autocarele către Deltă. "Vor fi costuri suplimentare, care trebuie suportate de turoperatori. Anul trecut au fost probleme similare din septembrie şi s-au anulat peste 70 de croaziere. Am improvizat unele croaziere, transportandu-i cu autocarul pană la Bucureşti, bineînţeles, toate cu reclamaţii, pentru că una e să ai confortul de pe nava de croazieră, alta e să vii cu autocarul. Dar multe croaziere s-au anulat", a mai spus el.
Doar Karpaten mai are de realizat, între 1 august şi începutul luni noiembrie, 304 croaziere pană în Deltă, fiecare cu cate 135-150 de turişti, deci minim sunt 41.000 de persoane care ar trebui să ajungă anul acesta pe croaziere pană în Deltă. în afară de acestea, alte 60 de nave din portofoliul altor companii urmează să ajungă în Deltă. "Calculat valoric, ar însemna peste trei milioane de euro, venituri care ar fi încasate de agenţiile de turism din Romania, care se ocupă de excursiile facultative, de căpitănii, care încasează taxe, de staţiile portuare, care au taxe de pasageri, şi de firmele de transport, pentru autocare. Aceşti bani se vor pierde dacă Dunărea nu va fi dragată. Fiecare dintre aceşti turişti stă cam trei zile în Romania şi are o zi tur de Bucureşti, o altă zi tur de Constanţa şi o altă zi tur de Deltă", a mai spus Mărginean, care precizează că agenţia Karpaten are programate în acest an croaziere pe Dunăre cu 117.000 de turişti. Majoritatea turiştilor (80%) sunt germani, iar în jur de 10-15% vin din SUA. Cele mai multe croaziere încep la Passau (Germania), dar mai sunt şi unele de la Budapesta. "Cele mai multe pleacă de la Passau, traversează Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia şi se împotmolesc la noi. Un turist străin plăteşte pentru o croazieră cel puţin 80 de euro pe zi, cu pensiune completă. Asta înseamnă nave de trei stele, pentru că cele de cinci stele sunt mult mai scumpe. Media de varstă pe navele de croazieră fluviale variază de la 65 de ani pană pe la 80 de ani. Ei dorm pe navă şi în fiecare zi fac excursii opţionale, dar noaptea se întorc", a adăugat reprezentantul Karpaten.
Şi Mircea Vladu, directorul agenţiei Prestige Tours, specializată în organizarea de vacanţe în Romania pentru turiştii străini, susţine că singura soluţie este dragarea Dunării. "Chiar şi la cote normale ale apelor Dunării avem de multe ori probleme, cu atat mai mult acum, cand e secetă. Deci dragarea este obligatorie pentru ca navele să poată circula pe Dunăre. Sunt anumite locuri pe unde navele nu pot trece, chiar dacă au pescajul de numai doi metri", a spus Vladu. El a afirmat că din cauza acestor probleme, armatorii şi turoperatorii de croaziere străini sunt şi mai puţin încantaţi să ajungă în Romania, unde oricum sunt puţine facilităţi şi oportunităţi de turism pe cursul Dunării, exceptand Delta. "Turiştii vin din Germania şi au vizitat în drumul lor Bratislava, Viena sau Budapesta, şi au 2-3 excursii opţionale pe zi, pe cand de la Belgrad pană la Giurgiu navighează două zile şi două nopţi fără oprire, neavand ce să vadă. Agenţiile trăiesc mai mult din excursiile opţionale, şi nu poţi face asemenea excursii oprind la Calafat sau Turnu Măgurele. Pe viitor se vor reduce din ce în ce mai mult excursiile pană în Romania, pentru că nu oferim condiţii normale", a adăugat Mircea Vladu.
El a exemplificat că în momentul de faţă navele, din cauza apei mici, nu mai pot acosta la Cernavodă, şi opresc cu turiştii străini în Feteşti. Primul dezavantaj pentru turoperatori sunt costurile de transport cu autocarul pentru turiştii care au vizite în zona Constanţei. "Se pierd excursii la sol, se pierd rezervări la hoteluri, pentru că mulţi turişti mai răman o noapte-două în Bucureşti înainte sau după croazieră, şi toţi cei care vin stau în hoteluri de cinci stele. Pierd turoperatorii, pierd hotelurile şi pierde şi statul, iar în total, dacă luăm în calcul toate serviciile, este vorba de mai multe milioane de euro", a completat Vladu.
