Economic

Mozaic economic: Romania, codaşa Europei la turismul estival

Ziarul de Vrancea
19 iul 2012 844 vizualizări
Hotelurile din Romania nu se umplu nici pe o treime în timpul verii n proporţia străinilor în totalul turiştilor este de peste cinci ori mai mică în Romania decat în Bulgaria n "Nu se înghesuie străinii să viziteze Romania, dar nici romanii, decat dacă sunt trimişi în diverse deplasări", spune şeful unei agenţii de turism

Hotelurile din Romania sunt pe penultimul loc în Europa după gradul de ocupare în timpul verii şi deţine detaşat ultima poziţie în clasamentul privind ponderea străinilor în totalul turiştilor, cauzele fiind fluxul slab de turişti de afaceri, imaginea externă proastă, tarifele mari şi evaziunea. "Ponderea mică a străinilor în numărul total de turişti şi gradul slab de ocupare reflectă clar imaginea Romaniei în străinătate. Suntem mult în urmă în ceea ce priveşte imaginea externă chiar şi comparativ cu Bulgaria, faţă de care nu suntem departe ca servicii. Sectorul privat s-a mişcat, a mai investit, dar statul a rămas în urmă, ocupat cu altele", a declarat Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR) şi unul dintre cei mai mari hotelieri la nivel naţional. El spune că Romania nu este cunoscută în lume, iar puţinul pe care îl ştiu străinii este negativ. Potrivit lui Murad, imaginea externă a Romaniei este zero. "Noi putem face oferte şi de un leu camera în străinătate, că tot nu se vand. Străinii nu ştiu ce găsesc aici, cum sunt drumurile sau serviciile, cum şi cu ce ajungi dintr-un loc în altul. Cam 80% dintre străinii care vin aici sunt plăcut impresionaţi, pentru că se aşteaptă să găsească ceva foarte rău. Hotelurile de patru stele de la noi, de exemplu, sunt de multe ori peste cele similare din ţările din jur. La părţile comune este însă de lucrat, pentru că zona comună este mult în urmă, din cauza divergenţelor dintre diverse autorităţi", a afirmat Murad. Totodată, în Romania nu există un cadru economic stabil care să atragă investitorii străini, astfel încat hotelurile din oraşe să fie mai pline şi în perioada verii.

Doar Lituania are hoteluri mai goale

Potrivit datelor Eurostat, în perioada iunie-septembrie a anului trecut, gradul de ocupare al unităţilor de cazare din Romania a fost de 32,9%, iar singura ţară europeană care stă mai prost la acest capitol este Lituania, cu 31,6%. Hotelurile din Bulgaria au fost pline în proporţie de 45,7%, iar cele din Ungaria au avut un grad de ocupare de 40%. Cel mai bine stau Cipru şi Croaţia, ale căror hoteluri au fost ocupate în proporţie de 81,6%, respectiv 80%.
Şi Malta are un grad bun de ocupare (76,5%), precum şi Grecia (72,1%) sau Muntenegru (66%). În Belgia, gradul de ocupare a fost de 44,6%, în Cehia, 43,7%, Danemarca - 52,3%, Germania - 46,5%, Estonia - 56,3%, Irlanda - 55%, Spania - 65,3%, Franţa - 58,9%, Italia - 52,6%, Lituania - 43,9%, Ungaria - 40%, Olanda - 52,9%, Polonia - 39,6%, Portugalia - 56,8%, Slovenia - 54,1%, Slovacia - 33,3% şi Marea Britanie - 58%. "Nu se poate compara situaţia din Croaţia sau Cipru cu cea din Romania. În aceste ţări, gradul mare de ocupare din perioada de vară se datoreaza faptului că aceste hoteluri se utilizează atat pentru sejurul de litoral, cat şi pentru circuite", a declarat Gheorghe Mărginean, proprietarul agenţiei Karpaten Turism, reprezentantul Thomas Cook/Neckerman în Romania.
El a adăugat că hotelurile din Romania au un grad mic de ocupare în perioada de vară, pe fondul numărului scăzut de turişti străini, din trei motive. "Romania este încă necunoscută ca destinaţie turistică, tarifele hotelierilor şi, implicit, a unor turoperatori indigeni sunt foarte mari comparativ cu programe turistice din ţări vecine, precum Ungaria, Cehia. Slovacia, Bulgaria şi Austria, iar serviciile (cazare, masă şi transport) din Romania sunt semificativ mai slabe decat în ţările menţionate", a mai spus Mărginean.

