Economic

Mozaic economic: Minim al euro faţă de dolar în ultimii doi ani

Ziarul de Vrancea
16 iul 2012 519 vizualizări
Leul romanesc îşi continuă prăbuşirea n BNR şi-a restrans intervenţiile pe piaţa valutară n ministrul finanţelor speră că actualul curs al leului este doar conjunctural

Moneda euro se tranzacţionează luni dimineaţa la minimul ultimilor doi ani faţă de dolar, în aşteptarea datelor economice din această săptămană privind inflaţia şi încrederea în economia zonei euro, pe fondul crizei datoriilor de stat. Moneda unică folosită de 17 state UE s-a depreciat luni în raport cu majoritatea valutelor importante, după ce cancelarul german Angela Merkel a declarat că nu şi-a "înmuiat" poziţia faţă de necesitatea unor mecanisme riguroase de control înainte de constituirea uniunii bancare - supraveghere şi garantare în comun a depozitelor bancare, recapitalizarea instituţiilor de credit aflate în dificultate de la fondurile de urgenţă ale zonei euro, transmite Bloomberg.
Germania cere responsabilitate fiscală şi supraveghere serioasă în zona euro înainte de a accepta măsuri anticriză în direcţia integrării financiar-fiscale a statelor din zona euro. Moneda euro a pierdut 0,1%, cursul coborand la 1,2234 dolari la Singapore, după ce a atins vineri 1,2163 dolari, cel mai redus nivel din iunie 2010.
Eurostat va prezenta luni raportul de inflaţie pentru luna iunie, estimarea preliminară indicand creşterea preţurilor cu 2,4%, în stagnare faţă de luna mai. Institutul de cercetare economică ZEW va prezenta, tot luni, datele privind încrderea investitorilor şi aşteptările analiştilor legat de economia Germaniei şi a zonei euro. Moneda euro a scăzut cu 4% în ultimele trei luni, în timp ce dolarul american s-a apreciat cu 3,9%.
Marţi, preşedintele Rezervei Federale a SUA, Ben Bernanke, va discuta în Congres perspectivele economice şi monetare ale ţării, după ce a declarat, în iunie, că banca centrală este pregătită să ia măsuri de stimulare a economiei. Banca Centrală Europeană a coborat la începutul lunii iulie dobanda de politică monetară la 0,75%, un nou minim istoric, şi a redus rata depozitelor overnight la zero pentru a încuraja băncile să crediteze. în aceeaşi zi, Banca Japoniei şi-a extins programul de stimulare a creditării prin achiziţii de active, iar Banca Populară a Chinei a anunţat o nouă scădere a dobanzii cheie, a doua într-o lună. Băcnile centrale din Brazilia şi Coreea de Sud au coborat săptămana trecută dobanzile de politică monetară, iar Rezerva Federală a extins în iunie un program de preschimbare a obligaţiunilor din portofoliu în titluri pe termen lung, pentru a reduce costul creditului.

