Mozaic economic: Romanii reîncep să cheltuie
Romanii anticipează o creştere a veniturilor, astfel că dorinţa de a face cumpărături majore a crescut în ultimele cateva luni, rămanand totuşi la un nivel foarte coborat, în acelaşi timp aceştia sunt mai puţin optimişti în ceea ce priveşte creşterea economică, potrivit unui sondaj realizat de GfK.
Cu toate că datele de bază sunt deocamdată bune, consumatorii romani sunt totuşi atenţi cand vine vorba să cheltuiască bani. Dorinţa de a face cumpărături majore a crescut în ultimele cateva luni, rămanand totuşi la un nivel foarte coborat. "Deocamdată, Romania pare să fi reuşit să rămană puţin afectată de criza financiară europeană. Cu toate că previziunile privind creşterea economică sunt mai puţin optimiste, acestea se menţin la un nivel relativ ridicat. Conform Băncii Mondiale, economia Romaniei va creşte anul acesta cu 1,2 procente. Acest lucru este demonstrat şi de creşterea accentuată, în ultimele cateva luni, a aşteptărilor consumatorilor privind starea economiei. Aceste aşteptări pozitive sunt influenţate în primul rand de rezultatele alegerilor locale. Aceasta deoarece promisiunile politicienilor sunt în general crezute de romani", se arată în studiul GfK Climatul de consum în Europa.
Italienii şi cehii, cei mai pesimişti
Optimismul privind situaţia economică este reflectat şi pe piaţa muncii, Romania numărandu-se printre ţările cu cele mai mici rate ale şomajului din Europa. Nivelul redus al ratei şomajului dă naştere la speranţe privind creşterea veniturilor populaţiei. "Cu toate că datele de bază sunt deocamdată bune, consumatorii romani sunt totuşi atenţi cand vine vorba să cheltuiască bani. Dorinţa de a face cumpărături majore a crescut în ultimele cateva luni, rămanand totuşi la un nivel foarte coborat", se menţionează în studiu.
Reescaladarea crizei financiare a luat prin surprindere aproape toate economiile europene, doar Portugalia şi Romania oferind o rază de speranţă în ceea ce priveşte perspectivele economice.
Astfel, perspectiva redresării economice a fost considerată cel mai puţin probabilă de consumatorii din Italia (-60,2 puncte) şi Cehia (-57,1 puncte). Cele mai ridicate valori s-au înregistrat în Franţa (-8,2 puncte), Romania (-2,6 puncte) şi Germania (3,0 puncte). Media în Uniunea Europeană se situează la -35 puncte. în SUA indicatorul se află la 21,2 puncte. În ciuda reescaladării crizei financiare europene, aşteptările privind starea economiei în Romania au continuat să îşi revină. Deşi indicatorul se situa la -26,2 puncte în martie, acesta a urcat la -2,6 puncte în iunie, ajungand astfel la cea mai ridicată valoare atinsă din noiembrie 2008. Indicatorul a atins valoarea minimă în iunie 2010, cand s-a situat la -71 puncte. în ciuda tuturor problemelor, în acest interval, economia Romaniei s-a stabilizat în mod constant.
Creşterea aşteptată a veniturilor, foarte redusă
În ceea ce priveşte evoluţia veniturilor, în multe ţări europene, consumatorii anticipează o creştere în lunile care urmează, însă una foarte mică. Indicatorul a rămas în mare parte stabil, sau chiar s-a ameliorat. Cele mai coborate valori s-au înregistrat în Portugalia (-33,7 puncte), Grecia (-48,0 puncte) şi Italia (-68,0 puncte). O creştere a veniturilor este anticipată de austrieci (-1,0 puncte), romani (1,6 puncte) şi germani (40,1 puncte). Media în Uniunea Europeană este de -43 puncte, în SUA indicatorul situandu-se la 14,7 puncte. Analizand dorinţa de cumpărare, a reieşit că în majoritatea ţărilor europene, aceasta a fost relativ constantă, la un nivel coborat sau foarte coborat. în unele ţări aceasta s-a îmbunătăţit în ultimele două luni. Consumatorii sunt îngrijoraţi de creşterea şi mai mare a taxelor ca parte a măsurilor de consolidare la nivel european. în unele ţări au fost deja aprobate creşteri ale TVA, care vor intra în vigoare la începutul anului viitor.
