Mozaic economic: Erste recomandă consumatorilor de bere să deţină aur
Puterea de cumpărare a aurului calculată în bere se află la un nivel destul de ridicat, o uncie asigurand în acest an 136 de litri la festivalul Oktoberfest din Munchen, peste media ultimelor decenii, de 87 de litri, şi are în continuare perspective bune de creştere, potrivit unui raport al Erste. "Puterea de cumpărare a aurului ar trebui să fie apreciată în mod special în Bavaria", notează Erste într-un raport privind evoluţia preţului aurului. În timp ce un litru de bere la Oktoberfest costa echivalentul a 0,82 euro în 1950 şi 9,50 euro în 2012, o uncie de aur, care în urmă cu 62 de ani cumpăra uşor peste 80 de litri de bere, înseamnă acum 136 de litri. Creşterea anuală a preţului berii s-a situat în medie la 4,1% începand din 1950. Valoarea maximă a aurului, calculată în bere, a fost înregistrată în 1980, cand cu o uncie se puteau cumpăra 227 de litri. "Considerăm că este posibil să înregistrăm aceste valori din nou. Consumatorii de bere cu aur în portofoliu ar trebui, prin urmare, să se aştepte la vremuri «spumoase»", notează analiştii Erste. Puterea de cumpărare a aurului a urcat şi calculată în paine, unt sau lapte. Astfel, dacă în 1950 un gram de aur era echivalent cu 0,9 kilograme de unt, 14,3 litri de lapte şi 11,1 kilograme de paine, în 2010 puterea de cumpărare a urcat la 7,9 kilograme de unt, 56,9 litri de lapte şi 26 kilograme de paine. Aurul pare să-şi fi păstrat puterea de cumpărare claculată în paine pe parcursul ultimilor 2.600 de ani, se arată în raportul Erste. Dacă pe vremea regelui Nabucodonosor al II-lea, circa 600 î.Hr., valoarea nominală a aurului asigura cumpărarea a 350 de paini cu o uncie, în iunie, în Austria, cu o uncie de aur se pot procura aproape 400 de paini. Erste are un preţ ţintă de 2.000 de dolari pe uncia de aur pentru un orizont de 12 luni, în timp ce pe termen lung consideră că 2.300 de dolari pe uncie ar putea fi chiar o estimare conservatoare. O uncie de aur se tranzacţiona miercuri la aproape 1.580 de dolari.
Plăţile online cu cardul ar putea creşte cu 25%, la 250 milioane euro
Plăţile online cu cardul vor depăşi în acest an 250 milioane euro, de la 200 milioane euro anul trecut, iar numărul tranzacţiilor va atinge cinci milioane, cu 30% mai multe faţă de 2011, estimează Netopia mobilPay, liderul pieţei de microplăţi prin telefon şi procesator de plăţi online prin card. Tranzacţia medie se va situa astfel în jurul valorii de 50 de euro. "În primul semestru al acestui an romanii au efectuat 2,3 milioane de plăţi online cu cardul, cu 45% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Din tranzacţiile înregistrate în această perioadă peste 550.000 (un sfert din piaţă) au avut loc pe site-urile de reduceri. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul de tranzacţii realizate pe site-urile de reduceri a crescut cu peste 60%", a declarat într-un comunicat Horia Grozea, director Card Payments Netopia mobilPay. Creşteri importante, peste media pieţei de plăţi online cu cardul, s-au înregistrat în primul semestru şi în zona de telecom şi divertisment. Grozea a menţionat că a existat un utilizator care a cheltuit în şase luni prin intermediul serviciului mobilPay 10.000 euro, prin şase tranzacţii. Serviciul Netopia mobilPay a înregistrat circa 850.000 de tranzacţii în prima jumătate a acestui an, cu 70% mai multe decat în perioada similară din 2011. "Pentru acest an, estimăm să ajungem la 2 milioane de tranzacţii şi mizăm pe menţinerea poziţiei Netopia mobilPay în acest sector, prin cota de 40% din piaţa de plăţi online cu cardul", a adăugat Grozea. Valoarea tranzacţiilor online cu carduri emise în Romania s-a apropiat anul trecut de 800 milioane euro, în urcare cu circa 40% faţă de 2010, din care 600 milioane euro reprezintă plăţi în afara ţării, arată datele Visa Romania.