"Trebuie să vii în Romania din întamplare şi să vezi că nu este aşa de rău"

Cu o rată de 14,7% a nerezidenţilor în totalul turiştilor, Romania ocupă detaşat ultimul loc în Europa. Penultima poziţie este ocupată de Germania, cu 21,3%, înaintea căreia se situează Suedia, cu 27,2%. Bulgaria are o rată a turiştilor străini de 79%, iar Grecia de 82,9%. Malta ocupă primul loc, cu 96,9%, urmată de Lituania (93,9%), Muntenegru şi Croaţia, ambele cu 92,3%. în Belgia, 62,3% din turişti sunt străini, în Cehia - 63,9%, în Danemarca - 50%, în Estonia - 79,3%, în Spania - 62,8%, în Franţa - 37,2%, în Italia - 43,1%, în Letonia - 76,1%, în Lituania - 68,2%, în Ungaria - 53,5% şi în Polonia - 31,3%. Mult mai bine decat Romania stau şi Portugalia (64,9% străini în total turişti), Slovenia (70,2%), Slovacia (48,5%), Marea Britanie (58%) şi Muntenegru (66%). "Noi credem că acest grad de ocupare mic reflectă realmente atractivitatea turistică a Romaniei. Explicaţii sunt multiple şi deja stereotipe, ca de exemplu infrastructura de transport şi nu numai străzi, infastructura zonelor turistice, lipsa de promovare eficientă şi consecventă legată de un brand de ţară şi lipsa promovării locale. Uneori raportul preţ/calitate influenţează negativ percepţia turistică, deşi Romania este considerată, în comparaţie cu alte state europene, o ţară ieftină. Trebuie să vii în Romania din întamplare sau nu ştiu cum şi să vezi că nu este aşa de rău cum îţi închipuiai", spune Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din Romania (FIHR).
El a afimat că gradul mic de ocupare are legătură şi cu evaziunea fiscală, însă este greu de stabilit nivelul acesteia. "Turismul de afaceri are nevoie în general de documente (facturi, chitanţe fiscale), dar turismul de agrement mai puţin. Prin urmare se pot face şi asuma nereguli fiscale care dacă ar fi dovedite şi corectate ar creşte gradul de ocupare al unităţii turistice. Dar pană la urmă «hoţul neprins e negustor cinstit»", a spus Enache.
El a explicat că la acest grad mic de ocupare, hotelierii fac economii "la sange" sau ascund realitatea şi apelează la evaziune pentru a supravieţui. "Mulţi proprietari au investit în hoteluri, fără a fi neaparat hotelieri, în perioada boom-ului imobiliar, cand un hotel avea şi o componentă valorică de real estate. Criza a micşorat această componentă, reducand-o aproape la zero. Din cauză că nu produc profit, valoarea lor este minimă şi nu corespunde efortului investiţional făcut, deci sunt nerentabile pentru vanzare", a mai spus reprezentantul hotelierilor.