Ca urmare consumatorii consideră că acum este momentul potrivit pentru a face cumpărături majore. Există însă o diferenţă imensă între a dori să consumi şi a fi în măsură să consumi. Mulţi oameni pur şi simplu nu îşi pot permite cheltuieli majore în momentul de faţă, chiar dacă este momentul potrivit. în prezent, cea mai coborată dorinţă de cumpărare se înregistrează în Regatul Unit (-42,3 puncte), Portugalia (-43,2 puncte) şi Grecia (-45,2 puncte). Cei mai dornici să consume sunt bulgarii (8,5 puncte), austriecii (22,4 puncte) şi germanii (32,7 puncte). Media la nivel de Uniune Europeană se situează la -23 puncte.
Aceste rezultate au fost luate din studiul GfK Climatul de consum MAXX, care are la bază interviuri cu consumatori efectuate lunar în toate ţările Uniunii Europene. Studiul GfK Climatul de consum Europa asigură o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică şi veniturile, şi a dorinţei de cumpărare a consumatorilor din Austria, Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Cehia, Romania şi Spania.
Grecia se declară incapabilă să economisească
n guvernul elen intenţionază o renegociere a termenelor de rambursare a creditelor luate deja
Grecia nu are aproape nicio şansă să economisească 11,5 miliarde de euro în doi ani, aşa cum solicită Comisia Europeană şi FMI înainte de a mai acorda ţării vreun nou împrumut, a declarat liderul partidului socialist PASOK, Evangelos Venizelos, fost ministru al Finanţelor. PASOK este unul dintre cele trei partide aflate la guvernare în Grecia. "Este foarte dificil, este aproape imposibil să obţinem 11,5 miliarde de euro prin economii bugetare în 2013 şi 2014", a afirmat Venizelos. El a adăugat că aceste dificultăţi existau oricum, dar sunt amplificate de recesiune. Potrivit guvernului elen, PIB-ul Greciei s-ar putea contracta cu 6,7% în 2012, faţă de un declin de 4,5% anticipat iniţial, în special din cauza reducerii drastice a cheltuielilor publice, cuplate cu concedieri masive.
Grecia trebuie să economisească 11,5 miliarde de euro prin măsuri care au ca termen de transmitere către Comisia Europeană şi FMI finele lunii iulie, pentru a rămane sub protecţia lor financiară. Planul de austeritate urmează să fie supus miercuri aprobării celor trei partide din coaliţia guvernamentală, conservatorii din Noua Democraţie, condus de premierul Antonis Samaras, socialiştii din PASOK, şi stanga moderată, condusă de Fotis Kouvelis. În paralel cu acest plan, guvernul intenţionează să renegocieze cu partenerii internaţionali amanarea cu doi ani, pană în 2016, a termenului pană la care trebuie echilibrat bugetul, a spus sursa.
UE şi FMI nu au respins în totalitate o astfel de extindere, dar nu au promis încă nimic. Potrivit acordului iniţial, economiile de 11,5 miliarde de euro trebuie să provină din reducerea beneficiilor sociale şi prin scăderea cheltuielilor în sectorul public, prin eliminarea a 150.000 de locuri de muncă pană în 2015. Guvernul s-a angajat totodată să accelereze şi să extindă programul de privatizări, care ar trebui să aducă statului circa 19 miliarde de euro pană în 2015.
Intel reduce estimările pentru 2012.
n nici AMD nu se simte mai bine n situaţia economică şi şomajul ridicat pun probleme companiilor IT
Intel, cel mai mare producător de microprocesoare, şi-a redus estimările pentru acest an din cauza scăderii cererii din partea clienţilor de retail din Statele Unite şi Europa, la o săptămană după ce AMD a anunţat scăderea veniturilor cu 11% în trimestrul doi. Yahoo a anunţat totodată stagnarea veniturilor în trimestrul al doilea, subliniind situaţia dificilă moştenită de noul director general al companiei, Marissa Meyer, numit marţi în funcţie după circa 13 ani la Google.
Intel anticipează creşterea veniturilor cu 3-5% în acest an, faţă de o proiecţie anterioară de aproape 10%, de la nivelul de 54 miliarde de dolari din 2011. Media estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg indică un avans de 4,8% pentru 2012.