Sancţiuni penale pentru manipularea ratelor interbancare
Comisia Europeană (CE) a propus, miercuri, introducerea de sancţiuni penale, în viitor, împotriva angajaţilor instituţiilor de credit vinovaţi de manipularea ratelor interbancare, după agravarea scandalului LIBOR în iunie. "CE intenţionează să ceară fiecărui stat membru să prevadă în legislaţia internă aplicarea de sancţiuni penale în cazurile de manipulare a indicilor dobanzilor interbancare", se arată într-un comunicat al executivului comunitar.
Scandalul privind manipularea ratei britanice LIBOR şi a celei europene EURIBOR s-a acutizat în iunie, după descoperirea operaţiunilor băncii britnice Barclays în perioada 2005-2009. "În spatele acestei manipulări există o lipsă totală de moralitate. Noi credem că un astfel de comportament trebuie pedepsit", iar judecătorii ar trebui să aibă "mijloacele pentru a pedepsi fără indulgenţă, în cazurile severe chiar cu închisoarea", a spus el. Comisia a prezentat în octombrie anul trecut două propuneri pentru a pedepsi mai sever abuzul pe piaţa financiară. Acestea se află în discuţia Parlamentului şi Consiliului de Miniştri. Noua propunere va fi introdusă sub forma unor amendamente.
Autorităţile din SUA, Europa şi Japonia cercetează mai mult de zece bănci mari suspectate de manipularea dobanzii interbancare LIBOR (London Interbank Offered Rate). Grupul britanic Barclays este singurul care a recunoscut că a încălcat regulile şi a acceptat să plătească o amendă de circa 360 de milioane de euro. Indicele LIBOR este calculat de Asociaţia Bancherilor Britanici pe baza estimărilor zilnice a 18 bănci privind costurile împrumuturilor interbancare pe diverse perioade de timp, în diferite monede. Deoarece cifrele înaintate de bănci nu sunt bazate pe tranzacţii reale, indicele poate fi manupulat de traderi. Ratele LIBOR sunt folosite pentru stabilirea dobanzilor în contracte de mii de miliarde de dolari.
Guvernul vrea să mai încheie cu FMI un acord preventiv de doi ani
Guvernul intenţionează să încheie cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) un nou acord de tip preventiv, probabil cu o durată tot de doi ani, pentru perioada 2013-2015, a declarat, la Guvern, ministrul Finanţelor, Florin Georgescu. "Este prematur să vorbim acum despre sume, dar importantă este decizia de natură strategică vizand un termen mediu. Vorbim de un acord care probabil va fi tot pe doi ani, 2013-2015", a spus Georgescu. Declaraţia a fost făcută cu doar cateva zile înainte ca delegaţia comună FMI, CE şi banca Mondială să vină la Bucureşti pentru a discuta cea de-a şasea evaluare a acordului de tip preventiv încheiat anul trecut, avand pe ordinea de zi negocierea mai multor măsuri fiscale propuse de Guvernul Ponta şi analizarea proiectului de buget pentru 2013.
Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că Romania ar trebui să continue relaţia de colaborare cu Fondul Monetar Internaţional şi să menţină şi anul viitor un acord de tip preventiv cu această instituţie financiară. Delegaţia comună a FMI, Comisiei Europeane şi Băncii Mondiale şi-a amanat vizita în Romania, programată să înceapă pe 24 iulie, în săptămana care urmează să se desfăşoare referendumul pentru demiterea preşedintelui Băsescu, din 29 iulie. Experţii internaţionali vor sosi în Romania în 31 iulie şi vor încheia misiunea pe 13 august. Cea de-a şasea revizuire va fi prima condusă de olandezul Erik de Vrijer, care l-a înlocui în vară pe americanul Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a Romaniei în ultimii trei ani.
Romania are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro. în urmă cu două săptămani, Banca Mondială a aprobat un memorandum de înţelegere cu Romania în urma căruia instituţia a pus la dispoziţie o linie de credit de 1 miliard de euro. Acordul cu instituţiile financiare internaţionale a fost încheiat în martie 2011, în prelungirea programului de 20 miliarde euro derulat în perioada 2009-2011.
