Economic

Mozaic economic: Contractele Hidroelectrica - ArcelorMittal, verificate oficial de CE

Ziarul de Vrancea
6 iul 2012 760 vizualizări
Comisia Europeană crede că înţelegerile dintre producătorul de oţel şi furnizorul de energie reprezintă cel mai probabil ajutoare de stat

Comisia Europeană (CE) a ajuns la concluzia preliminară că două contracte bilaterale încheiate între Hidroelectrica şi ArcelorMittal Galaţi constituie, probabil, ajutor de stat ilegal şi a început procedura oficială de investigare. Potrivit concluziilor preliminare publicate recent de CE în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Hidroelectrica a acceptat preţurile propuse de ArcelorMittal Galaţi deşi existau oferte concurente la preţuri similare sau mai ridicate, ceea ce se constituie în pierdere de venituri pentru stat. În plus, Comisia a constatat că ArcelorMittal Galaţi nu a achiziţionat energia numai în vederea consumului propriu, ci şi pentru furnizare către celelalte companii deţinute de grup în Romania, în baza licenţei obţinută în 2009 de companie.  Astfel, deşi CE notează că nu deţine informaţii privind condiţiile de redistribuire a energiei electrice de către ArcelorMittal Galaţi, companiile ArcelorMittal Tubular Products Iaşi, ArcelorMittal Tubular Products Roman, ArcelorMittal Romportmet Galaţi şi ArcelorMittal Admet se constituie de asemenea, în cadrul investigaţiei CE, în beneficiari ai presupusului ajutor de stat ilegal. Ancheta preliminară a început anul trecut, după o sesizare primită în ianuarie 2011 de la Fondul Proprietatea, acţionar minoritar la Hidroelectrica. Fondul Proprietatea a reclamat că ArcelorMittal Galaţi ar fi primit ajutoare de stat sub forma unor preţuri preferenţiale pentru furnizarea de energie electrică din partea Hidroelectrica, în anii 2010 şi 2011, în temeiul unor contracte bilaterale. Investigaţia se referă la două contracte, încheiate în decembrie 2009 şi decembrie 2010 între ArcelorMittal Galaţi şi Hidroelectrica, care vizau furnizarea de energie către grupul siderurgic în anii 2010, respectiv 2011. Contractul din 2010 se referă la furnizarea a 1,75 TWh de energie electrică în perioada 7 ianuarie 2011 - 6 ianuarie 2012, la un preţ de 130 lei/MWh. Contractul a fost încheiat în urma unei licitaţii publice desfăşurate în decembrie 2010 pe piaţa angro OPCOM. în acel moment, pe OPCOM existau alte două oferte de cumpărare în condiţii similare, de la Arelco Distribuţie şi Petprod, la preţuri de 133 lei/MWh, respectiv 159 lei/MWh. Cele două oferte au apărut pe platofrma OPCOM cu şase zile înainte de data stabilită pentru licitaţia privind oferta ArcelorMittal Galaţi şi au fost retrase după încheierea contractului între companie şi Hidroelectrica. În decembrie 2009, ArcelorMittal Galaţi şi Hidroelectrica au încheiat un contract în condiţii asemănătoare, pentru furnizarea de energie pe parcursul anului 2010, la un preţ de 138 lei/MWh. Comisia notează că, la acea dată, pe piaţa OPCOM existau alte două oferte comparabile, din partea Energy Holding şi Petprod, la preţuri de 140 lei/MWh, respectiv 140,35 lei/MWh. Cele două oferte au fost de asemenea plasate pe piaţă înaintea semnării contractului ArcelorMittal - Hidroelectrica. Oferta Energy Holding a fost retrasă la o zi după încheierea contractului cu producătorul de oţel, iar cea a Petprod a fost anulată pe motiv de neînaintare, de către cumpărător, a garanţiei necesare. Poziţia Romaniei în timpul cercetărilor preliminare efectuate de CE a fost că cele două contracte nu implică elemente de ajutor de stat, deoarece nu se îndeplineşte condiţia de creare a unui avantaj, din moment ce ambele contracte au fost profitabile pentru Hidroelectrica şi nu există un preţ al pieţei care să asigure o analiză comparativă pertinentă în acest sens. în plus, Bucureştiul a precizat că acordurile au fost încheiate transparent, în conformitate cu regulamentul OPCOM, şi, în plus, încheierea celor două contracte nu este imputabilă statului roman.

