Mozaic economic: Ford ar putea închide cel puţin o fabrică din Europa
Ford ar putea fi determinat să închidă cel puţin o fabrică europeană, unde se estimează că supracapacitatea de producţie a companiei o depăşeşte pe cea a General Motors, în timp ce profitul grupului este redus de pierderile înregistrate pe plan internaţional.
Deşi concedierile masive şi închiderea fabricilor reprezintă o strategie dificilă în Europa, inclusiv din punct de vedere politic, General Motors şi PSA Peugeot Citroen au anunţat recent că vor închide cate o uzină de pe continent, ceea ce ar putea atenua reacţia publicului şi a politicienilor la o decizie similară din partea Ford, proprietarul Automobile Craiova, potrivit unei analize Bloomberg. Cele mai vulnerabile fabrici Ford ar fi cea din Southampton, Marea Britanie, şi Genk, Belgia. GM va închide fabrica Opel din Bochum, Germania, iar Peugeot pe cea de la Aulnay, Franţa.
Ford a precizat în luna iunie că profitul din trimestrul al doilea avea să fie afectat "substanţial" de pierderile înregistrate în Europa, Asia şi America Latină, care sunt triple faţă de cele din primul trimstru, urcand la 570 milioane de dolari. Ford utilizează numai 63% din capacitatea de producţie din Europa, iar pierderile înregistrate în acest an pe continent ar putea depăşi 1,1 miliarde de dolari, dublu faţă de estimările companiei, anticipează analistul Adam Jonas de la Morgan Stanley. "După calculele noastre, gradul de utilizare a fabricilor Ford din Europa este chiar mai redus decat în cazul General Motors, chiar cel mai redus în randul producătorilor auto de pe continent cu excepţia Fiat. Ford trebuie să rezolve decisiv situaţia capacităţii excesive, pentru a rămane cu un pas înaintea crizei", comentează Jonas într-un raport recent, citat de Bloomberg.
Ajustarea producţiei în funcţie de cererea reală din economie este unul dintre fundamentele strategiei directorului general al Ford, Alan Mulally, care a reuşit revigorarea companiei după perioada economică dificilă din 2007-2009. Ford a anunţat că pregăteşte un proiect de aliniere a capacităţii de producţie la cerere în Europa, în contextul crizei datoriilor de stat şi recesiunii. Compania a mai închis o fabrică în Europa cu 10 ani în urmă şi a înregistrat profit pe continent în şase din ultimii opt ani. Grupul american a închis în 2002 fabrica de la Dagenham, Anglia, şi a vandut unitatea de producţie de la Halewood, Anglia Alte două uzine din Marea Britanie au fost cedate grupului indian Tata odată cu vanzarea Jaguar şi Land Rover, în 2008. Ford a mai renunţat la două fabrici din Europa în 2010, cand a vandut Volvo către Zhejiang Geely Holding, din China.
GM a avut, din 1999, pierderi totale de 16,4 miliarde de dolari în Europa. Ford are un caştig net de 1,73 miliarde de dolari din 2007, dar a trecut pe pierdere în ultimii ani. Media estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg indică un profit net de 1,09 miliarde de dolari în trimestrul al doilea, mai puţin de jumătate faţă de rezultatul de 2,4 miliarde de dolari din perioada corespunzătoare a anului trecut.
IHS Automotive estimează că supracapacitatea de producţie a Ford în Europa este de pană la 66% - faţă de procentajul de 63% calculat de Morgan Stanley. în general, producţia de automobile este profitabilă la o utilizare de peste 80% a fabricilor, notează Bloomberg. Primul model construit de Ford la Craiova este noul Ford B-MAX, intrat în producţie de serie din acest an. Vehiculul monovolum din segmentul B este construit exclusiv în fabrica din Romania. în luna mai Ford a lansat producţia primului motor asamblat în Romania, modelul EcoBoost de 1 litru, desemnat "Motorul Internaţional al Anului" pentru 2012 de către revista Engine Technology International. Ford va construi încă un tip de motor la Craiova, de 1,5 litri, acesta urmand să intre în producţia de serie la începutul anului viitor, a anunţat recent compania. Ford a investit peste 500 milioane euro pentru modernizarea şi dezvoltarea fabricii de autovehicule din Craiova, parte a unui plan de investiţii de 675 milioane euro, asumat la preluarea uzinei.
