Mozaic economic: Anchetă penală în cazul manipulării dobanzilor interbancare
"David Green, director al SFO, a luat decizia oficială să accepte lansarea unei anchete în afacerea LIBOR", se arată într-un comunicat al SFO. O echipă specializată a început deja să lucreze în cadrul acestei anchete, a precizat un purtător de cuvant al SFO. Instituţia a refuzat în schimb să precizeze care sunt băncile sau persoanele vizate. Barclays a anunţat la sfarşitul lunii trecute că va plăti 290 milioane de lire sterline (360 milioane euro) pentru a pune capăt unor investigaţii ale autorităţilor de reglementare din Marea Britanie şi Statele Unite, referitoare la manipularea dobanzilor interbancare LIBOR şi EURIBOR, în perioada 2005-2009. Ulterior, preşedintele băncii Marcus Agius directorul general Bob Diamond şi directorul operaţional Jerry del Missier au demisionat din funcţii. Cazul s-ar putea extinde şi la alte bănci, fiind în curs investigaţii pe mai multe continente, care se referă la bănci precum Royal Bank of Scotland, Citigroup şi JP Morgan.
Spania cere zonei euro să cumpere urgent obligaţiuni
Ţările din zona euro trebuie să implementeze rapid deciziile luate pentru combaterea crizei, inclusiv achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale, întrucat Spania nu-şi poate finanţa deficitul la actualele dobanzi cerute de piaţa financiară, a declarat premierul spaniol Mariano Rajoy. Spania va anunţa în iulie măsuri suplimentare pentru controlul deficitului bugetar, a spus Rajoy, citat de Bloomberg. Autorităţile regionale trebuie să taie şi mai mult din cheltuieli, în contextul declinului veniturilor, lovite puternic de a doua recesiune începand din 2009, a adăugat el. "Este timpul să trecem de la vorbe la fapte. Europa trebuie să urmeze cat mai repede posibil deciziile luate de liderii zonei euro la Bruxelles. Este în joc soarta proiectului european", a afirmat premierul. Spania se confruntă cu noi presiuni pe pieţele financiare, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) nu a luat, la reuniunea de la începutul lunii iulie, măsuri pentru a coborî randamentele obligaţiunilor statelor cu probleme din zona euro. Randamentele au scăzut la începutul săptămanii, după ce liderii europeni au convnit ca fondurile de urgenţă ale uniunii monetare să cumpere obligaţiuni emise de ţări precum Spania şi Italia. Randamentul obligaţiunilor Spaniei pe zece ani a urcat cu 0,62 puncte săptămana aceasta, la 6,95%. Pe parcursul şedinţei de vineri, randamentul Spaniei a atins un maxim de 7,04%, cel mai ridicat nivel de după 20 iunie. Preşedintele UE, Herman Van Rompuy, a declarat că miniştrii de Finanţe din zona euro vor viza activarea acordului la reuniunea de luni. BCE a coborat joi dobanda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 1% la 0,75%, şi a redus rata depozitelor la zero, decizii fără precedent în istoria instituţiei. Anterior, rata la depozite era de 0,25%. Instituţia a coborat totodată rata dobanzii la facilitatea de creditare marginală de la 1,75% la 1,5%. Investitorii au fost dezamăgiţi, întrucat aşteptau o reactivare a programului de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale pentru a reduce presiunea asupra costurilor de împrumut ale Spaniei. Banca centrală va cumpăra obligaţiuni doar dacă va considera că este necesar pentru a controla inflaţia, a declarat Benoit Coeure, membru în consiliul guvernatorilor BCE.
Warren Buffett face o donaţie de 1,5 miliarde dolari
Miliardarul Warren Buffett, al treilea cel mai bogat om din lume, cu o avere de 46 miliarde de dolari, a donat acţiuni în valoare de 1,52 miliarde de dolari ale companiei pe care o conduce, Berkshire Hathaway, fundaţiei create de cofondatorul Microsoft Bill Gates. Gates ocupă poziţia a doua în topul miliardarilor la nivel mondial, cu 62 miliarde de dolari. Cel mai bogat om din lume este mexicanul Carlos Slim Helu, posesorul unei averi de 72 miliarde de dolari. Buffet, preşedinte şi director general al Berkshire, a donat circa 18,4 milioane de acţiuni fundaţiei Bill şi Melinda Gates, potrivit unui document transmis bursei şi citat de Bloomberg. Acţiunile au închis la preţul de 82,54 dolari vineri pe piaţa de capital din SUA. Warren Buffet, care a promis să-şi doneze cea mai mare parte a averii în scop caritabil, a iniţiat în 2006 un program prin care vizează donaţii anuale în acţiuni fundaţiei lui Bill Gates. în timp ce numărul de acţiuni a scăzut constant în fiecare an, declinul a fost compensat de preţul în urcare al acestora. Astfel, în 2006, Buffet a donat fundaţiei acţiuni de 1,6 miliarde de dolari, de 1,76 miliarde de dolari în 2007 şi de 1,8 miliarde de dolari în 2008. în 2009, an marcat puternic de criza financiară globală, valoarea acţiunilor donate de Buffet a coborat la 1,25 miliarde de dolari, dar a revenit la 1,6 miliarde de dolari în 2010 şi 1,48 miliarde de dolari în 2011. Fundaţia Gates susţine organizaţii care promovează proiecte pentru îmbunătăţirea sistemului de educaţie, accesului la servicii medicale, precum şi pentru reducerea sărăciei.
