De trei săptămani, leul se prăbuşeşte
Referinţele publicate de Banca Naţională a Romaniei (BNR) pentru euro şi dolar au urcat luni la noi maxime istorice, de 4,6009 lei/euro şi respectiv 3,7999 lei/dolar, valori record fiind înregistrate şi pe piaţa interbancară. În sesiunea de vineri, cursurile pentru euro şi dolar s-au plasat la precedentele valori record, de 4,5848 lei/euro şi respectiv 3,7438 lei/dolar.
Leul s-a depreciat abrupt în ultimele trei săptămani, cu 3,4%, deşi banca centrală a intervenit permanent în piaţă pentru a limita căderea monedei naţionale. Percepţia jucătorilor a fost afectată de turbulenţele politice, care au avut ecouri internaţionale. Cotaţia de luni indică o scădere a leului cu 6,5% faţă de euro comparativ cu rata de schimb de la finele anului trecut. Ultima cotaţie din 2011 a fost de 4,3197 lei/euro. Totodată, în raport cu dolarul, moneda naţională a pierdut 13,8% comparativ cu finele anului trecut, de la 3,3393 unităţi. Cursul pentru franc a urcat de la 3,8173 lei/franc la 3,8314 lei/franc, reprezentand maximul pentru ultimele 11 luni. O rată oficială mai ridicată a fost înregistrată la 12 august 2011, cand francul a fost cotat la 3,8926 lei.
Cotaţiile pe piaţa interbancară au urcat uşor, la 4,5995 - 4,6030 lei/euro în prima oră a şedinţei de luni, astfel că rata de schimb leu/euro s-a întors aproape de maximul istoric atins vineri, de 4,6030 lei/euro. Ulterior, cotaţiile au atins un nou record pe piaţa interbancară, de 4,6050 lei/euro. Potrivit dealerilor, intervenţia BNR a fost discretă în prima parte a zilei.
Dobanzile afişate de băncile comerciale pentru plasamentele cu scadenţă la o zi au continuat să scadă luni şi au ajuns la 0,91% - 1,38% pe an, după ce vineri au fost la 0,98% - 1,46% pe an. Scăderea este cauzată de dobanzile practicate de unele bănci care deţin un surplus de lichiditate în ultimele zile ale perioadei de rezervă. O nouă perioadă în care băncile trebuie să constituie rezervele minime obligatorii va începe marţi. Randamentele cu scadenţa la o săptămană au urcat de la 4,81% - 5,30% pe an, la 4,88% - 5,36% pe an.
Record pe piaţa interbancară: 4,6325 lei/euro
Cursul doboară record după record pe piaţa interbancară, cel mai nou maxim istoric fiind de 4,6325 unităţi pentru un euro. După publicarea referinţei cursul a urcat rapid la 4,61 lei/euro, deşi volumele transferate au rămas modice, potrivit dealerilor. Pană la ora 15.00, cursul a urcat pană la 4,6240 lei/euro. "La acest nivel au apărut ordine mari de vanzare de euro, ar putea fi banca centrală", a spus dealerul unei bănci. Cursul nu s-a oprit însă din creştere, iar noul nivel record este 4,6325 lei/euro.
Moneda euro, la minimul ultimilor 11 ani faţă de yen
Moneda euro s-a depreciat luni la minimul ultimilor 11 ani faţă de yen, iar costurile de finanţare ale Spaniei au atins un nou record, pe fondul revenirii în actualitate a temerilor privind ieşirea Greciei din zona euro. Totodată, un oficial al băncii centrale a Chinei a avertizat că creşterea economică a ţării ar putea încetini pentru cel de-al şaptelea trimestru consecutiv în perioada iulie-septembrie, la 7,4%, transmite Bloomberg. Indicele MSCI Asia Pacific al burselor asiatice din afara Japoniei a coborat luni cu 1,8%, tras în jos în principal de bursa din Hong Kong, care a pierdut 2,6%.
Moneda euro se tranzacţionează la cel mai redus nivel din ultimii doi ani faţă de dolar. Randamentul obligaţiunilor de stat spaniole cu maturitatea la 10 ani a urcat la 7,368%, un nou record de la introducerea monedei euro, în timp ce dobanda titlurilor de Trezorerie SUA cu scadenţă similară a coborat la un nou minim istoric, de 1,43%, indicand creşterea aversiunii faţă de risc a investitorilor.