Ce sumă ar putea caştiga noul director al Yahoo
Noul director general al Yahoo, Marissa Mayer, ar putea primi un pachet salarial consistent, format din salariu, acţiuni, prime şi bonusuri de fidelitate, potrivit Wall Street Journal. Acesta ar putea ajunge pană la 100 de milioane de dolari pentru o perioadă de cinci ani, scrie Wall Street Journal. Mayer, care s-a alăturat Yahoo după o carieră de 13 ani la grupul rival Google, va primi 5,4 milioane de dolari pentru a doua jumătate a acestui an şi cate 20 de milioane pe an pentru restul perioadei. Unele bonusuri sunt legate de obiective de performanţă, se arată într-un document transmis bursei din SUA. Yahoo speră ca Mayer să reuşească o revitalizare a operaţiunilor grupului.
Deşi o comparaţie este dificilă, predecesorii actualului director, Scott Thompson şi Carol Bartz, au primit pachete salariale în valoare de 27 milioane de dolari, respectiv 44,6 milioane de dolari. Ambii directori au părăsit Yahoo înaintea expirării contractului. Thompson a demisionat după numai cinci luni, iar Bartz a fost concediată în toamna anului trecut după doi ani şi jumătate la conducerea grupului.
Mayer, 37 de ani, s-a alăturat Yahoo săptămana aceasta, din poziţia de vicepreşedinte al diviziei Google pentru hărţi şi servicii de locaţie. Pachetul salarial al noului şef al grupului include acţiuni restricţionate evaluate la 14 milioane de dolari, care ar trebui să asigure "compensaţii parţiale" pentru Mayer, după ce a renunţat la unele beneficii de la Google. în plus, Mayer ar putea primi şi bonusuri de loialitate în valoare 15 milioane de dolari pe parcursul celor cinci ani. Mayer nu a fost unul dintre directorii de top la Google, aşa că pachetul salarial nu a fost făcut public. Noul director general trebuie să revitalizeze Yahoo, care înregistrează peste 700 de milioane de vizitatori unici pe lună pe site-urile de ştiri, sport şi email, dar nu a reuşit să dezvolte servicii web inovative şi se află cu umult în urma rivalilor în privinţa ofertei de instrumente sofisticate pentru clienţii din publicitate. Yahoo a anunţat, săptămana aceasta, o scădere de 4% a profitului net în trimestrul al doilea, la 227 milioane de dolari, în timp ce veniturile au coborat cu 1%, la 1,22 miliarde de dolari.
Contractele cu "băieţii deştepţi" din energie vor fi reziliate în această lună
afirmaţia a fost făcută de ministrul economiei, Daniel Chiţoiu n acesta speră şi ca Hidroelectrica să iasă din insolvenţă cel tarziu în octombrie
Ministrul Economiei Daniel Chiţoiu a declarat vineri că pană la sfarşitul lunii iulie ar putea fi denunţate toate contractele Hidroelectrica încheiate cu "băieţii deştepţi" şi speră ca pană cel tarziu la începutul trimestrului IV din acest an producătorul de electricitate să iasă din insolvenţă.
Chiţoiu a afirmat, într-o conferinţă de presă, că Hidroelectrica a înregistrat o pagubă de circa 4,5 miliarde lei, respectiv 1,2-1,3 miliarde euro din contractele bilaterale încheiate cu "băieţii deştepţi". "Şi înainte de a intra în insolvenţă, dar şi pe perioada insolvenţei, administratorul special şi administratorul judiciar au purtat negocieri cu toţi beneficiarii de contracte bilaterale de energie electrică. În toată această perioadă, cu două excepţii, toţi au avut o poziţie refractară, nu au accesat la noile condiţii de negociere, în sensul ca preţul de vanzare să fie cel de pe bursa OPCOM şi, de asemenea, nu au fost de acord cu reducerea cantităţilor şi a duratei contractelor", a spus Chiţoiu.
Hidroelectrica intră pe piaţa concurenţială din august
El a arătat că pană în prezent au fost denunţate trei contracte, cu Euro-P.E.C. şi EFT. "În raportul administratorului special se preconizează că nu se va ajunge la o înţelegere cu intermediarii în această săptămană, urmand ca pană la sfarşitul lunii să fie denunţate şi aceste contracte", a spus ministrul. Chiţoiu a punctat că interesul Hidroelectrica este de a vinde energia electrică pe piaţa concurenţială, începand cu 1 august. "Noi sperăm ca administratorul judiciar şi administratorul special să readucă Hidroelectrica la starea normală de funcţionare, respectiv la ieşirea din insolvenţă, pană cel tarziu la începutul trimestrului IV al acestui an", a mai spus ministrul.