Guvernul a avizat strategia de vanzare a 20% din acţiunile Poştei
Guvernul a avizat strategia de vanzare către un investitor strategic, pană la 30 septembrie, a cel puţin 20% din acţiunile Poştei Romane, printr-o majorare de capital, operaţiune asumată în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). "Strategia de privatizare a fost aprobată de Guvern. Decizia este ireversibilă, se privatizează", a spus ministrul Finanţelor, Florin Georgescu. Guvernul s-a angajat faţă de FMI ca majorarea de capital să fie efectuată pană la finele lunii septembrie, după angajarea unui consultant în luna iunie şi publicarea prospectului în luna august. Consultantul nu a fost însă selectat pană în prezent, iar ministerul vrea să înfiinţeze o comisie pentru selecţia acestuia.
Pentru punerea în practică a strategiei de privatizare se va constitui o comisie de coordonare a procesului de privatizare şi o comisie de pregătire şi monitorizare a procesului de privatizare, formare din membri titulari şi supleanţi, şi secretariate tehnice aferente acestora. Componenţa comisiei pentru coordonarea procesului de privatizare va include un secretar de stat din cadrul Ministerului Comunicaţiilor, care va avea şi funcţia de preşedinte, un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, un consilier de stat sau un secretar de strat din aparatul propriu de lucru al primului-ministru şi un reprezentant al Fondului Proprietatea.
Membrii celor două comisii şi ai secretariatelor tehnice vor fi remuneraţi cu cel mult 2.500 lei brut/lună, cheltuielile urmand să fie suportate din bugetul CNPR. De asemenea, Poşta Romană va suporta toate cheltuielile legate de plata serviciilor prestate de consultanţi şi firmele de avocatură care vor fi angajate de MCSI, precum şi cele legate de publicitatea procesului de privatizare.
Poşta Romană este cel mai mare operator de profil şi dispune de o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale. Acţionarii operatorului sunt MCSI, cu o participaţie de 75%, şi Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capital. În 2011, cifra de afaceri a CNPR a scăzut cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, în timp ce pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice. La finele anului trecut, compania avea datorii totale de 556,9 milioane de lei, iar numărul mediu de salariaţi a scăzut cu peste 2.500, la 32.124 de persoane.
Statul elen vinde ATEbank
Statul elen va vinde instituţia de credit ATEbank, la care deţine o participaţie de 77%, a declarat, miercuri, un oficial din Ministerul de Finanţe de la Atena, banca din Grecia anunţand anterior că a scos la vanzare sucursala locală, ATEbank Romania. ATEbank deţine pachetul majoritar la ATEbank Romania şi derulează operaţiuni pe piaţa locală a asigurărilor, prin ATE Insurance.
Decizia vanzării a fost luată marţi seara la o întalnire între ministrul de Finanţe, Yannis Stournaras, şi guvernatorul Băncii Greciei, George Provopoulos. "Vanzarea va fi derulată pentru a aduce un beneficiu maxim statului elen", a spus oficialul citat de Wall Street Journal, fără a da detalii referitor la modul în care se va desfăşura aceasta. Banca, un creditor tradiţional al sectorului agricol, se află într-un proces de restructurare pentru a scăpa de creditele neperformante şi de ubsidiarele neprofitabile.
Piraeus Bank, a patra mare instituţie de credit din Grecia, de asemenea prezentă în Romania, şi-a exprimat interesul pentru achiziţia ATEbank. Potrivit oficialului, ministrul şi guvernatorul băncii centrale au discutat şi despre planul de recapitalizare a sectorului bancar. Grupul ATEbank a anunţat în mai 2011 că vrea să vandă participaţia majoritară pe care o deţine la ATEbank Romania, măsură care face parte dintr-un plan de restructurare necesar pentru respectarea reglementărilor Uniunii Europene referitoare la ajutoarele de stat. ATEbank deţine 483 de sucursale în Grecia, 35 în Romania şi una în Germania.
Instituţia de credit elenă controlează 93,27% din acţiunile ATEbank Romania, un alt acţionar important fiind Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti UCECOM, cu sediul în Bucureşti, are 3,83% din acţiuni.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