Cererea de pe pieţele dezvoltate din America de Nord şi Europa este afectată sever de creşterea economică lentă, chiar inexistentă în UE, precum şi de şomajul persistent, Intel mizand pentru creştere pe China, India şi celelalte pieţe emergente. "Situaţia macroeconomică este într-adevăr puţin mai proastă decat anticipam la începutul anului", a declarat pentru Bloomberg Television directorul financiar al Intel, Stacy Smith. Pentru trimestrul al treilea, Intel anticipează venituri de 14,3 miliarde de dolari plus-minus 500 milioane dolari, şi o marjă de profit brut în scădere, de 63%.
În trimestrul al doilea, gigantul american a avut un profit de 2,83 miliarde dolari, în scădere uşoară de la 2,95 miliarde dolari în perioada corespunzătoare a anului trecut, dar puţin peste estimările analiştilor. Vanzările au crescut cu 3,6%, la 13,5 miliarde dolari, în linie cu estimările din piaţă, dar sub proiecţiile companiei. Acţiunile Intel au scăzut cu 1,1% la New York după prezentarea raportului, dar sunt în urcare cu 4,7% de la începutul anului. Din moment ce produsele Intel domină piaţa PC-urilor, performanţele companiei sunt considerate un foarte bun indicator al cererii pentru computere desktop, laptop-uri şi servere.
Săptămana trecută, rivalul mai mic al Intel, Advanced Micro Devices (AMD) a luat prin surprindere piaţa cu o scădere de 11% a veniturilor în trimestrul al doilea, din cauza cererii slabe din China şi Europa. Cel mai mare furnizor de componente al Intel, Applied Materials, a redus de asemenea estimările, dand vina pe deteriorarea performanţelor din China.
Recomandare Bloomberg: liderii europeni să doarmă mai mult
Pentru a rezolva criza din zona euro, liderii europeni ar trebui să doarmă mai mult, nopţile albe de la summit-urile UE fiind parţial de vină pentru negocierile greoaie şi "jumătăţile de măsură" de care a fost acuzată Europa, potrivit unei analize Bloomberg.
Dintre ultimele şase summit-uri ale şefilor de stat sau de guvern din UE, trei s-au încheiat după ora 4.00. Cel din 29 iunie a luat sfarşit la ora 5.00. şedinţele lunare ale miniştrilor Finanţelor din zona euro se prelungesc de cele mai multe ori dincolo de miezul nopţii, arată analiza Bloomberg. Următoarea întalnire a miniştrilor Finanţelor, din 20 iulie, va începe mai devreme decat de obicei, în jurul pranzului, poate tocmai pentru a evita prelungirea discuţiilor pană noaptea tarziu.
Lipsa somnului a contribuit la decizii nefericite care au condus la dezastre, precum incidentul de la Cernobîl, naufragiul petrolierului Exxon Valdez sau dezintegrarea navetei Challenger. Activitatea prelungită, fără somn, poate avea efecte asemănătoare cu cele ale beţiei: persoanele pot deveni mai influenţabile, mai predispuse faţă de riscuri, potrivit unor studii recente, citate de Bloomberg.
În februarie, în timpul negocierilor pentru cel de-al doilea program de asistenţă al Greciei, una dintre şedinţele miniştrilor Finanţelor din zona euro a durat 13 ore şi jumătate, fiind urmată de o conferinţă de presă. Întalnirea s-a încheiat la 6:00 dimineaţa. "În ultimii doi ani şi în această noapte, am învăţat că «maraton» este într-adevãr un cuvant grecesc", a comentat atunci comisarul european Olli Rehn.
Unii politicieni, precum cancelarul german Angela Merkel şi fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, au folosit în avantajul lor lipsa de somn. În octombrie anul trecut, liderii europeni i-au convocat la miezul nopţii pe bancheri pentru negocieri. Adunaţi în biroul preşedintelui UE Herman Van Rompuy, bancherii au fost puşi în faţa unui ultimatum - să şteargă jumătate din datoriile Greciei sau să se pregătească pentru pierdereri totale dacă ţara ar intra în faliment. Două ore mai tarziu, lobby-iştii industriei bancare au cedat. După summit-ul din 29 iunie, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a refuzat să răspundă întrebărilor unor jurnalişti: "Nu voi intra acum în detalii. Am dormit mai puţin de trei ore".
