Mozaic economic: Un potenţial foarte puţin valorificat!
In Romania deşi salariile au crescut, costurile cu forţa de muncă răman foarte scăzute în comparaţie cu Germania
Romania este mai atractivă decat Ungaria, Bulgaria sau Ucraina pentru investitorii germani, dar este mai puţin bine văzută de către aceştia faţă de Cehia, Polonia, Slovacia, Croaţia, Lituania sau Letonia, potrivit unui sondaj realizat de Camera de Comerţ şi Industrie Germană. "89% dintre cei chestionaţi ar alege din nou Romania ca amplasament investiţional. În ciuda unor probleme, aşteptările investitorilor au fost îndeplinite. De asemenea, 54% dintre participanţi consideră situaţia actuală a firmei ca fiind satisfăcătoare, 42% ca fiind bună. Majoritatea sunt de părere că acest lucru va rămane neschimbat şi în 2012", se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie Germană în Romania (AHK Romania). La chestionar, realizat în luna martie, au participat 49 de firme membre ale AHK Romania, majoritatea din sectorul servicii şi comerţ. Acesta este parte a unui chestionar de conjunctură al Camerelor de Comerţ şi Industrie Germane din străinătate, regiunea Europa Centrală şi de Est. Peste 1.300 de firme au participat la chestionar. "Europa Centrală şi de Est (ECE) este una din regiunile europene care înregistrează cea mai dinamică creştere, ceea ce pentru firme din Germania înseamnă un potenţial de piaţă ridicat. În ţările din aceste regiuni firmele germane au investit pană în prezent circa 105 miliarde de euro-circa o zecime din totalul investiţiilor directe germane. În Romania, investiţiile directe germane s-au situat la sfarşitul anului trecut la peste 5,6 miliarde de euro, conform datelor Băncii Federale Centrale", se menţionează în comunicat. Pentru multe firme internaţionale, investiţiile în Europa Centrală şi de Est sunt indispensabile şi, după cum arată sondajul, rentabile. în medie patru din cinci firme ar investi din nou în "ţara-gazdă". Situaţia economică actuală din ţara respectivă a fost apreciată de majoritatea ca fiind mai degrabă rea (49% în media ECE), iar pentru 2012 firmele nu se aşteaptă la îmbunătăţiri semnificative. Totuşi, în ce priveşte propriile afaceri firmele sunt încrezătoare, avand în vedere că cifrele de afaceri au crescut în medie, iar pentru anul în curs se aşteaptă la noi creşteri. Aşteptările pozitive se reflectă şi în intenţiile de investiţii şi în ce priveşte angajările. În majoritatea ţărilor firmele intenţionează să angajeze personal. Pozitive sunt şi răspunsurile în ce priveşte planurile de investiţii. Ca un avantaj al regiunii văd majoritatea potenţialul forţei de muncă. Mai ales costurile scăzute au fost apreciate ca fiind un avantaj al amplasamentului investiţional. Potrivit sondajului, în Romania deşi salariile au crescut, costurile cu forţa de muncă răman foarte scăzute în comparaţie cu Germania. În ceea ce priveşte nemulţumirile firmelor germane faţă de regiune, acestea se referă mai ales la corupţie, predictibilitatea politicilor economice, siguranţa juridică şi transparenţa în licitaţiile publice. Rezultatele în ce priveşte aceste puncte sunt mai slabe decat cu un an în urmă, iar Romania se află la aceste capitole sub media ECE.
Tot mai mulţi turişti romani optează pentru vacanţe scumpe
Un alt efect al crizei economice este că turismul foarte ieftin scade de la an la an, fiind categoria afectată cel mai drastic
Criza economică a făcut ca preţurile biletelor de avion la business class să scadă şi a ieftinit pachetele în destinaţiile considerate scumpe, atrăgand un număr în creştere de romani, însă, în acelaşi timp, mulţi dintre cei care căutau sejururi foarte ieftine în afara ţării au renunţat la vacanţe. "Avem creşteri pe produsele scumpe, cele cu preţuri de peste 1.000 de euro de persoană. Astfel, au crescut foarte mult vacanţele vandute iarna în ţările cu soare. Vorbim de sejururile din Caraibe sau din Republica Dominicană. De exemplu, în ianuarie-martie, tariful poate ajunge la 1.500 de euro de persoană, incluzand zborul cu avionul, şi cazarea la hoteluri de cinci stele în regim all inclusive. Am avut circa 1.000 de persoane anul trecut pentru aceste destinaţii, în creştere cu 50%, iar tendinţa se păstrează şi în acest an", a declarat Sorin Văduvoiu, directorul executiv al agenţiei de turism Perfect Tour. El a mai spus că, la randul lor, destinaţiile din Asia se vand din ce în ce mai bine iarna, în special Thailanda. "Vorbim de 600-700 de turişti într-o perioadă scurtă (decembrie-februarie). Tarifele sunt între 1.000 şi 1.500 de