O insolvenţă care tulbură apele în bănci
Băncile care au creditat Hidroelectrica vor proviziona întreaga expunere, chiar dacă s-a promis că vor fi plătite ratele la timp după intrarea în insolvenţă, măsură contraproductivă, care va afecta împrumuturile pentru alte companii de stat, spune directorul general ING Romania, Mişu Negriţoiu. "Decizia de la Hidroelectrica este absolut contraproductivă. Este multă lipsă de predictibilitate. Dacă vreau să aduc acum bani în ţară nu pot. Nu am cum să argumentez o asemenea cerinţă (...) Evident că vom deveni reticenţi să finanţăm companiile de stat. Trebuie să vedem ce facem cu această situaţie. Se spun multe, dar în banking nu se acţionează pe vorbe (...) Inevitabil că se va proviziona expunerea pe Hidroelectrica", a spus Negriţoiu la ZF Bankers Summit12. Întrebat dacă nu cumva bancherii şi analiştii ar trebui să explice mai bine decidenţilor care sunt consecinţele unor asemenea măsuri, Negriţoiu a răspuns tranşant, arătand că o astfel de decizie arată lacune de bază ale reprezentanţilor statului. "Ce să le mai explici? Nu poţi să pleci de la bază. Dacă nu înţelegi, nu te duci. Eu am fost în acele poziţii şi ştiu cum e. Nu dormi noaptea.... Nu poţi să faci un joc de picioare damboviţean", a spus şeful ING Romania. El vede necesară revenirea la predictibilitatea economiei, vulnerabilitate care se manifestă de caţiva ani, iar în acest context un responsabil al statului trebuie să aibă cunoştinţele necesare încă din prima zi de activitate. "O simplă acţiune, care vrea să fie justificată, dar nici nu ştiu pe cine reprezintă ca acţiune, reducerea salariilor reprezenta pe cineva. şi faci o mică jonglerie damboviţeanu (...) Stai aşa că vrem să le-o tragem unora, dar nu ştii cui, şi potenţial poţi să ţi-o iei maine. Toate acestea se adaugă la problemele pe care le avem. Ne înrăutăţim situaţia în loc să o îmbunătăţim", a completat Negriţoiu. Tribunalul Bucureşti a admis miercuri cererea de intrare în insolvenţă a Hidroelectrica, solicitarea fiind depusă la finele săptămanii trecute. Preşedintele Bancpost, Mihai Bogza, a declarat că intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica este mai îngrijorătoare pentru Romania decat rezultatul alegerilor din Grecia, din cauza riscului reputaţional al statului, argumentand că nu se răspune "la un şmen cu un şmen". La randul său, Henk Paardekooper, preşedinte al RBS Romania a arătat că decizia a fost surpinzătoare, pentru că nu s-a mai întalnit ceva similar în istoria recentă a Romaniei, chiar dacă alte state au ales soluţii de acest gen în ultima perioadă. Paardekooper a completat că decizia Moody's de a coborî miercuri cu patru trepte ratingul Hidroelecrica este relevantă pentru a înţelege efectele unei asemenea decizii. Şeful RBS nu a dorit să comenteze relaţia comercială a băncii cu Hidroelectrica. Directorul general adjunct BRD - Groupe Societe Generale, Claudiu Cercel, crede că eşecul licitaţiei de titluri de stat de la începutul acestei săptămani poate fi şi rezultatul anunţului privind Hidroelectrica, care a determinat unele bănci să nu participe sau să ceară dobanzi înalte. "Ceea ce se reproşează cei din exterior este nu atat intrarea în insolvenţă, (...) ci că se poate interpreta ca un atac la instituţia contractului. Cei din occident se uită la instituţia contractului şi există temerile că şi alte companii ar putea fi încurajate să facă la fel, dacă nu chiar şi entităţi private", a comentat directorul BRD - Societe Generale. De asemenea, preşedintele Raiffeisen, Steven van Groningen, spunea că îi e foarte greu să le explice investitorilor străini ce s-a întamplat la Hidroelectrica şi de ce această companie a fost introdusă în insolvenţă, mai ales că multe alte companii de stat se află într-o situaţie financiară mult mai gravă. "Nu este foarte greu pentru mulţi investitori străini să numească 5 companii de stat care sunt în poziţie mult mai gravă decat Hidroelectrica. îi băgăm şi pe ei în insolvenţă?", a afirmat şeful Raiffeisen.