Leul se scufundă tot mai adanc

Leul a recuperat uşor luni din pierderea înregistrată în sesiunea interbancară de vineri, cu sprijinul intervenţiilor BNR, însă cursurile publicate de banca centrală pentru euro şi dolar au urcat la noi valori maxime, de 4,5571 lei/euro şi, respectiv, 3,7399 lei/dolar. Precedentele recorduri au fost înregistrate vineri, cand rata de referinţă leu/euro a fost de 4,5495 unităţi, iar cursul oficial pentru dolar s-a plasat la 3,7274 lei/dolar.
Leul s-a depreciat mai pronunţat vineri şi rata de schimb a atins un maxim de 4,57 lei/euro pe piaţa interbancară, din cauza aversiunii la risc a jucătorilor în contextul tensiunilor politice din Romania. Dealerii spun că presiunea de depreciere a fost susţinută şi de faptul că banca centrală nu mai combate atat de agresiv această tendinţă şi pemite o volatilitate mai mare. Cotaţia de referinţă publicată luni arată o scădere a leului cu 5,5% faţă de euro comparativ cu rata de schimb de la finele aului trecut. Ultima cotaţie din 2011 a fost de 4,3197 lei/euro. Faţă de dolar, pierderea anuală este de 11,9%, de la un curs de 3,3393 lei/dolar la sfarşitul lunii decembrie.
Paritatea oficială leu/franc elveţian a crescut de la 3,7883 lei/franc 3,7944 lei/franc. Aceasta reprezintă un nou maxim din ultimele zece luni. O rată oficială mai ridicată a fost înregistrată la 5 septembrie 2011, cand francul a fost cotat la 3,8133 lei. Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc.
Paritatea leu/euro a început să crească încă de la începutul săptămanii trecute, ca urmare a tensiunilor politice dintre PDL şi USL, iar suspendarea preşedintelui Traian Băsescu a intensificat aversiunea la risc a investitorilor. Astfel, în ultimele două săptămani moneda naţională s-a depreciat cu 2,4%. La deschidere, euro era cotat la 4,5630 - 4,5650 lei, uşor mai jos faţă de finalul săptămanii trecute, cand băncile schimbau moneda unică pentru 4,4650 - 4,5680 lei.
Volumele transferate au fost reduse în prima parte a zilei, iar nivelul minim a fost de 4,5520 lei/euro. în jurul orei 13:00, operaţiunile se perfectau la 4,5550 - 4,5590 lei/euro. Dobanzile afişate de băncile comerciale pentru plasamentele cu scadenţă la o zi au urcat de la 1,68 - 2,16% la 2,33 - 2,80%, iar randamentele pentru sumele plasate pe termen de o săptămană au crescut mai uşor, de la 3,43 - 3,91% la 3,49 - 3,96% pe an.

Georgescu: Cursul va reveni sub 4,5 lei

Moneda naţională se va aprecia, iar cursul de schimb va reveni sub nivelul de 4,5 lei/euro după referendumul privind demiterea preşedintelui şi clarificarea situaţiei de pe scena politică, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu. "Cursul e stabilit de Banca Naţională pe baza tranzacţiilor de pe piaţă. Ne afectează direct şi afectează cetăţenii în primul rand, dar şi firmele. Consider că e o evoluţie conjuncturală, cursul va veni înapoi, deci se va aprecia, cred eu, pană la un nivel de sub 4,5lei/euro, cam de unde a plecat în momentul respectiv, ca efect al calmării şi clarificărilor de pe scena politică", a spus Florin Georgescu.
Georgescu a ţinut să precizeze că nu este angajat politic, nefăcand parte în acest moment din niciun partid, iar poziţia este une de tehnocrat.

Delegaţia FMI şi-a amanat vizita în Romania pană după referendum

Delegaţia comună a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană şi Banca Mondială şi-a amanat vizita în Romania, programată să înceapă pe 24 iulie, în săptămana care urmează referendumului pentru demiterea preşedintelui Băsescu, din 29 iulie, a anunţat premierul Victor Ponta. "Delegaţia Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europeane şi Băncii Mondiale se va afla în Romania în săptămana imediată după referendum (...) Bineînţeles că s-a amanat pentru că delegaţiile FMI şi CE au considerat întotdeauna că nu trebuie să vină în campanie electorală. Săptămana 22-29 este ultima săptămană de campanie electorală", a spus premierul. Ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, a anunţat pe 4 iulie că experţii Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale vor veni la Bucureşti pe 24 sau 25 iulie, pentru o nouă evaluare a acordului, nefiind prevăzut ca misiunea să fie amanată din cauza situaţiei politice interne.