euro de persoană, în funcţie de serviciile de la sol. Am avut însă şi sejururui de lux în Sardinia, unde camera de hotel standard a costat 1.800 de euro pe noapte. Însă sunt doar cateva zeci de turişti care îşi permit să cheltuiască mai mult de 30-40.000 de euro pe un concediu", a afirmat el. Potrivit lui Văduvoiu, cererea pentru vacanţele mai scumpe de 1.000 de euro a crescut pentru că, din cauza crizei, tarifele au mai scăzut în ultimii doi ani. Biletele de avion la business class sau la first class s-au ieftinit semnificativ faţă de 2009 sau 2008. De exemplu, un bilet la clasa business pentru un zbor în Statele Unite costa, în urmă cu caţiva ani, undeva în jur de 6.000 de euro, iar acum poate fi găsit şi cu 2.500 de euro. La first class, de la de la 9-10.000 de euro pentru Asia, preţul unui bilet a coborat la 5-6.000 de euro. "La fel şi camerele de hotel de care nu te atingeai, de la 1.500-1.800 de euro pe noapte, pot fi luate şi cu 4-500 de euro. Aceste reduceri au făcut să poată intra mai mulţi în pătura aceasta. Inclusiv celebrele sejururi în Dubai, hoteluri prestigioase precum Burj-al-Arab au tarife la care cei din segmentul de care vorbim îşi pot permite să petreacă o săptămană acolo. Un sejur de o săptămană la Burj-al-Arab poate ajunge la 5-6.000 de euro, la care se adaugă şi biletele de avion", a spus Văduvoiu. Datorită creşterii cererii pentru Dubai, compania aeriană flydubai din Emiratele Arabe Unite va intra la 1 octombrie pe piaţa romanească, urmand să opereze patru zboruri săptămanale directe Bucureşti-Dubai. Cele mai recente statistici ale aeroportului din Dubai arată o creştere de peste 35% a vizitatorilor din Europa Centrală şi de Est în primele patru luni ale anului 2012. În acelaşi timp, însă, un alt efect al crizei economice este că turismul foarte ieftin scade de la an la an, fiind categoria afectată cel mai drastic. "A scăzut foarte mult turismul de masă, segmentul acela pentru care plăteşti 120 de euro pentru o săptămană în Grecia, în Paralia, în diverse vile. Erau astfel de oferte şi în Bulgaria, şi în Turcia, la Kusadasi. Segmentul acesta a scăzut foarte mult pentru că, dacă cei care aveau buget pentru vacanţă de 3.000 de euro au scăzut la 1.500 şi tot au mers în concedii, cei care au avut buget de vacanţă de 200 de euro dacă le-au scăzut veniturile au ieşit din piaţă. Acesta este segmentul care a scăzut dramatic, la mai mult de jumătate faţă de 2008", a completat Văduvoiu.
Locuinţele noi din Bucureşti costă şi dublu faţă de alte oraşe
Preţurile apartamentelor noi din principalele oraşe din Romania au scăzut în ultimii ani cu 26,5%-54%, şi deşi cele mai mari ajustări au avut loc în Bucureşti locuinţele din Capitala ajung în unele cazuri să coste şi dublu faţă de cele din alte oraşe mari, potrivit portalului imobiliare.ro. O analiză a locuinţelor în funcţie de numărul de camere arată că în cazul garsonierelor cea mai mare diferenţă se înregistrează între Bucureşti şi Iaşi, diferenţa fiind de 50%. Astfel, cele mai ieftine garsoniere noi se găsesc la Iaşi, unde preţul mediu solicitat de dezvoltatori este în prezent de 32.324 euro. Cumpărătorii pot găsi oferte chiar mai ieftine de 30.000 de euro, în zonele Nicolina sau Podu Roş. În majoritatea celorlalte mari oraşe analizate, cu excepţia Timişoarei şi a Bucureştiului, preţurile solicitate pentru o garsonieră nouă sunt foarte apropiate: 36.089 euro la Cluj, 37.276 euro la Braşov, 38.039 euro la Constanţa. La Timişoara, preţul unei garsoniere noi trece de obicei de 40.000 de euro, pentru ca preţul mediu cerut mediu pentru unităţile noi cu o cameră din Bucureşti să fie de 48.860 de euro. Garsonierele din Capitală sunt şi cele care s-au ieftinit cel mai mult în perioada de criză, preţul mediu solicitat în prezent pentru acesta reprezentand doar 46% din preţul mediu solicitat în urmă cu 4 ani. La apartamentele cu două camere, acestea costă în Cluj cat o garsonieră la Bucureşti. Aceste tipuri de apartamente s-au ieftinit cu un procent cuprins între 34% la Timişoara şi 53,5% în Capitală. Clujul are cele mai ieftine apartamente noi cu două camere dintre marile oraşe analizate, cu un preţ mediu cerut de 49.392 de euro. La Braşov, apartamentele noi cu două camere costă în medie 52.302 euro. Ceva mai scumpe sunt la Iaşi, puţin peste 53.000 euro şi Timişoara, aproape 54.000 euro. în Constanţa, un apartament nou cu două camere costă aproape 57.000 de euro. Capitala iese din tipar şi la această categorie, dezvoltatorii bucureşteni solicitand un preţ mediu de 84.939 euro pentru unităţile