Războiul dobanzilor
MFP a atras doar 94 milioane lei prin obligaţiuni cu scadenţa în 2016 u randamentul a crescut la 6,28%
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras ieri doar 94,6 milioane lei prin vanzarea de obligaţiuni cu scadenţa în ianuarie 2016, mult sub valoarea indicativă, la un randament de 6,28%, în creştere cu 0,19 puncte procentuale faţă de cel plătit la licitaţia din luna mai, de 6,09%. Valoarea indicativă a operaţiunii a fost de 400 milioane de lei, iar băncile au subscris titluri de 717,6 milioane lei. MFP a vandut luna trecută titluri cu aceeaşi scadenţă, la un randament de 6,09%, împrumutand 1,34 miliarde lei. Finanţele şi-au programat pentru luna iunie să atragă 3,5 miliarde lei prin vanzare de titluri de stat pe piaţa internă, însă au împrumutat doar 1,4 miliarde lei. La operaţiunea de luni administratorii datoriei publice au respins ofertele băncilor pentru certificatele cu scadenţa la un an, considerand că randamentul cerut de acestea este prea mare, pentru prima dată din octombrie cand o operaţiune se încheie fără succes. Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului pană în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobanzii de politică monetară de către BNR. Acest trend s-a oprit însă în luna mai, cand BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din Romania, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro. Finanţele au împrumutat de la începutul anului 35,95 miliarde lei pe piaţa locală. La această sumă se adaugă 2,25 miliarde dolari, finanţare atrasă prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.
Preţul petrolului a scăzut la minimul ultimelor 18 luni, pe cand combustibilii?
Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a scăzut joi la 91 dolari pe baril, cel mai redus nivel din ultimele 18 luni, din cauza înrăutăţirii perspectivelor economice, care indică un consum de energie sub aşteptări, la nivel mondial, transmite Bloomberg. Piaţa este influenţată negativ de creşterea stocurilor de ţiţei din Statele Unite şi de estimările de contracţie a activităţilor din industria prelucrătoare chineză. Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite a semnalat miercuri o înrăutăţire a perspectivelor economice, dezamăgind unii investitori care anticipau măsuri agresive pentru susţinerea celei mai mari economii a lumii. Preţul petrolului Brent, cu livrare în august, a scăzut la bursa din New York cu 1,69 dolari, la 91 dolari pe baril, cel mai redus nivel după decembrie 2010, revenind ulterior la 91,7 dolari pe baril. Cotaţia petrolului destinat pieţei americane este în scădere cu 0,8 dolari, la 80,65 dolari pe baril, după un minim al ultimelor opt luni, de 79,92 dolari pe baril atins în timpul tranzacţiilor.
Şeful Oracle îşi cumpără o insulă în Hawaii
Directorul general al Oracle, Larry Ellison, locul şase în topul miliardarilor lumii, se pregăteşte să cumpere 98% din teritoriul insulei hawaiiene Lanai, potrivit actualului proprietar şi guvernatorului local, transmite Bloomberg. "Înţeleg că domnul Ellison are demult un interes pe termen lung în Lanai. Pasiunea sa pentru natură, în particular pentru ocean, este binecunoscută, în special în zona competiţiei de iahting America's Cup", a declarat guvernatorul Hawaii, Neil Abercrombie. Lanai, a şasea insulă ca mărime din arhipelagul Hawaii, are o suprafaţă de 365 kilometri pătraţi, cu circa 60% mai mare decat cea a Bucureştiului, şi este deţinută şi administrată, din 1985, de grupul Castle & Cooke, controlat de miliardarul David Murdock. Cofondatorul Microsoft Bill Gates s-a căsătorit în 1994 pe insula Lanai. Achiziţia include două hoteluri tip resort, două terenuri de golf, mai multe vile, peste 35.000 de hectare de teren, inclusiv un proiect rezidenţial de 600 de hectare, o fermă de panouri solare, mai multe parcuri şi serviciile de utilităţi aferente proprietăţilor. Preţul tranzacţiei nu este cunoscut, însă documentele publice prin care se solicită avizul autorităţilor locale indică o valoare "de ordinul sutelor de milioane de dolari". Murdock, în varstă de 89 de ani, a afirmat că va păstra reşedinţa de pe insulă şi îşi reţine dreptul de a construi un parc eolian pe Lanai.
Berlusconi: Ieşirea din zona euro nu ar fi o blasfemie
Italia ar trebui să ia în calcul părăsirea zonei euro dacă Germania nu acceptă ca Banca Centrală Europeană (BCE) să garanteze datoria suverană a statelor şi să tipărească bani pentru a susţine economia, a afirmat fostul premier italian Silvio Berlusconi. "Ieşirea din zona euro nu este o blasfemie", a scris Berlusconi pe pagina sa de Facebook, potrivit portalului EurActiv. Dacă Germania se opune unui rol nou pentru BCE, atunci statul german ar trebui, de asemenea, să ia în calcul părăsirea zonei euro, a spus Berlusconi. "Am vorbit cu unii experţi germani care ar susţine (retragerea Germaniei, n.r.)", a afirmat Berlusconi, lider al unuia dintre cele două mari partide care susţin guvernul tehnocrat al premierului Mario Monti. Berlusconi a fost mai explicit în privinţa revenirii la liră cu ocazia unei lansări de carte. "Ce s-ar întampla dacă Italia, Spania sau Grecia ar reveni la vechile monede? Nu ştiu, poate ar exista o pierdere de avuţie, dar nu înţeleg de ce", a spus fostul premier, potrivit agenţiilor de presă din Italia. Partidul lui Berlusconi critică tot mai mult euro în campania electorală dinaintea alegerilor generale, programate în mai puţin de un an, după ce a înregistrat un rezultat slab în alegerile locale din mai şi a pierdut susţinători constant.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