Moody's: Turbulenţele politice pun în pericol consolidarea fiscală

Evenimentele recente din Romania au amplificat temerile din piaţă că turbulenţele politice ar putea pune în pericol consolidarea fiscală din ultimii trei ani, iar incertitudinile ar putea persista chiar pană după alegerile din toamnă şi vor afecta, probabil, reformele structurale, potrivit Moody's. Agenţia de rating se referă la suspendarea preşedintelui şi convocarea referendumului pentru demitere, pe 29 iulie. "Aceste evenimente au amplificat îngrijorarea din piaţă că turbulenţele politice ar putea pune în pericol consolidarea fiscală reuşită de ţară în ultimii trei ani şi sunt de factură negativă pentru ratingul de credit al Romaniei", se arată într-o analiză Moody's, publicată luni.
Moody's atribuie Romaniei ratingul de credit "Baa3", cel mai slab din categoria activelor recomandate pentru investiţii pe termen lung. Agenţia a înrăutăţit la sfarşitul lunii iunie perspectiva ratingului Romaniei pentru datoriile pe termen lung în valută şi lei de la stabilă la negativă, din cauza riscurilor legate de expunerea la zona euro, prin canale comerciale, de investiţii şi financiare.
Agenţia notează, în analiza prezentată luni, că incertitudinile din piaţă au determinat deprecierea leului cu peste 2% în luna iulie, cea mai puternică scădere înregistrată "pe pieţele emergente comparabile" în aceeaşi perioadă. Deprecierea monedei naţionale a provocat creşterea costurilor de finanţare ale Guvernului, majorand costurile de credit şi de rambursare a datoriilor pentru "toţi debitorii romani", remarcă Moody's. Dincolo de reacţia pieţelor, agenţia de rating aminteşte că deficitul bugetar este mai redus în prima jumătate a acestui an faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut, iar tensiunile politice nu reprezintă o noutate în Romania, preşedintele fiind suspendat şi în 2007, cand rezultatul referendumului a fost în favoarea sa. "Totuşi, ţinand cont de incertitudinile economice regionale şi globale, temerile din piaţă privind actuala suspendare sunt generate parţial şi de faptul că partidul din care provine Traian Băsescu, formaţiunea de centru-dreapta PDL, a fost asociată cu consolidarea fiscală din ultimii trei ani, în timp ce partidul dominant din actuala coaliţie USL, PSD, de centru stanga, a criticat în trecut unele măsuri de austeritate şi a operat o creştere modestă a salariilor din sectorul public după ce a venit la putere", se spune în raportul Moody's.
Mai mult, incertiduinile de pe scena politică ar putea persista pană la alegerile din trimestrul al patrulea, chiar dincolo de acest moment, şi vor întarzia, probabil, reformele structurale care vizează sectorul "vast" al companiilor de stat din Romania, anticipează agenţia de rating.
Astfel, deşi premierul Victor Ponta şi-a exprimat public angajamentul faţă de acordurile multilaterale cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, există şanse ca, pe fondul unei creşteri economice mai slabe, turbulenţelor din zona euro şi sentimentului antiausteritate tot mai prezent în Romania, deficitul bugetar să nu scadă în acest an sub ţinta de 3% din PIB (pe metodologia ESA), asumată de Guvern. Ratarea obiectivului ar amana ieşirea Romaniei din procedura de deficit excesiv a UE, care ar trebui să aibă loc anul viitor. O a doua consecinţă negativă a evenimentelor politice recente, respectiv reacţiile externe, a provocat îngrijorare în pieţe că ar putea afecta relaţiile dintre Romania şi UE, o sursă importantă de sprijin instituţional şi financiar pentru ţară.