Oficialii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene vor ajunge marţi la Atena pentru a determina dacă statul îşi poate respecta angajamentele faţă de creditorii internaţionali. Creditorii externi ai Greciei par neîncrezători că ţara s-a încadrat în ţintele fiscale şi ar putea întrerupe finanţarea, decizie care ar conduce la faliment, posibilitatea ieşirii statului elen din zona euro revenind în atenţia pieţelor. Astfel, moneda euro s-a depreciat luni cu peste 1%, la 94,4 yeni, cel mai redus nivel din noiembrie 2000. în raport cu dolarul, euro a coborat cu 0,5%, la 1,21 dolari, după ce a atins un minim al ultimilor doi ani la 1,20 dolari.
Posibilitatea ieşirii Greciei din zona euro revine în atenţie
n Grecia ratează pe rand toate ţintele prevăzute cu creditorii internaţionali şi cere noi negocieri ale termenilor de finanţare n ideea a fost însă ferm respinsă de Germania
Posibilitatea ieşirii Greciei din zona euro revine în actualitate la începutul misiunii FMI, CE şi BCE, dacă ratarea ţintelor fiscale asumate de statul elen va conduce la blocarea finanţării externe şi la faliment. O misiune din partea Comisiei Europene, FMI şi Băncii Centrale Europene va sosi marţi la Atena pentru a determina cat de mult a deviat Grecia de la ţintele fiscale din acordul de bailout.
Misiunea de evaluare, amanată din iunie pe fondul instabilităţii politice generate de alegerile parlamentare, va avea loc într-o atmosferă tensionată, caracterizată prin neîncrederea că Grecia îşi va respecta angajamentele şi reticenţa guvernelor din zona euro de a suplimenta împrumuturile către ţară, transmite Bloomberg. "Dacă Grecia nu va îndeplini acele condiţii, nu se mai pot face plăţi", a declarat duminică, pentru postul de radio ARD, vicecancelarul german Philipp Roesler, totodată ministru al Economiei, arătandu-se "foarte sceptic" că Grecia ar mai putea evita falimentul. Oficialul german a adăugat că plecarea statului elen din uniunea monetară "a încetat demult să înspăimante". Potrivit ediţiei de luni a Der Spiegel, FMI ar putea opri finanţarea către Grecia dacă se va dovedi că statul nu îşi respectă angajamentele din acord, situaţie în care guvernul de la Atena ar intra în faliment în septembrie.
Grecia cere suplimentarea împrumuturilor şi amanarea ţintelor fiscale din acord, pentru a putea atinge obiectivul pe termen lung convenit cu creditorii externi, de a reduce datoria de stat la sub 120% din PIB pană în 2020. FMI a sugerat în luna martie că nu va aloca noi fonduri Greciei. Două surse oficiale din cadrul FMI au declarat recent că Board-ul instituţiei va decide în august dacă deblochează sau nu o nouă tranşă către Atena. O sursă oficială UE a declarat pentru Der Spiegel că "este deja clar" că Grecia nu va putea atinge ţinta pe termen lung privind datoria de stat. Ratarea acestui obiectiv ar impune suplimentarea finanţării către statul elen cu pană la 50 miliarde euro, situaţie inacceptabilă pentru FMI şi pentru unele state din zona euro, potrivit publicaţiei germane.
Nicio condiţie nu a fost îndeplinită de Grecia
Ministrul elen al Finanţelor, Yannis Sournaras, a stabilit măsuri de reducere a cheltuielilor publice cu încă 8 miliarde euro, dincolo de "tăierile" implementate în ultimii trei ani, însă creditorii internaţionali cer scăderea costurilor cu 11,5 miliarde euro. Guvernul elen vrea să evite măsuri de austeritate care ar creşte presiunile economice în cel de-al cincilea an consecutiv de recesiune. Grecia este "în urmă" şi în privinţa ţintelor privind privatizările: statul a obţinut pană în prezent numai 1,8 miliarde euro din cele 50 miliarde euro pe care s-a angajat să le atragă pană în 2020, jumătate din vanzarea participaţiilor statului la diverse companii, restul din înstrăinarea de proprietăţi imobiliare.