Europa ar putea pierde încă 4,5 milioane de slujbe
Europa ar putea pierde încă 4,5 milioane de locuri de muncă în contextul crizei, după dispariţia a 3,5 milioane de slujbe începand din 2008, a avertizat, miercuri, Organizaţia Mondială a Muncii, cerand liderilor europeni să facă o prioritate din susţinerea pieţei muncii, potrivit CNBC. Şomajul din zona euro se situează în prezent la nivelul de 11%, reprezentand 17,4 milioane de persoane. În cazul în care actuala politică nu se schimbă rapid, este posibil ca şomajul să urce rapid în zona euro "alimentand tulburări sociale şi erodand încrederea cetăţenilor în guvernele naţionale, sistemul financiar şi instituţiile europene", se arată într-un raport al organizaţiei. Şomajul este cel mai ridicat în randul tinerilor, 22% în zona euro, în timp ce în Slovacia, Portugalia şi Italia se situează la 30%. în Spania şi Grecia, şomajul în randul tinerilor se află la nivelul de 50%. Potrivit organizaţiei, devine tot mai clar că doar austeritatea nu va fi un răspuns suficient la criza din zona euro, iar această politică, cu impact negativ asupra pieţei muncii, nu reuşeşte să stimuleze investiţiile sau stabilitatea financiară. Reducerile puternice ale cheltuielilor publice au condus la o scădere predictibilă a consumului, dar nu au antrenat şi o majorare a exporturilor, care să stimuleze creşterea, astfel că economiile zonei euro, cu puţine excepţii, au înregistrat recesiune, notează Organizaţia Mondială a Muncii. În plus, 13 din cele 17 state euro au implementat reforme pentru flexibilizarea pieţei muncii, care fac mai uşoară concedierea unui angajat, fără niciun efect vizibil în privinţa înfiinţării de locuri de muncă. A crescut doar numărul concedierilor. "Abordarea austerităţii a marginalizat reforma foarte necesară a sistemului financiar, epicentrul crizei. Progresele în această direcţie au fost foarte lente", se arată în raport. Băncile nu şi-au reluat rolul de a asigura împrumuturi pentru economia reală, iar investiţiile private ca procentaj din PIB au scăzut anul trecut, creand noi probleme pentru zona euro, dependentă de succesul micilor afaceri. Raportul cere reluarea investiţiilor şi reforma sistemului financiar. O majorare a investiţiilor echivalentă cu 1% din PIB ar crea 1,4 milioane de noi locuri de muncă, afirmă organizaţia. Dacă băncile ar relua creditarea micilor afaceri la nivelul de dinaintea crizei, ceea ce ar însemna o majorare mai mică de două puncte procentuale a raportului dintre investiţii şi PIB, ar fi recuperate două treimi din locurile de muncă pierdute începand din 2008.
Reguli noi la plata TVA
Premierul Victor Ponta a declarat că va anunţa măsurile pe care Guvernul intenţionează să le aplice după 1 august, precum plata TVA doar la momentul încasării facturii pentru sume în cuantum de pană la 500.000 euro, condiţia fiind ca plăţile să fie efectuate prin bancă. "Sperăm ca, luni, să putem anunţa că plata TVA la facturi de pană la 500.000 de euro să se facă doar la încasare, cu condiţia ca aceste plăţi să se facă prin bancă, nu cash, deoarece altfel s-ar încuraja piaţa neagră", a spus Ponta la RTV. El a arătat că măsura trebuie agreată şi de Fondul Monetar Internaţional pentru a fi aplicată.