Londra riscă să piardă statutul de prim centru financiar
Londra riscă să piardă statutul de principal centru financiar mondial, după ce o investigaţie privind manipularea dobanzilor interbancare, pe o piaţă de 360.000 de miliarde de dolari, se adaugă altor cazuri de abuzuri efectuate de bănci, care au erodat încrederea în City, transmite Bloomberg. În ultimul an, JPMorgan Chase a anunţat pierderi din tranzacţii de cel puţin 2 miliarde de dolari, UBS a fost acuzată de o fraudă de 2,3 miliarde de dolari, iar Barclays şi multe alte bănci au fost acuzate de manipularea dobanzii interbancare LIBOR. Aceste scandaluri îşi pun amprenta pe centrul financiar londonez, unde anul trecut au fost concediaţi mai mulţi angajaţi în sectorul financiar decat în oricare altă ţară, economia britanică fiind afectată de prima dublă recesiune după anii '70. "Mi se strange inima de cate ori este un scandal, iar autorii sunt din Londra, chiar dacă nu este întotdeauna responsabilitatea Marii Britanii. Există un efect asupra reputaţiei Marii Britanii şi întăreşte opinia că şi după toate scuzele mai sunt multe de făcut", a declarat Sharon Bowles, preşedintă a comitetului pentru afaceri economice şi monetare din Parlamentul European. Londra, cel mai important centru financiar mondial, potrivit companiei de cercetare Z/Yen Group, a fost locul unde American International Group şi Lehman Brothers au efectuat tranzacţii care au contribuit la prăbuşirea lor financiară.
Volkswagen face hocus pocus cu taxe de 900 milioane euro
Volkswagen (VW) a reuşit să evite plata unor taxe suplimentare de peste 900 de milioane de euro prin includerea unei singure acţiuni, de 131 euro, în preţul de achiziţie a participaţiei de 50,1% pe care nu o deţinea încă la Porsche, de 4,46 miliarde de euro, relatează Bloomberg. Includerea acestei acţiuni a permis VW să clasifice tranzacţia ca o restructurare şi nu ca o preluare. Structura tranzacţiei a fost în mare parte creaţia lui Michael Schaden, specialist în taxe la Ernst&Young în Stuttgart, potrivit unei surse apropiate situaţiei. Schaden, care este şi avocat în New York, a fost timp de mai mulţi ani unul dintre cei mai importanţi consilieri ai Porsche, a precizat sursa. Ideea de restructurare a permis VW să încheie tranzacţia cu doi ani mai devreme decat planificase, după ce a ajuns la un acord cu fiscul german. Cele două companii au colaborat pentru realizarea unei fuziuni din 2009, după ce Porsche nu a reuşit să preia VW, dar obiectivul a fost abandonat în septembrie anul trecut din cauza unor procese din Germania şi SUA în care Porsche era acuzată că a ascuns achiziţiile de acţiuni Volkswagen.
Google răsuceşte cuţitul în rănile Oracle
Google cere producătorului american de software Oracle cheltuieli de judecată de patru milioane de dolari, după ce Oracle a caştigat în instanţă daune de doar 150.000-200.000 de dolari într-o dispută privind încălcarea de patente. Disputa dintre Google, care controlează segmentul căutărilor online, şi Oracle, al doilea mare producător de software la nivel global, a vizat posibila încălcare a patentelor Oracle pentru Java de către platforma Android. "Google a caştigat în privinţa unei părţi substanţile a litigiului. (Oracle, n.r.) nu a recuperat daunele pe care le cerea în acest litigiu. în consecinţă, Google este partea caştigătoare şi are dreptul să-şi recupereze costurile", a afirmat Google într-un document transmis justiţiei americane, citat de portalul All Things Digital. Costurile se ridică la aproximativ patru milioane de dolari, inclusiv costuri de circa 143.000 de dolari pentru transcripturi, cheltuieli de 987.000 de dolari cu experţi ceruţi de instanţă şi 2,9 milioane de dolari reprezentand costuri legate de obţinerea, organizarea şi copierea documentelor folosite în proces. Suma de patru milioane de dolari reprezintă bani de buzunar pentru Oracle, însă cererea Google reprezintă cu siguranţă "o răsucire a cuţitului în rană", întrucat Oracle spera la un anumit moment să recupereze daune de miliarde de dolari de la Google pentru presupusele încălcări de patente, notează portalul.
