Economic

Mozaic economic: Investiţiile imobiliare din Romania, în picaj

Ziarul de Vrancea
10 iul 2012 614 vizualizări
Aşa arată un raport al companiei de consultanţă CBRE

Investiţiile realizate în domeniul imobiliar au scăzut în Romania, în primul semestru, la cel mai scăzut nivel din prima parte a anului 2005 pană în prezent, fiind încheiate doar două tranzacţii, care însumează 55 de milioane de euro, potrivit unui raport al companiei de consultanţă CBRE. Cele două tranzacţii au vizat fabrica Nokia din Cluj, cumpărată de producătorul de electrocasnice De’Longhi, şi complexul City Business Centre din Timişoara, achiziţionat de fondul de investiţii sud-african NEPI. Romania rămane o piaţă atractivă, dar lipsa finanţării şi problemele din zona euro au determinat creşterea riscului investiţional. în Europa Centrală şi de Est volumul investiţional cel mai ridicat a fost înregistrat în Rusia şi Polonia, conform raportului. "Piaţa din Romania este încă atractivă pentru investitorii străini pe fondul diferenţei înregistrate la nivelul randamentelor prime în comparaţie cu ţările vecine din Europa Centrală şi de Est. Lipsa finanţării şi problemele din zona euro au condus însă la un nivel scăzut al volumului de investiţii în prima jumătate a anului, determinand creşterea riscului investiţional, o încetinire a procesului decizional şi mărirea timpului de finalizare a unei tranzacţii", a declarat într-un comunicat James Heyworth Dunne, Head of Capital Markets and Valuation Department CBRE Romania.  Randamentele prime s-au stabilizat în Romania pe cele trei pieţe - retail (centre comerciale şi spaţii de stradă), birouri şi industrial. Pe segmentul birouri, randamentul prime s-a stabilizat la 8%, avand la bază ofertele investitorilor de pe piaţa locală, iar în sectoarele retail şi cel industrial a rămas la 8,75% (centre comerciale), respectiv 10,25% (depozite), potrivit sursei citate. În Varşovia randamentul prime pe segmentul birouri a fost de 6,25 %, pe cel industrial de 7%, iar domeniul retail a înregistrat un nivel de 6%. Un nivel similar al randamentul prime a fost în Praga, cu 6,5% pentru birouri, 8% pentru segmentul industrial şi 6,25% pentru sectorul retail. Budapesta a înregistrat pe segmentele birouri, industrial şi retail randamente prime de 7,25%, 8,75%, respectiv 7%. În primul semestru al anului, în Europa Centrală şi de Est Rusia a înregistrat cel mai mare volum investiţional, de peste 900 milioane de euro, urmată de Polonia, cu peste 800 de milioane de euro, şi Cehia, cu aproximativ 180 milioane de euro.

Pragul de la licitaţiile publice ar putea fi urcat

ANRMAP va propune Guvernului creşterea pragului de la care autorităţile contractante sunt obligate să deruleze proceduri de achiziţii publice, fixat la 15.000 de euro în prezent, a declarat, marţi, preşedintele autorităţii, Lucian Dan Vlădescu, la conferinţa Mediafax Talks about European Funds. "Vrem ca acel prag de 15.000 de euro de la care autoritatea contractantă este obligată să iniţieze o procedură de achiziţie publică să fie ridicat. Evident, nu vom ridica la un nivel foarte înalt, pentru că atunci vom trezi suspiciuni, firesc, la nivelul Comisiei Europene, dar mie mi se pare anormal ca Bulgaria să aibă acest prag la nivelul de 20.000 de euro pentru contractele care au ca obiect produse şi servicii şi 60.000 de euro pentru lucrări, respectiv 66.000 de euro pentru proiectare, iar Romania să fie la acelaşi nivel la care s-a aflat în 2006", a spus el. Şeful Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a arătat că "în urma semnalelor din piaţă" preţurile la care se fac achiziţiile publice pentru contractele de valori relativ scăzute sunt mai mari dacă se parcurge procedura de achiziţie publică decat atunci cand are loc o achiziţie directă. El a spus că altă propunere de modificare legislativă este ca documentaţiile de atribuire să nu mai fie evaluate de către ANRMAP decat în situaţia în care valoarea estimată a contractelor se situează peste pragurile prevăzute de Ordonanţa 34, respectiv 125.000 de euro pentru produse şi servicii şi 4,85 milioane euro pentru lucrări. Totodată, Vlădescu a arătat că ANRMAP vrea să renunţe la activitatea de verificare a caietelor de sarcini.  El a arătat că în prezent legea prevede ca ANRMAP să evalueze întreaga documentaţie de atribuire, mai puţin aspectele tehnice ale caietelor de sarcini. "Vrem să modificăm legislaţia în sensul în care, pe de-o parte, orice criteriu de selecţie şi de atribuire inclus în caietul de sarcini să fie considerat ca şi o clauză înscrisă, pentru că trebuie să ne aliniem şi la dispoziţiile noului Cod Civil, (...) iar ANRMAP cand va fi chemată să evalueze o documentaţie să aibă în vedere numai ce se numeşte fişa de date a achiziţiei", a declarat preşedintele ANRMAP.