Afacerile din industrie au urcat cu 3,5%

Cifra de afaceri din industrie, pe total piaţa internă şi piaţa externă, a crescut cu 3,5% în primele cinci luni comparativ cu perioada similară a anului trecut, în principal datorită creşterilor din industriile extractivă şi prelucrătoare, a anunţat ieri INS. Astfel, în perioada ianuarie-mai afacerile din industria extractivă s-au majorat cu 5,7%, iar cele din industria prelucrătoare au urcat cu 3,4%. S-au înregistrat creşteri şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (14,1%), industria bunurilor de uz curent (5,5%), industria energetică (3,8%), industria bunurilor intermediare (2,5%) şi în industria bunurilor de capital (1,7%). Cifra de afaceri din industrie în luna mai 2012 comparativ cu luna precedentă, a crescut cu 12,9%, datorită rezultatelor pozitive din industria prelucrătoare (A13,5%). Industria extractivă a scăzut cu 2,3%. Pe marile grupe industriale, creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (18,8%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (16,7%), industria bunurilor intermediare (14%) şi industria bunurilor de uz curent (13,6%). Industria energetică a scăzut cu 4,8%. În luna mai 2012, faţă de mai anul trecut, afacerile din industrie s-au majorat pe ansamblu cu 7,1%, datorită creşterilor înregistrate în industria prelucrătoare (7,2%) şi în industria extractivǎ (3,8%). S-au înregistrat creşteri şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (22,7%), în industria bunurilor de uz curent (9,5%), industria bunurilor intermediare (8,3%) şi industria bunurilor de capital (5,7%). Industria energetică a scăzut cu 3,4%.

Finlanda vrea să iasă din zona euro decat să plătească datoriile altor ţări

Finlanda ar prefera să se pregătească pentru o ieşire din zona euro decat să plătească datoriile altor ţări din regiune, a declarat ministrul de Finanţe Jutta Urpilainen, cotidianului financiar Kauppaleht, transmite AFP. "Finlanda s-a angajat să fie membru al zonei euro şi estimăm că euro este benefic pentru Finlanda. Totuşi, Finlanda nu se va agăţa de euro cu orice preţ şi suntem pregătiţi pentru toate scenariile, inclusiv cel de a renunţa la moneda unică europeană", a declarat Urpilainen. Nu trebuie să ne pregătim însă pentru responsabilitatea colectivă a datoriilor şi pentru riscurile altor state, a adăugat Urpilainen. Un purtător de cuvant al ministrului, Matti Hirvola, a precizat ulterior că "toate afirmaţiile potrivit cărora Finlanda va părăsi zona euro sunt false". Urpilainen a recunoscut joi, într-un interviu acordat cotidianului Helsingin Sanomat că Finlanda, una dintre puţinele ţări din zona euro care mai dispune de rating maxim triplu A, va avea o poziţie dură în privinţa ajutoarelor financiare. Autorităţile de la Helsinki şi-au exprimat reticenţa faţă de permiterea Mecanismului European de Stabilitare de a achiziţiona obligaţiuni de pe piaţa secundară în cadrul acordului liderilor UE de săptămana trecută. Anul trecut, Finlanda a obţinut dreptul, în cadrul celui de-al doilea program de susţinere a Greciei, de a încheia un acord bilateral cu această ţară pentru garantarea recuperării împrumuturilor acordate statului elen. Finlanda a anunţat joi că va negocia săptămana viitoare cu Spania obţinerea aceluiaşi tip de garanţii, în schimbul participării la susţinerea băncilor iberice.

Amazon pregăteşte un rival pentru Apple şi Samsung

Amazon.com dezvoltă un smartphone Android împreună cu grupul chinez Foxconn, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei, compania pregătindu-se să intensifice rivalitatea cu Apple şi Samsung, pe care i-a atacat deja pe piaţa tabletelor. Gigantul chinez Foxconn, fabrica de electronice a lumii, ajută Amazon să proiecteze smartphone-ul, a afirmat un dintre surse. Între timp, compania americană încearcă să cumpere cat mai multe brevete posibil în zona tehnologiei wireless, pentru a-şi apăra divizia smartphone de eventuale acuzaţii de încălcare a dreptruilor de prorpietate intelectuală, au afirmat alte surse. Amazon şi-a făcut loc cu succes pe piaţa tabletelor cu Kindle Fire, un gadget în zona de preţ 200 de dolari cu o variantă puternic modificată a sistemului de operare Android, care pune probleme produselor rivale la preţ similar de la companii precum Samsung, Asus sau Motorola Mobility. Astfel, strategia Amazon presupune lansarea de gadget-uri mobile în categoriile inferioare de preţ, care să ajute compania să-şi extindă amprenta serviciilor de distribuţie digitală de cărţi, muzică şi filme. Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii companiei au refuzat să comenteze informaţiile. Analistul Citigroup Mark Mahaney a stipulat încă din luna noiembrie că Amazon se pregăteşte să lanseze un smartphone. Piaţa telefoanelor "deştepte" este dominată autoritar de Samsung Electronics şi Apple, care controlează împreună peste 70% din vanzări.