Compania, cel mai mare producător de energie din Romania, a intrat în insolvenţă în luna iunie, la solicitarea Consiliului de Administraţie. Consiliul şi-a motivat cererea prin scăderea cifrei de afaceri şi creşterea datoriilor, pe fondul unui "dezastru de management" şi al secetei din 2011. Administratorul judiciar al Hidroelectrica, Euro Insol, a anunţat că vrea să găsească soluţii amiabile privind aceste contracte, prin discuţii cu beneficiarii acordurilor, menţionand însă că, dacă aceştia nu vor accepta noile condiţii, contractele vor fi denunţate. Contractele directe de vanzare a energiei, la preţuri sub cele din piaţă, au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003 şi expiră în 2014, 2015 sau 2018.
Statele din zona euro vor susţine băncile spaniole
Miniştrii de Finanţe din zona euro şi-au dat vineri acordul final pentru susţinerea băncilor spaniole cu pană la 100 de miliarde de euro, decizie care creează condiţiile pentru furnizarea unei prime tranşe de 30 de miliarde euro, prin intermediul Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF).
Băncile spaniole vor primi bani după ce vor înainta planuri de restructurare aprobate. Planul de salvare a băncilor spaniole reprezintă un element esenţial al eforturilor Spaniei de menţinere a accesului pe pieţele financiare şi de ţinere sub control a crizei datoriilor. "Nu este clar dacă programul de susţinere a băncilor spaniole va contribui la calmarea pieţelor şi reducerea costurilor de finanţare a statului", a declarat Antonio Garcia Pascual, economist şef al Barclays Capital pentru regiunea Europa de Sud.
Programul pentru Spania va avea loc iniţial prin intermediul FESF, care mai are o capacitate de finanţare de 240 de miliarde de euro. Mecanismul European de Stabilitate (MES) va deveni operaţional după o decizie a justiţiei germane, aşteptată în luna septembrie. MES nu va putea ajuta direct băncile spaniole decat după înfiinţarea unei autorităţi de reglementare comune, rol care va reveni Băncii Centrale Europene.
Provizioane de 140 milioane euro, la OMV, din cauza restructurărilor de personal
OMV a înregistrat în trimestrul al doilea provizioane de 140 milioane euro cauzate în principal de deprecierea unui activ din Austria şi de restructurări de personal în Romania şi Austria, se arată într-un raport prezentat vineri de grupul austriac, acţionarul majoritar al OMV Petrom (SNP). "Rezultatele din trimestrul al doilea al anului 2012 cuprind provizioane nete pentru situaţii excepţionale de aproximativ 140 milioane euro, legate în principal de deprecierea unui activ din Austria (campul gazeifer Strasshof) şi de restructurările de personal din Romania şi Austria", se spune în raportul OMV.
Producţia de petrol şi gaze a OMV Petrom a fost de 182.000 barili echivalent petrol pe zi în trimestrul al doilea, faţă de 187.000 bep/zi în perioada corespunzătoare a anului trecut, respectiv 184.000 bep/zi în primul trimestru din 2012. Declinul producţiei din Romania a fost cauzat în principal de scăderea volumelor de la două exploatări gazeifere, se spune în raport.
Volumul vanzărilor de gaze naturale ale Petrom au coborat cu 7% în trimestrul al doilea faţă de perioada similară a anului trecut, însă "nivelul marjei a rămas favorabil", notează OMV.
Vanzările de gaze ale Petrom au totalizat 11,16 TWh în perioada analizată, faţă de 11,97 TWh în acelaşi interval din 2011. Producţia de petrol şi gaze a OMV a urcat cu aproape 11% în trimestrul al doilea faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, de la 275.000 barili echivalent petrol pe zi la 305.000 bep/zi, în principal datorită revigorării operaţiunilor din Libia, tulburate anul trecut de revolta populară împotriva regimului Gaddafi. Vanzările de gaze ale OMV au crescut puternic, de la 52,63 TWh la 89,45 TWh, în principal datorită activităţii de trading. Marja indicativă de caştig pe rafinare a urcat la nivel de grup la 4,15 dolari pe baril, faţă de 1,51 dolari pe baril în trimestrul al doilea din 2011, datorită creşterii spread-urilor preţurilor la benzină şi scăderii preţurilor petrolului.