Turiştii străini nici nu apar în statistici pentru Litoral

El subliniază că promovarea turismului nu ar trebui să aibă lacune, întreruperi şi inconsistenţă. "Ea se face cu răspundere şi seriozitate, consultand continuu barometrul audienţei şi percepţiei posibililor turişti ţintă, mai ales dacă vrem să avem mai mulţi turişti străini, care pot avea ponderea cea mai mare în venituri, ţinand seama de puterea de cumpărare. Dacă vorbeşti de «Romania, Grădina din Carpaţi», trebuie să fii credibil şi să vinzi o grădină cu alei, vegetaţie îngrijită, pomi fructiferi sau peisaje şi amenajări peisagistice", a încheiat Enache.
Statistica romanească arată că anul trecut Romania a avut şapte milioane de turişti (sosiri în hoteluri), din care 78,4% (aproape 5,5 milioane) romani, şi 21,6% (1,5 milioane) turişti străini, ponderi apropiate de cele din anul 2010. Chiar dacă ambele categorii au înregistrat creşteri anul trecut, nivelul este atat de scăzut încat cifrele nu le provoacă bucurii decat celor care vor să le exploateze politic.
Pe litoral, situaţia este şi mai dramatică, pentru că turiştii străini sunt atat de puţini încat nu figurează nici măcar în statistici. Cu toate acestea, ANAT estimează, sau mai mult speră, la circa 25.000 de turişti din alte ţări.
Ciprian Popescu, administratorul agenţiei de turism Danubius din Constanţa, care se ocupă de incoming în cadrul reprezentanţei concernului TUI în Romania, crede, la randul său, că principala problemă este promovarea externă slabă, mai ales că există fonduri disponibile. "Nu se înghesuie străinii să viziteze Romania, dar nici romanii, decat dacă sunt trimişi în diverse deplasări prin ţară de societăţile pentru care lucrează. Chiar dacă coeficientul de umplere a hotelurilor este constant mediocru, prima parghie, pentru a atrage turiştii, este să se umble la preţ. Unităţile de cazare nu reuşesc însă nici să facă acest lucru, chiar dacă unele îşi doresc, pentru că sistemul de fiscalitate nu le permite să coboare tariful sub un anumit nivel", a mai spus Popescu.
În Romania sunt înregistrate, potrivit MDRT, 5.108 unităţi de cazare turistică, dintre care 1.326 de hoteluri, restul fiind pensiuni, hosteluri, moteluri şi alte structuri de cazare. Romania are astfel 278.766 de locuri de cazare, dintre care 175.149 în hoteluri.

Decizie inedită a instanţei: Apple trebuie să facă reclamă la Samsung

O instanţă din Marea Britanie a cerut Apple să publice pe site-ul propriu şi în ziarele britanice un anunţ prin care să declare că tabletele produse de Samsung Electronics nu imită iPad-ul. Acelaşi judecător a decis recent că tabletele Samsung Galaxy nu încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale Apple. Compania americană trebuie acum să informeze consumatorii cu privire la decizie, potrivit instanţei, transmite Bloomberg.
Anunţul trebuie afişat timp de şase luni pe pagina de start a site-ului Apple din Marea Britanie şi publicat în mai multe ziare şi reviste, inclusiv Financial Times, Daily Mail şi Guardian Mobile, pentru a corecta posibila percepţie că produsele companiei sud-coreene ar copia tableta iPad, a cerut judecătorul.
Avocatul care reprezintă Apple în acest dosar s-a plans, în instanţă, că grupul american ar fi astfel obligat să publice "o reclamă la Samsung". "Niciunei companii nu-i place să vorbească despre un rival pe site-ul propriu", a spus reprezentantul Apple.
Apple a acţionat în justiţie concurenţi precum Google, Samsung sau HTC în mai multe ţări, inclusiv Statele Unite, Germania şi Olanda, considerand că smartphone-urile şi tabletele produse de aceste companii încalcă drepturile de proprietate intelectuală pentru iPhone şi iPad, în principal pe chestiuni de design şi funcţionalitate. Judecătorul Colin Birss, autorul deciziei din Marea Britanie, a explicat pe 9 iulie, dand caştig de cauză Samsung, că tabletele companiei sud-coreene nu pot fi confundate cu iPad pentru că "nu sunt la fel de cool".

Windows 8 va fi disponbil din 26 octombrie

Microsoft a anunţat, joi, că Windows 8, care reprezintă cea mai profundă transformare a popularului sistem de operare, va fi lansat pe piaţă pe 26 octombrie. Windows 8 a fost dezvoltat pentru mai multe platforme, urmand să ruleze atat pe PC-uri, cat şi pe tablete, iar interfaţa sistemului de operare a fost optimizată pentru touch screen. Data de lansare a Windows 8 a fost anunţată miercuri seara pe blogul companiei din Redmond, Washington, transmite WSJ.com.
Noua variantă a Windows marchează o schimbare radicală în strategia Microsoft. în afară de interfaţa complet nouă, sistemul de operare va suporta, pe langă platforma hardware clasică x86, şi tehnologia ARM regăsită în majoritatea smartphone-urilor şi tabletelor de pe piaţă.
Intel, partener tradiţional al Microsoft, a început să promoveze tehnologia x86 pentru dispozitive mobile, primele gadget-uri bazate pe platforma clasică, regăsită în marea majoritate a PC-urilor, ieşind pe piaţă în acest an. Microsoft speră să-şi facă loc pe piaţa tabletelor, dominată de iPad-ul de la Apple şi de produsele bazate pe platforma software Google Android.
Tableta anunţată recent de compania din Redmond, denumită Surface, va fi lansată odată cu Windows 8 RT - varianta pentru platforme ARM. O altă versiune a Surface, mai performantă şi mai scumpă, îşi va face apariţia la cateva săptămani după lansarea Windows 8 şi va fi echipată cu varianta Pro a sistemului de operare. Pentru a nu descuraja clienţii interesaţi de Windows 7, compania a anunţat că cine va achiziţiona actuala variantă a sistemului de operare pană la sfarşitul lunii ianuarie 2013 va putea face upgrade la Windows 8 Pro cu un discount.