Grecia nu poate colecta impozitele din cauza lipsei de personal

Ministerul de Finanţe de la Atena nu a putut colecta penalităţi de 12,6 miliarde de euro la taxele restante, sumă echivalentă cu 6,2% din PIB, ca urmare a numărului prea redus de angajaţi şi a lipsei aplicaţiilor electronice, potrivit cotidianului elen Kathimerini. Penalităţile au fost impuse prin decizia justiţiei elene, după ce au fost contestate în instanţă. Statul a reuşit să încaseze penalităţi de numai 630 de milioane de euro, mai puţin de 5% din totalul de 13,2 miliarde de euro avizat în justiţie, în parte din cauza deficitului de personal rezultat în urma reducerii numărului de angajaţi prin plecări voluntare şi retrageri, dar şi a absenţei aplicaţiilor electronice. În prezent, justiţia elenă are de soluţionat peste 180.000 de procese legate de taxe şi nu există semne că numărul acestora se va reduce semnificativ prea curand, potrivit Kathimerini.  Autorităţile elene intenţionau ca jumătate din cazuri să fie analizate în instanţă pană în iunie, urmand ca pană în decembrie procentajul să urce la 80%. Pană în prezent, în justiţie au ajuns doar 2,1% din cazuri.

Samsung se împiedică: vanzările au dezamăgit

Samsung Electronics, cel mai mare producător de televizoare şi telefoane mobile, a raportat venituri dezamăgitoare pentru trimestrul al doilea, alimentand temerile că tensiunile din Europa trag în jos cererea pentru electronice, deşi profitul companiei sud-coreene a atins un nou record. Acţiunile Samsung s-au depreciat ierii la Seul cu 2,4%, faţă de un declin de 1,2% al principalului indice bursier, şi au înregistrat cea mai puternică scădere valorică de pe bursele asiatice, potrivit Bloomberg. Vanzările companiei s-au plasat în trimestrul al doilea la 47.000 miliarde woni, echivalentul a 41 miliarde de dolari, sub estimările analiştilor. Veniturile dezamăgitoare au eclipsat creşterea puternică a profitului, care a atins un nou record. Profitul grupului sud-corean a crescut cu 79% în perioada analizată faţă de trimestrul al doilea al anului trecut, la 6.700 miliarde woni, adică 5,8 miliarde dolari, peste cifrele anticipate de analiştii financiari. Cererea de consum este ameninţată de criza datoriilor de stat din zona euro şi impactul ei asupra economiei mondiale. Băncile centrale din zona euro şi China au coborat joi dobanzile de politică monetară, în timp ce Banca Angliei a extins o facilitate de lichiditate, pentru a stimula economia. Beijingul a coborat de asemenea rezervele minime obligatorii, pentru a încuraja creditarea. Rezerva Federală a Statelor Unite a decis de asemenea în luna iunie să extindă un program de preschimbare a obligaţiunilor din portofoliu în titluri cu scadenţa mai îndelungată, pentru a împinge în jos costul creditului.

Vanzările Peugeot-Citroen s-au prăbuşit

Vanzările PSA Peugeot-Citroen, cel mai mare producător de autovehicule din Franţa, au scăzut puternic în prima jumătate a anului, ca urmare a impactului recesiunii pe cele mai importante pieţe ale grupului. Peugeot-Citroen a consemnat în primul semestru un declin de 13%, raportat la periaoda similară a anului anterior, la 1,62 milioane de unităţi, a anunţat grupul într-un comunicat, citat de portalul MarketWatch. Pe piaţa europeană, cea mai importantă pentru producătorul francez, cota de piaţă a Peugeot-Citroen a scăzut de la 13,9% în prima jumătate a anului trecut la 12,9%. "Grupul rămane în continuare afectat de situaţia nefavorabilă de pe piaţă, cu cele mai bune pieţe pentru brandurile Peugeot şi Citroen, Franţa, Spania şi Italia, în recesiune", se arată în comunicat. Producătorul auto se află în negocieri cu sindicatele pentru o intensificare a programului de reducere de costuri, care ar putea include şi închiderea unei fabrici, în contextul presiunilor tot mai puternice asupra grupului pentru rezolvarea lipsei de competitivitate a facilităţilor de producţie din Franţa. Pe piaţa de origine, unele din fabricile Peugeot-Citroen operează la mai puţin de 50% din capacitate.







În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.