FMI vine la Bucureşti în august
O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) se va afla la Bucureşti în intervalul 31 iulie-13 august pentru a şasea misiune de evaluare a acordului preventiv cu Romania şi pentru consultări periodice, a declarat reprezentantul FMI pentru Romania şi Bulgaria, Tonny Lybek. "Vizita va avea loc în comun cu echipe ale Comisiei Europene şi Băncii Mondiale. în timpul vizitei, vor avea loc întalniri cu autorităţile, precum şi cu reprezentanţi ai sindicatelor, asociaţiilor patronale, băncilor, organizaţiilor societăţii civile şi cu partidele politice. Autorităţile romane tratează aranjamentul stand-by cu FMI drept preventiv, însemnand că nu intenţionează să tragă din resursele disponibile", se arată într-un comunicat al FMI.
Premierul Victor Ponta a anunţat, luni, că delegaţia comună a FMI, Comisiei Europeane şi Băncii Mondiale şi-a amanat vizita în Romania, programată să înceapă pe 24 iulie, în săptămana care urmează să se desfăşoare referendumul pentru demiterea preşedintelui Băsescu, din 29 iulie. Romania are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro şi o linie de credit de 400 milioane euro de la Banca Mondială. Acordul cu instituţiile financiare internaţionale a fost încheiat în martie 2011, în prelungirea programului de 20 miliarde euro derulat în perioada 2009-2011.
Sicilia ar putea intra în faliment
n datoriile regiunii se ridică la peste 5 miliarde de euro
Premierul Italiei, Mario Monti, s-a declarat "foarte îngrijorat" că autorităţile regionale din Sicilia se îndreaptă spre faliment şi a cerut guvernatorului, investigat pentru legături cu Mafia, să-şi confirme intenţia de a demisiona pană la sfarşitul lunii. Precedentul guvernator al Siciliei se află în închisoare cu o sentinţă de şapte ani pentru ajutarea şi favorizarea Mafiei.
Datoria autorităţilor regionale din Sicilia se ridica la 5,3 miliarde de euro la sfarşitul anului trecut, potrivit Bloomberg. Mafia, care controlează sudul Italiei, este cea mai mare afacere privată din ţară, cu venituri anuale de 140 de miliarde de euro. Potrivit unui studiu publicat la începutul anului şi citat de cotidianul The Telegraph, lichidităţile Mafiei ar atinge 65 de miliarde de dolari. Profitul anual obţinut de Mafie este estimat la circa 100 de miliarde de euro, echivalentul a 7% din PIB al Italiei.
Sicilia se numără printre cei 23 de emitenţi italieni cu rating mai mic decat cel al ţării retrogradaţi luni de agenţia Moody's. Scăderea calificativelor a urmat retrogradării ţării spăptămana trecută şi a amplificat posibilitatea unor falimente în lanţ la nivel local dacă guvernul central nu intervine. Monti a indicat, fără să dea detalii, că Roma va lua măsuri pentru a ajuta Sicilia să-şi plătească datoriile, declarand că guvernul "va folosi cele mai eficiente şi indicate instrumente", potrivit Financial Times.
Datoria autorităţilor locale din Italia reprezintă doar 5,7% din totalul de 1.960 miliarde de euro al întregii ţări, însă regiunile şi oraşele se află sub presiune considerabilă, ca urmare a deciziei guvernului de a reduce subvenţiile pentru a echilibra bugetul central. Sicilia este de foarte mult timp considerată una dintre cele mai slab administrate regiuni din Italia, sectorul public asigurand cea mai mare parte a economiei şi locurilor de muncă. Regiunea este numită şi "Grecia Italiei".
Situaţia financiară precară a Siciliei a fost exacerbată de criza politică, dar şi de statutul special, de regiune autonomă, care ar putea complica o intervenţie a autorităţilor de la Roma. Guvernatorul Raffaele Lombardo a declarat că va demisiona pană la 31 iulie, înaintea alegerilor din octombrie, indiferent dacă va fi trimis sau nu în instanţă ca urmare a unei investigaţii privind asocierea cu Mafia.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