Guvernul va genera în acest an aproximativ 300 milioane euro din privatizări, cu mult sub ţinta de 3 miliarde euro asumată faţă de creditorii internaţionali, potrivit fondului de administrare a activelor statului. Grecia trebuie să plătească în august 3,1 miliarde euro către Banca Centrală Europeană (BCE) în contul unor obligaţiuni care vor ajunge la scadenţă. Oficialii din zona euro au afirmat că scadenţa nu va ridica noi probleme, fără a preciza însă cum se vor asigura că datoria va fi achitată la timp. Între timp, politicieni germani de rang înalt au declarat că Berlinul nu va susţine sub nicio formă posibilitatea renegocierii condiţiilor din acordul cu Grecia.
Euro se pregăteşte să se descurce şi fără Grecia
n ieşirea Greciei din zona euro începe chiar să fie recomandată
Vicecancelarul german şi ministrul Economiei Philipp Roesler şi-a reiterat îngrijorarea faţă de capacitatea Greciei de a rămane în zona euro dar a apreciat că acest scenariu, care altădată inspira teamă, şi-a "pierdut din oroare". Roesler a afirmat, într-un interviu acordat postului public ARD, că partenerii Atenei aşteaptă raportul celor trei instituţii de creditare cu privire la progresele realizate de Grecia în aplicarea reformelor. Acest raport va servi drept bază pentru Uniunea Europeană, BCE şi FMI pentru a decide dacă vor debloca sau nu o tranşă de 31,5 miliarde de euro din împrumutul de 130 de miliarde acordat în februarie. "Totuşi, trebuie să spun că sunt mai mult decat sceptic", a declarat Roesler, care este şi preşedintele partidului liberal FDP, membru al coaliţiei de guvernare condusă de cancelarul Angela Merkel. "Din nefericire, este posibil ca Grecia să nu fie în măsură să îşi îndeplinească angajamentele. şi o spun clar, dacă Grecia eşuează în a îndeplini cerinţele (troicii), va avea mai mult de plătit", a avertizat el.
Potrivit acestuia, dacă susţinerea internaţională acordată de această ţară se va opri, acest lucru ar putea determina grecii să spună "că ar fi probabil mai inteligent să părăsească zona euro". "În opinia a numeroşi experţi, a FDP, a mea, o ieşire a Greciei din zona euro şi-a pierdut demult din ororare", a afirmat el. Guvernul grec se întalneşte în această săptămană cu liderii delegaţiei tripartite pentru a încerca să găsească un acord cu privire la reformele şi economiile necesare menţinerii ajutorului.
Peugeot va produce furgonete pentru Toyota
PSA Peugeot Citroen va produce vehicule comerciale uşoare pentru compania japoneză Toyota, care le va comercializa în Europa sub brand propriu, în baza unui acord încheiat luni de cei doi constructori auto, transmite Bloomberg. Peugeot va livra furgonete derivate din modelele Peugeot Expert şi Citroen Jumpy, începand din trimestrul al doilea al anului viitor, potrivit unui comunicat al celor două companii. Acordul include variante de colaborare pentru viitoare modele Peugeot şi ar putea fi prelungit pe termen lung, dincolo de anul 2020.
Furgonetele ar putea fi produse în Franţa, la fabrica SevelNord, exploatată în prezent în parteneriat cu grupul italian Fiat. Peugeot s-a angajat să preia participaţia Fiat la SevelNord pană la sfarşitul acestui an. Acţiunile companiei au urcat cu pană la 1,3% luni la Paris, însă sunt în scădere cu 37% pe ansamblul acestui an. Peugeot a anunţat recent că va închide o fabrică din Franţa şi a suplimentat numărul concedierilor cu 8.000, la 14.000 de persoane, pentru a ajusta capacitatea de producţie la nivelul cererii scăzute din UE. PSA Peugeot are o alianţă cu grupul american General Motors privind aprovizionarea şi dezvoltarea de automobile.
Spania renunţă la tradiţionala pauză de pranz
n măsura ar urma să revigoreze consumul intern n prelungirea orarelor de funcţionare din retail ar crea 300.000 locuri de muncă şi ar aduce 17,2 miliarde euro la PIB n numărul falimentelor a crescut în Spania cu 22% faţă de primele şase luni ale anului trecut
Comercianţii din Spania ar putea renunţa la siesta tradiţională de după-amiază pentru a încerca să revigoreze creşterea consumului, care a scăzut cu 23% din 2007 şi a contribuit la intrarea economiei în cea de-a doua rundă de recesiune din ultimii trei ani. Pentru a stimula consumul, guvernul a aprobat recent o lege care permite magazinelor cu suprafaţa de peste 300 metri pătraţi să-şi extindă programul cu 25%. Noile reglementări ar putea încuraja comercianţii cu amănuntul să elimine siesta tradiţională dintre orele 14:00-16:00 şi să lucreze duminica sau de sărbători, potrivit Bloomberg.