Ducati devine marcă Audi

Producătorul de autoturisme premium Audi, parte a grupului Volkswagen, va finaliza joi preluarea constructorului italian de motociclete Ducati.
Preluarea va fi realizată pentru 860 milioane euro. "Ne aşteptăm la un anunţ în această după-amiază de la colegii noştri din Bologna", a declarat purtătorul de cuvant al Audi, Juergen De Graeve, referindu-se la sediul Ducati din Bologna, transmite Bloomberg. Ducati a vandut anul trecut 42.000 de motociclete, produse cu 1.100 de angajaţi. Compania a avut în 2011 venituri de 480 milioane euro.
Audi a anunţat în aprilie că va cumpăra Ducati de la Investindustrial Advisors SpA. Directorul general al Audi, Rupert Stadler, s-ar putea alătura board-ului executiv al producătorului de motociclete.
Volkswagen este cel mai mare producător de autovehicule din Europa, dar nu a avut pană acum în portofoliu o marcă de motociclete. Grupul german mai deţine în Italia, prin Audi, producătorul de autoturisme de lux Lamborghini şi compania de design şi inginerie Italdesign, fondată de Giorgetto Giugiaro, care a "desenat" primul model Volkswagen Golf.

Chiriile apartamentelor de pe Litoral, mai mici cu pană la 14% faţă de 2011

Chiriile garsonierelor şi apartamentelor din staţiunile de pe Litoral contină să scadă, reducerea ajungand pană la 14% faţă de anul trecut, cele mai mari diferenţe de preţ fiind înregistrate la locuinţele cu trei camere din Constanţa, Mangalia, Neptun şi Eforie Sud. "Garsonierele şi apartamentele de la malul Mării Negre sunt, şi anul acesta, o soluţie de cazare pentru cei care aleg litoralul romanesc. Tot mai mulţi turişti preferă să închirieze astfel de locuinţe pe perioade mai lungi, avand avantajul unor tarife mai mici decat în cazul hotelurilor sau aparthotelurilor. Chiriile sunt în uşoară scădere faţă de vara anului trecut", se arată într-un comunicat al portalului Imopedia.ro.
Studiul realizat de portalul imobiliar arată că valoarea chiriei medii de anul acesta a scăzut cu 5 pană la 35 euro faţă de cea de anul trecut. Cele mai mari diferenţe de preţ au fost înregistrate pentru apartamentele cu trei camere din Constanţa, Mangalia, Neptun şi Eforie Sud.
Astfel, chiria medie în 2011 a fost de 350 euro pentru o locuinţă cu trei camere din Constanţa şi a scăzut vara aceasta la 325 euro. în Mangalia, preţul de închiriere a coborat de la 250 euro anul trecut la 215 euro în 2012, iar în Neptun de la 375 euro la 355 euro. în Eforie Sud, diferenţa este de 20 euro, de la 155 euro în 2011 la 135 euro anul acesta.
Analiza imopedia.ro remarcă şi evoluţia preţului de închiriere a garsonierelor. în Constanţa, chiria medie a scăzut constant în ultimii ani, de la 200 euro în 2009, la 165 euro în 2011 şi 160 euro anul acesta. Cele mai scumpe garsoniere răman cele din Mamaia, cu un preţ mediu în jurul a 255 euro/lună în această vară, majorat de la 245 euro/lună, cat era în 2011. Cele mai mici preţuri pot fi găsite în staţiunile cu un număr de turişti mai mic, precum Eforie Sud şi Costineşti. Anul acesta, în Eforie Sud, o garsonieră poate fi închiriată pentru una din lunile estivale cu numai 65 euro, în timp ce anul trecut preţul era de aproximativ 75 euro. "Şi anul acesta, turiştii care aleg litoralul romanesc au în vedere cazarea la particulari, orientandu-se către garsoniere şi apartamente situate în zone uşor accesibile. Aş vrea să subliniez faptul că este vorba despre chiriile clasice, nu despre locuinţele închiriate în regim hotelier. în cazul aparthotelurilor, vorbim de perioade mai scurte de închiriere şi tarife mai mari. Pentru a beneficia de un preţ de închiriere mai mic, turiştii plătesc chiria în avans pe minimum trei luni. Apoi, în respectivele locuinţe, stau pe rand mai multe familii sau grupuri de prieteni şi împart valoarea chiriei", a declarat Răzvan Muntean, manager general al portalului.
Cele mai mari chirii sunt în Mamaia, acestea situandu-se în jurul valorii de 310 euro/lună pentru apartamentele cu două camere, departe de următoarele valori de numai 235 euro în Neptun şi 215 euro în Constanţa. La apartamentele cu trei camere chiria medie în Mamaia este aproximativ 450 euro/lună, valoare cu care se poate achita lejer două luni în staţiuni mai puţin aglomerate, precum Mangalia (215 euro), Eforie Nord (165 euro) sau Costineşti (160 euro). În Eforie Sud, apartamentele cu două şi trei camere pot fi închiriate la acelaşi preţ, egalitate regăsită numai anul acesta, cu diferenţe de preţ de 10 respectiv 20 euro faţă de anul trecut. în 2011, un apartament cu două camere în Eforie Sud putea fi închiriat în medie cu 145 euro, iar unul cu trei camere costa 155 euro/lună.
Conform datelor centralizate de Imopedia.ro, a scăzut simţitor şi preţul chiriilor pentru apartamentele cu două camere din Constanţa (de la 235 euro în 2011 la 215 euro în 2012) sau Eforie Sud (de la 145 euro în 2011 la 135 euro anul acesta), însă celelalte staţiuni nu au înregistrat modificări semnificative ale preţurilor de închiriere pentru astfel de locuinţe. Imopedia.ro cuprinde oferte imobiliare actualizate constant direct de la sediul agenţiilor imobiliare.