ArcelorMittal închide furnale în toată Europa

Ministrul francez al Modernizării Industriale, Arnaud Montebourg, a încercat, luni, să convingă ducatul Luxembourg să colaboreze pentru "acţiuni comune" cu scopul de a contracara politica industrială a grupului ArcelorMittal, care a accelerat închiderea de furnale în Europa. Pe parcursul vizitei în Luxembourg, unde are sediul ArcelorMittal, Montebourg s-a întalnit cu omologul său, Stephen Schneider. "Încerc să formez o reacţie a statelor faţă de puterea unui grup precum ArcelorMittal. Aceste discuţii nu sunt încă publice, dar ar putea exista unele oportunităţi pentru acţiuni comune", a spus ministrul francez.
ArcelorMittal a închis temporar mai multe mai multe facilităţi din Europa, afirmand că cererea pentru oţel în Europa nu şi-a revenit la nivelul anterior crizei din 2008. Furnalele din Lorraine Florange, Franţa, sunt închise încă din toamna anului 2011. În alte regiuni ale Europei, ArcelorMittal a decis recent închiderea finală a furnalelor din Liege, Belgia, şi a celor din Madrid. În Luxembourg, furnalele din Schifflange au fost, de asemenea, oprite pentru o perioadă nedefinită, iar cele din Rodange au redus producţia. Ministrul francez intenţionează să viziteze ţările europene afectate de închideri de capacităţi ArcelorMittal. Oficialul nu a ajuns încă în Spania şi Germania, potrivit AFP.
Grupul ArcelorMittal deţine în Romania două combinate siderurgice, la Galaţi şi Hunedoara, două fabrici de ţevi, la Iaşi şi Roman, operatorul portuar Romportmet Galaţi şi o divizie a ArcelorMittal Construction. Totodată, ArcelorMittal Romania este unul dintre acţionarii companiei mixte care vrea să construiască reactoarele 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă.

Ministrul finanţelor anticipează o creştere economică

Economia va înregistra o creştere faţă de trimestrul al doilea de anul trecut şi comparativ cu primele şase luni din 2011, fiind posibilă şi o ieşire din reccesiune tehnică, chestiune mai puţin relevantă, apreciază ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu. "Faptul că veniturile la bugetul consolidat s-au încadrat în proiecţii şi pe de altă parte discuţiile cu experţii creditorilor care ne menţin previziunea de 1,5% creştere economică ne îndreptăţesc să avem speranţe că şi datele economice privind creşterea PIB pe trimestrul II vor fi pozitive (...) Chestiunea cu recesiunea tehnică zic că e un lucru secundar. Cand judecăm creşterea economică noi o judecăm perioada aceasta faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Cand zici creştere economică de 1,5% pe 2012 se înşelege că este o creştere economică în termeni reali faţă de PIB realizat anul trecut", a spus Georgescu.
Ministrul Finanţelor a precizat că a anunţat misiunea Fondului Monetar Internaţional că deficitul bugetului general consolidat la şase luni s-a înscris în parametri negociaţi, iar o altă ţintă atinsă a fost încadrarea anvelopei salariale în nivelul stabilit pentru jumătatea anului. "Noi avem speranţa şi aproape certitudinea că faţă de anul trecut va fi o creştere economică, faţă de trimestrul II şi faţă de 6 luni, şi, sigur, probabil vom ieşi şi din această recesiune tehnică, avand mai mult un impact teoretic. Dar, din punct de vedere economic, ceea ce ne interesează este perioada din acest an raportată la anul anterior", a mai precizat Georgescu.
Economia a scăzut cu 0,1% în primul trimestru faţă de octombrie-decembrie şi a reintrat în recesiune, scăderea fiind limitată de evoluţiile pozitive din agricultură (creştere de 4%) şi informaţii şi comunicaţii (2,2%). Produsul Intern Brut (PIB), ca serie ajustată sezonier, a fost în primul trimestru de 145,196 miliarde lei preţuri curente, în scădere în termeni reali cu 0,1% faţă de trimestrul IV 2011.
Economia a intrat în recesiune, întrucat ianuarie-martie a fost al doilea trimestru consecutiv de scădere comparativ cu lunile anterioare. Evoluţia a fost anticipată de analişti, care estimau însă o contracţie puţin mai mare, de 0,2-0,3%.
Romania s-a aflat în recesiune tehnică şi în perioada 2008-2011, pentru doi ani şi jumătate. Anul trecut, Produsul Intern Brut a crescut cu 2,5%, susţinut în principal de evoluţia din agricultură, cu un plus de 11,3%, şi industrie, domeniu care a înregistrat un avans de 5%. Pentru anul în curs estimările autorităţilor indică o creştere economică de 1,5%.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.