Spania urmează exemplul altor state din zona euro care încearcă să liberalizeze programul retailerilor, constrans de unele guverne din considerente religioase, pentru odihnă sau pentru a proteja comercianţii mai mici, care nu dispun de suficiente resurse pentru a plăti angajaţii să lucreze cu program prelungit.
Marea Britanie a permis magazinelor, în perioada Jocurilor Olimpice, să lucreze duminica dincolo de programul obişnuit de şase ore. în Franţa, magazinele care vand alimente pot funcţiona 13 ore pe zi, iar comercianţii din zone turistice au voie să lucreze duminica.
În Spania, retailerii au cel mai scurt program din Europa. Asociaţiile patronale din domeniu au cerut guvernului să extindă programul de lucru. Micii comercianţi contestă solicitarea, nemulţumiţi că nu şi-ar permite personalul suplimentar necesar, marile companii neavand această problemă. Noile reglementări prelungesc programul magazinelor în medie cu 18 ore pe săptămană şi permit retailerilor să deruleze oricand campanii de reduceri de preţuri, anterior limitate la două pe an. Măsurile ar trebui să revigoreze sectorul consumului cu amănuntul, care a generat anul trecut afaceri de 217 miliarde euro, în timpul unei crize tot mai dure, care a împins şomajul la 25%.
Numărul firmelor care au declarat falimentul în primul trimestru a urcat la 2.224, cu 22% mai multe decat în perioada corespunzătoare a anului trecut, cele mai multe provenind din construcţii, imobiliare, industrie, energie şi comerţ. Eliminarea restricţiilor pe orele de funcţionare din sectorul retailului ar crea peste 300.000 de locuri de muncă şi ar contribui cu 17,2 miliarde euro la PIB doar în acest an, potrivit unui studiu efectuat la cererea guvernului, care analizează mai multe scenarii. Conform rezultatelor studiului, noile măsuri ar putea genera aproape 50.000 de locuri de muncă în sectorul comerţului cu amănuntul. Numărul angajaţior din retail a scăzut cu 0,3% în primul trimestru, la 1,8 milioane de persoane. Consumul urmează de asemenea să fie afectat, de la 1 septembrie, de creşterea TVA de la 18% la 21%.
Ford B-Max va suna singur la 112 ţn cay de accident
Maşinile Ford B-Max produse de constructorul auto american Ford la fabrica din Craiova (STS) au fost echipate cu un modul care să apeleze automat serviciul de urgenţă 112 în cazul unui accident, în urma unui parteneriat încheiat între companie şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS).
Protocolul de cooperare în domeniul activităţilor Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă a fost semnat de către directorul STS, Marcel Opriş, şi fostul director general Ford Romania, Henrik Nenzen. "Primele 100 de maşini Ford de tipul B Max care au ieşit pe poarta fabricii sunt echipate cu un modul care să apeleze automat serviciul de urgenţă 112 în cazul unui accident. Astfel, Ford a implementat, pe vehiculele fabricate, un sistem de conectivitate prin voce şi de informare care permite iniţierea unui apel direct către 112 prin intermediul telefonului ocupantului vehiculului, conectat la sistemul din maşină prin Bluetooth, furnizand şi coordonatele GPS ale vehiculului. Centrele de preluare a apelurilor de urgenţă au fost dotate cu echipamente şi pot permite recepţionarea apelurilor de tip eCall şi a datelor asociate: localizarea, tipul autovehicului, direcţia de mers, numărul de pasageri. Apelul de urgenţă poate conţine comunicarea vocală dintre accidentat şi operatoarea 112, concomitent cu transmiterea automată a unor date asociate", se arată într-un comunicat al STS.
Introducerea sistemului de apelare automată la 112, în cazul unor accidente grave, va permite salvarea a sute de vieţi, potrivit sursei citate. Romania, prin STS, este singura ţară care pune în aplicare proiectul Comisiei Europene înainte de data recomandată, ianuarie 2015, cu aprobarea vicepreşedintelui Comisiei Europene, Neelie Kores, se spune în comunicat.