Poşta Romană vrea să ia un credit de 100 milioane de lei

Compania Naţională Poşta Romană (CNPR) va organiza în luna septembrie o licitaţie pentru contractarea unui credit de 100 milioane de lei pentru 12 luni, destinat finanţării capitalului de lucru, costurile fiind estimate la 8,8 milioane de lei. CNPR solicită viitorilor ofertanţi o garanţie de participare de 140.000 lei. Rambursarea creditului se va efectua din sursele proprii ale operatorului poştal.
Poşta Romană este cel mai mare operator de profil şi dispune de o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale. Acţionarii operatorului sunt Ministerul Comunicaţiilor, cu o participaţie de 75%, şi Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capital. În 2011, cifra de afaceri a CNPR a scăzut cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, în timp ce pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice. Compania avea la sfarşitul lui 2011 datorii totale de 556,9 milioane de lei, iar numărul mediu de salariaţi a scăzut cu peste 2.500, la 32.124 de persoane.

Administraţia SUA se roagă pentru ploaie

n preţurile la porumb şi soia au atins niveluri record


Preţurile la porumb şi soia au urcat la noi niveluri record pe piaţa internaţională, în urma intensificării temerilor privind impactul celei mai grave secete din ultima jumătate de secol în Statele Unite, iar secretarul pentru agricultură din SUA a declarat că se roagă zilnic pentru ploaie.
Cotaţiile cerealelor au urcat puternic în ultima perioadă, avansul fiind alimentat de perspectivele tot mai slabe pentru porumb, alte cereale şi soia în SUA. Preţul porumbului a trecut pentru prima dată în contractele futures de 8 dolari pe buşel (1 buşel-25,4 kilograme), ajungand la 8,055 dolari, potrivit Financial Times. Soia a atins un maxim de 17,115 dolari/buşel (27,2 kg).
Preţurile la porumb şi soia au depăşit recordurile înregistrate în timpul crizei pieţei alimentelor din 2007-2008. Traderii de cereale se află în alertă ridicată după ce datele autorităţilor americane au indicat recolte în scădere puternică. Meteorologii au confirmat, de asemenea, în această săptămană, că SUA se confruntă cu cea mai puternică secetă începand cu 1956.
Autorităţile americane au afirmat, într-un raport săptămanal, că doar 31% din recolta de porumb se află în stare "bună spre excelentă", revizuind puternic estimarea din săptămana anterioară, de 40%. Pentru soia, procentajul a fost modificat de la 40% la 34%. Seceta va conduce la o creştere puternică a preţurilor, a declarat secretarul general al SUA pentru agricultură, Tom Vilsack. "Mă pun în genunchi în fiecare zi şi spun o rugăciune suplimentară chiar şi acum. Dacă aş putea spune o rugăciune specială sau aş putea face un dans care să aducă ploaia, le-aş face", a afirmat Vilsack.
Oficialul american a respins, însă, cererile vizand reorientarea cantităţilor de porumb folosit în producţia de etanol pentru a acoperi consumul populaţiei şi animalelor. Liderii politici nu consideră că lumea se confruntă cu o nouă criză agricolă, întrucat aprovizionarea la nivel mondial cu grau şi orez, materiile prime cele mai importante pentru securitatea alimentară, rămane la un nivel destul de bun, iar preţurile sunt sub maximele înregistrate în trecut.