Angajaţii de pe Wall Street şi City cred că este necesar să trişeze
Aproape un sfert dintre angajaţii de pe Wall Street şi City of London consideră că lipsa de onestitate sau ilegalităţile sunt necesare pentru reuşita în lumea finanţelor, potrivit unui sondaj realizat de firma de avocatură Labaton Sucharow din New York, relatează AFP. Circa 24% din cei 500 de angajaţi cu funcţii de conducere din sectorul financiar din New York şi Londra participanţi la sondaj au indicat că "este probabil să adopte metode necinstite sau ilegale pentru a reuşi". În plus, 16% dintre cei intervievaţi au recunoscut că nu ar ezita să comită un delict bursier, cum ar fi cel de folosire a unor informaţii privilegiate (insider trading), dacă ar scăpa fără să fie inculpaţi. "Cand lipsa de onestitate este o practică acceptată la nivel general de către angajaţi, este în pericol integritatea întregului sistem financiar", a comentat Jordan Thomas, responsabil al firmei Labaton Sucharow. Studiul a fost publicat în plin scandal al manipulării dobanzii Libor pe piaţa interbancară, care a afectat în mod special banca britanică Barclays, şi la puţin timp după ce JPMorgan Chase a anunţat pierderi excepţionale din tranzacţii riscante cu instrumente financiare, care s-ar putea ridica, potrivit presei americane, la 4-5 miliarde de dolari.
Euro urcă din nou în faţa leului
Leul a revenit pe depreciere şi rata de referinţă pentru euro anunţată miercuri de Banca Naţională a Romaniei (BNR) a urcat uşor, la 4,5237 lei/euro, iar cursul pentru dolar a crescut la 3,6842 lei/dolar, aproape de maximele istorice publicate luni. Cursul de referinţă leu/euro anunţat marţi de BNR a scăzut uşor, la 4,5206 lei/euro, după patru şedinţe în care leul s-a depreciat cu peste 1,7% şi rata oficială de schimb a atins recoduri istorice pe fondul tensiunilor politice din Romania. Cotaţia de miercuri este cu 0,38 bani sub maximul istoric înregistrat luni, de 4,5275 lei/euro. Cursul de referinţă leu/dolar a urcat cu 1,67 bani, de la 3,6675 unităţi la 3,6842 unităţi. Nivelul maxim istoric, de 3,6848 lei/dolar, a fost atins luni. Totodată, paritatea oficială leu/franc elveţian a urcat cu 0,23 bani, de la 3,7640 lei/franc la 3,7663 lei/franc. Cursul leu/franc elveţian a fost luni la maximul ultimelor zece luni, de 3,7691 lei/franc. Referinţele pentru dolar şi francul elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc.
Spania creşte TVA de la 18% la 21%
Spania va majora TVA de la 18% în prezent la 21% şi va reduce cheltuielile statului, inclusiv prin renunţarea la prime acordate angajaţilor publici, cu un impact cumulat al măsurilor de 65 miliarde de euro în următorii doi ani şi jumătate, potrivit cotidianului The Guardian. Noile măsuri de austeritate vin după ce liderii europeni au prelungit cu un an, în 2014, termenul pană la care Spania trebuie să-şi coboare deficitul bugetar sub limita de 3%. ţinta de deficit bugetar pentru acest an a fost, de asemenea, extinsă de la 5,3% la 6,3%. Anul următor, deficitul bugetar ar trebui adus la 4,5%, iar în 2014 la 2,8%. TVA redusă, pentru unele produse şi servicii, va fi modificată de la 8% la 10%, iar taxa pentru bunuri de strictă necesitate va fi menţinută la 4%, a anunţat premierul spaniol, Mariano Rajoy, în parlamentul de la Madrid. O reformă a administraţiei ar urma să aducă economii de 3,5 miliarde de euro, inclusiv prin reducerea numărului de consilieri locali, renunţarea la o deducere fiscală acordată pentru achiziţia de case şi scăderea ajutoarelor pentru şomaj, potrivit Bloomberg. Măsurile prevăd o diminuare a numărului de companii publice, precum şi o scădere de 30% a numărului de consilieri locali, a spus Rajoy.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