Proiectul pan-european de implementare a serviciului eCall, denumit HeERO, a început oficial în 2011, în baza unui acord de finanţare semnat între ERTICO, liderul de consorţiu, şi Comisia Europeană. Unul dintre beneficiari este administratorul Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU) - STS. În cadrul proiectului HeERO, Romania face parte dintr-un consorţiu alături de opt ţări europene în care vor mai fi dezvoltate alte sisteme pilot, respectiv Germania, Italia, Suedia, Finlanda, Olanda, Grecia, Cehia şi Croaţia. Fiecare dintre aceste ţări este responsabilă cu implementarea şi operaţionalizarea unui sistem pilot eCall cu respectarea standardelor în domeniu.
STS are responsabilitatea coordonării pachetului ce include activitatea de operaţionalizare a sistemului la nivel European. Proiectul este desfăşurat derulat pe o perioadă de 36 de luni. La sfarşitul acestui proiect, Romania va fi capabilă sa implementeze sistemul eCall prin care vor fi alertate toate dispeceratele de urgenţă (Ambulanţă, Pompieri, Poliţie), care vor primi date exacte despre un eventual accident auto. Sistemul presupune echiparea autovehiculelor cu un modul care să apeleze automat (sau manual) serviciul de urgenţă 112 în cazul unui accident.
Sistemul eCall este o iniţiativă a Comisiei Europene, definit în cadrul programului eSafety, care are drept scop creşterea siguranţei rutiere şi salvarea de vieţi omeneşti. STS organizează şi coordonează activităţile în domeniul telecomunicaţiilor speciale pentru autorităţile publice din Romania şi alti utilizatori prevăzuţi de lege. Instituţia are structură militara şi face parte din sistemul naţional de apărare.
BNR cheltuie 3 milioane lei pe bilete de avion şi cazare
Banca Naţională a Romaniei (BNR) vrea să achiziţioneze servicii de emitere bilete de avion şi vouchere de cazare, contract cu o valoare estimativă de 3 milioane lei, fără TVA.
Durata acordului va fi de un an de la data atribuirii, potrivit unui anunţ de participare publicat de banca centrală. Achiziţia este finanţată din fonduri proprii, BNR avand obligaţia de a efectua plata către furnizor în termenul convenit de la primirea facturii din partea acestuia. Serviciile vor fi contractate prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut. Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 8 august.
Marile bănci din SUA au creat 10.000 de subsidiare pentru a plăti taxe mai mici
Cele mai mari bănci din Statele Unite au înfiinţat în ultimii 22 de ani peste 10.000 de subsidiare la nivel global, odată cu extinderea afacerilor, pentru a plăti taxe mai mici şi pentru a scăpa de reglementări mai stricte, potrivit unui studiu al Rezervei Federale.
JPMorgan Chase, cea mai mare bancă din Statele Unite, este responsabilă de înfiinţarea celor mai multe unităţi, 3.391, urmată de Goldman Sachs, Morgan Stanley şi Bank of America, fiecare cu peste 2.000 de subsidiare, arată un studiu al Fed New York. Citigroup, a treia mare instituţie de credit din SUA, a înregistrat în perioada respectivă 1.645 subsidiare, informează Bloomberg.
Criticii afirmă că marile grupuri financiare sunt prea complicate pentru a fi conduse. O lege din 2010 cerea autorităţii federale pentru administrarea depozitelor şi Fed să se asigure că marile bănci pot fi lichidate fără a crea probleme sistemului financiar, dacă o astfel de măsură devine necesară. Un senator american a propus chiar o lege pentru a forţa divizarea acestora. "Cand autorităţile de reglementare trebuie să limiteze riscurile unor megabănci, cu active de mii de miliarde de dolari şi sute de firme afiliate, ştim deja că ceea ce este prea mare să fie lăsat să se prăbuşească este şi prea mare să fie administrat", a declarat senatorul Sherrod Brown.
Anularea în 1999 a unei legi datand din timpul Marii Depresiuni a reprezentat principalul catalizator al dezvoltării băncilor mari, arată studiul Fed. Activele marilor bănci s-au triplat între timp, la 15.000 de miliarde de dolari. Thomas Hoenig, membrul în consiliul director al autorităţii pentru asigurarea depozitelor în SUA, a cerut reactivarea vechii legi, în timp ce propunerea senatorului Brown ar limita activele.