Cursul a atins un nou maxim istoric în cursul zilei de ieri

Cotaţiile monedei naţionale au atins un nou record istoric spre finalul sesiunii interbancare, de 4,5825 lei/euro, după care cotaţiile au coborat uşor sub 4,58 lei/euro, ca urmare a intervenţiilor indirecte ale băncii centrale.
În jurul orei 16:45, schimburile se perfectau la 4,5770 - 4,5795 lei/euro, peste nivelul de la finalul sesiunii precedente, de 4,5655 lei/euro. La deschidere, euro era cotat la 4,5630 - 4,5650 lei, iar în prima parte a zilei schimburile s-au perfectat la cotaţii uşor peste nivelul de 4,56 lei/euro. După publicarea cursului de referinţă de către BNR, cotaţiile monedei naţionale au urcat brusc peste 4,57 lei/euro, fără un motiv clar, potrivit dealerilor, într-o piaţă cu volume în creştere.
Banca centrală a vandut valută pe tot parcursul zilei pentru temperarea deprecierii, însă intervenţia s-a intensificat după ce cursul a atins maximul de 4,5825 lei/euro. Totodată, dealerii consideră că tendinţa de depreciere ar putea continua dacă banca centrală nu va interveni mai agresiv pentru susţinerea leului.
Cotaţiile monedei naţionale au fost stabile în prima parte a zilei, astfel că Banca Naţională a Romaniei (BNR) a anunţat un curs de referinţă în scădere foarte uşoară, la 4,5638 lei/euro, de la 4,5647 lei/euro. În sesiunea precedentă, cursul a coborat tot nesemnificativ, cu 0,04 bani, după ce marţi a atins maximul istoric de 4,5651 lei/euro.
Leul s-a depreciat abrupt în ultimele două săptămani, cu 2,5%, deşi banca centrală a intervenit permanent în piaţă pentru a limita căderea monedei naţionale. Percepţia jucătorilor a fost afectată de turbulenţele politice, care au avut un ecou internaţional.
Cursul pentru dolar a scăzut cu 1,81 bani, de la 3,7309 unităţi la 3,7128 unităţi. Cursul pentru franc a coborat foarte uşor, la 3,8002 lei/franc,de la 3,8009 lei/franc miercuri, care a reprezentat maximul pentru ultimele zece luni. O rată oficială mai ridicată a fost înregistrată la 5 septembrie 2011, cand francul a fost cotat la 3,8133 lei. Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc.
Dobanzile afişate de băncile comerciale pentru plasamentele cu scadenţă la o zi au continuat să scadă, de la 1,2 - 1,68% la 1,1 - 1,58%, întrucat băncile deţin un surplus de lichiditate în ultimele zile ale perioadei de rezervă. Randamentele cu scadenţa la o săptămană au urcat de la 3,38 - 3,86% la 4,34 - 4,81% pe an.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
turist la mare, acum 4295 zile, 21 ore, 48 minute, 14 secunde
Problema este alta ca romanii nu pot accesa usor fondurile europene (pt ca suntem romani ne cer mii si mii de hartii sa te determine sa renunti) pentru turism fata de strainii care investesc in citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.