TVA de 9% la alimente, cel mai tarziu de la începutul anului viitor

Construcţia bugetului pe 2013 va include cu siguranţă TVA de 9% la alimente, dacă această măsură nu va fi implementată din acest an, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. "Dacă nu va fi în acest an, cu siguranţă construcţia bugetului pe 2013 va începe cu un TVA redus", a spus Constantin. El a afirmat că măsura pe care trebuie să o aplice statul pentru a combate evaziunea este TVA redusă la produsele alimentare. "Suntem în discuţii, discutăm zi de zi cu Ministerul de Finanţe şi sper ca după misiunea Fondului Monetar Internaţional din data de 25 iulie să putem să prezentăm un grafic foarte clar de implementare a TVA redus la produsele alimentare, de 9%. Eu personal îmi doresc chiar din acest an, pe două zone, morărit şi panificaţie, să introducem acest TVA redus, pentru că acolo este evaziunea cea mai mare în agricultură", a mai spus ministrul. Constantin a afirmat în luna mai că scăderea TVA la paine de la 24% la 9% nu va duce, poate, la diminuarea preţului, dar va micşora evaziunea ficală cu 15-20%. Reprezentanţii FMI au afirmat atunci că reducerea TVA pentru anumite sectoare sau produse nu are efecte benefice pentru consumatori, întrucat duce adeseori la evaziune, iar FMI nu încurajează, ca principiu, cotele diferenţiate de TVA. Premierul Victor Ponta declara, tot în luna mai, că împreună cu ministrul Agriculturii a început să facă "toate presiunile" asupra ministrului de Finanţe, pentru introducerea începand cu anul viitor a unei scheme în care 15% din TVA plătită la alimente să fie restituită producătorului care vinde în mod legal. Ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, susţine că o eventuală reducere a taxei la alimente va fi decisă după alegerile din toamnă.

O grevă din Canada ar putea afecta şi reactoarele din Romania

Peste 800 de angajaţi ai grupului canadian Candu Energy au intrat luni în grevă, după eşuarea negocierilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, iar conflictul ar putea afecta lucrările de întreţinere la mai multe reactoare din Canada, Romania, Argentina şi China, potrivit liderilor sindicali. Principalele revendicări ale angajaţilor, oameni de ştiinţă şi ingineri, au fost legate de creşterea salariilor. Nicio centrală nucleară din Canada nu va fi închisă din cauza grevei, însă lucrările de proiectare, modernizare şi întreţinere la mai multe reactoare din Ontario, Quebec, New Brunswick, Argentina, China şi Romania vor fi afectate direct, a declarat Michelle Duncan, purtătorul de cuvant al sindicatului angajaţilor Candu, citat de AFP. Preşedintele sindicatului, Peter White, a declarat într-un comunicat că greva va conduce aproape sigur la pierderea mai multor ingineri de valoare, care vor demisiona şi vor pleca să lucreze în altă parte în cazul scăderii salariilor. Inginerii intraţi în grevă se ocupă de proiectare şi lucrări mari de întreţiniere la reactoare de tip CANDU instalate în mai multe ţări, inclusiv în Romania, la Cernavodă. Candu Energy a fost cumpărată anul trecut de grupul industrial SNC-Lavalin de la compania de stat Atomic Energy of Canada. Reprezentanţii companiei nu au fost disponibili pentru comentarii, potrivit AFP. Sindicatul a avertizat anul trecut, la vanzarea Candu Energy, că scoaterea companiei din grupul Atomic Energy of Canada ar putea prezenta riscuri pentru clienţii tehnologiei CANDU, prin pierderea de expertiză. Centrala de la Cernavodă a fost proiectată pentru cinci reactoare cu tehnologie canadiană, de tip CANDU, cu puteri instalate de circa 700 MW fiecare. Unitatea 1 a centralei a fost pusă în funcţiune în 1996, iar a doua în 2007, asigurand împreună aproape 20% din consumul de energie naţional. Autorităţile vor să construiască încă două reactoare la Cernavodă.

Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 2,04%

Rata anuală a inflaţiei s-a plasat în iunie la 2,04%, după o scădere a preţurilor cu 0,04% faţă de luna mai, determinată de ieftinirea alimentelor, potrivit datelor anunţate ieri de INS. "În luna iunie 2012, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare şi preţurile mărfurilor nealimentare au scăzut cu 0,1%, în timp ce tarifele serviciilor au crescut cu 0,3%", se arată într-un comunicat al INS. Rata anuală a inflaţiei este mai redusă decat cea anticipată de analişti, de 2,1%. Estimările variau între 1,7% şi 2,4%, conform răspunsurilor la un sondaj realizat în randul membrilor Asociaţiei Analiştilor Financiar - Bancari din Romania. Cea mai mare scădere de preţuri la alimente, de peste 20%, a fost consemnată la cartofi, iar cea mai amplă majorare, de 6,5%, la fructe proaspete. "Creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (iulie 2011 - iunie 2012) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2010 - iunie 2011) determinată pe baza IPC este de 3,0%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este de 3,1%", se precizează în comunicatul INS. În luna mai rata anuală a inflaţiei a coborat la 1,79%, nou minim istoric, creşterea preţurilor de consum faţă de aprilie fiind de 0,2%.

Deficitul comercial a urcat pană la 15,44 miliarde lei

Romania a avut în primele cinci luni un deficit comercial de 15,44 miliarde lei (3,52 miliarde euro), mai mare cu 104,9 milioane lei (dar mai mic în euro cu 77,8 milioane euro) decat cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat marţi INS. Exporturile FOB au fost de 81,1 miliarde lei (18,56 miliarde euro), iar importurile CIF au ajuns la 96,55 miliarde lei (22,09 miliarde euro). Comparativ cu ianuarie-mai 2011, exporturile au crescut cu 6% la valori exprimate în lei (1,5% la valori exprimate în euro), iar importurile au urcat cu 5,1% la valori exprimate în lei (0,5% la valori exprimate în euro). Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri în perioada analizată a fost de 57,7 miliarde lei (13,18 miliarde euro) la expedieri şi de 70,36 miliarde lei (16,07 miliarde euro) la introduceri, reprezentand 71,1% din total exporturi şi 72,9% din total importuri. "Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (41,3% la export şi 33,1% la import) şi alte produse manufacturate (34% la export şi respectiv 29,5% la import)", se precizează într-un comunicat al INS.  În luna mai exporturile FOB au însumat 17,69 miliarde lei (4 miliarde euro), iar importurile CIF 21,88 miliarde lei (4,95 miliarde euro). Comparativ cu mai 2011, exporturile au crescut cu 11,9% la valori exprimate în lei (3,9% la valori exprimate în euro), iar importurile au avansat cu 5,7% la valori exprimate în lei (au scăzut cu 1,9% la valori exprimate în euro).

Agenţiile de rating, evitate de marii investitori

Agenţiile de rating nu mai sunt de încredere pentru marii investitori, după ce şi-au compromis integritatea şi credibilitatea pentru a atrage clienţi, potrivit unui fost director în cadrul Standard & Poor's (S&P), intervievat de Bloomberg. "Sunt acolo pentru că trebuie să fie, nu pentru că mai crede cineva în ele. Poate doar micii investitori, şi asta e trist, dar cred că marii investitori nu mai cred în ratinguri", cometnează David Jacob, concediat în decembrie de la S&P. Agenţiile de rating influenţează de mai bine de 70 de ani costurile de finanţare ale companiilor şi guvernelor, dar s-au compromis în urma crizei financiare din urmă cu patru ani, cand au acordat, sub presiunea dezvoltării business-ului, cele mai ridicate calificative titlurile de valoare formate de bănci din credite ipotecare subprime. Piaţa ipotecilor subprime s-a prăbuşit în 2007-2008, dand naştere crizei financiare mondiale, iar ratingurile titlurilor notate în trecut cu triplu-A sunt acum în categoria "junk" a investiţiilor cu caracter speculativ. Astfel, la caţiva ani după ce au adus o contribuţie decisivă la declanşarea celei mai grave crize financiare de la Marea Depresiune, reputaţia agenţiilor de rating continuă să se deterioreze pe pieţe.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.