noi cu două camere. În cazul locuinţelor cu trei camere diferenţele sunt semnificative de la un oraş la altul. La această categorie, cele mai mici pretenţii au dezvoltatorii ieşeni, care solicită în medie 64.047 euro pentru o unitate nouă cu trei camere. Urmează cei din Cluj, cu un preţ mediu cerut de 68.205 euro, preţul de aici fiind puternic influenţat de zecile de oferte din Floreşti, unde pot fi găsite apartamente noi cu trei camere cu suprafeţe mici la preţuri ce coboară chiar sub 40.000 de euro. La Timişoara, un apartament nou cu trei camere costă în medie 74.700 euro. Oferte mai scumpe sunt la Braşov şi Constanţa, unde se întalnesc şi cele mai mici devalorizări, preţul mediu cerut fiind de 85.453 euro, respectiv 86.787 euro. Capitala păstrează statutul de cel mai scump oraş din ţară şi la această categorie, cu un preţ mediu cerut ce depăşeşte 123.000 euro, aproape dublu decat în Iaşi sau Cluj, în ciuda unei ieftiniri de 47% în ultimii ani.
Tratatul de stabilitate fiscală a fost aprobat de preşedinte
Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, ieri, Legea pentru ratificarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare, cunoscut şi ca Tratatul de stabilitate fiscală, semnat pe 2 martie la Bruxelles. "Preşedintele Romaniei, domnul Traian Băsescu, a semnat miercuri, 13 iunie a.c., Decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare între Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat de Luxemburg, Ungaria, Malta, Regatul ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Romania, Republica Slovenia, Republica Slovacia, Republica Finlanda şi Regatul Suediei, semnat la Bruxelles, la 2 martie 2012", informează un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. Preşedintele declara pe 7 martie că recomandarea sa este ca Parlamentul să adopte cat mai repede şi în integralitat Tratatul de stabilitate fiscală, pe care el l-a semnat la Bruxelles. Plenul reunit a votat, marţi, adoptarea proiectului de lege de ratificare a Deciziei Consiliului European privind modificarea Tratatului UE pentru instituirea mecanismului de stabilitate a Zonei euro, care fusese solicitată, vineri, de preşedintele Traian Băsescu. Proiectul de lege a primit 307 de voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi o abţinere. Astfel, Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013, după ce va fi fost ratificat de cel puţin 12 state contractante din zona euro sau în prima zi a lunii următoare ratificării de către cel de-al 12-lea state membru al zonei euro, aplicandu-se data care intervine mai întai. Tratatul prevede obligaţia de a menţine un deficit structural ce nu poate depăşi obiectivul naţional pe termen mediu, stabilit pentru fiecare stat membru în parte, cu o limită inferioară de 0,5% din PIB, la preţurile pieţei. În cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, deficitul structural poate să ajungă la circa 1% din PIB. Deficitul bugetar ciclic maxim plus cel structural trebuie să se încadreze în limita de 3% din PIB.
Mediul de afaceri dă semne de însănătoşire
Un număr de 7.427 de firme au intrat în insolvenţă în primele cinci luni, în scădere cu circa 20% faţă de ianuarie-mai 2011, iar în aceeaşi perioadă 10.596 de societăţi şi-au suspendat activitatea, cu peste 4% mai multe, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). În perioada ianuarie-mai 2011 au intrat în insolvenţă 9.177 de firme şi şi-au suspendat activitatea 10.182 de societăţi. În luna mai s-au înregistrat 1.802 insolvenţe, în creştere faţă de aprilie, cand 1.211 de firme nu au mai avut bani să-şi plătească datoriile. Cele mai multe firme care au apelat la procedura insolvenţei au fost cele din domeniul comerţului, urmate de cele din industria prelucrătoare şi de cele din sectorul construcţiilor. În perioada analizată au fost înmatriculate aproape 63.000 de firme noi, faţă de aproape 56.000 în intervalul similar din 2011. În Romania erau înregistrate la sfarşitul lunii mai peste 969.000 de firme. Cifrele sunt confirmate şi de către Coface Romania, care estimează că numărul insolvenţelor se va reduce semnificativ în acest an, avand în vedere că în primul trimestru s-a înregistrat cea mai importantă contracţie a insolvenţelor din ultimii cinci ani şi pentru prima dată pentru toate sectoarele de activitate "Considerăm că dinamica insolvenţelor nu reflectă fidel contextul economic actual, caracterizat de o relativă stabilizare şi influenţat semnificativ de instabilitatea economică internaţională. Atribuim tendinţa insolvenţelor mai degrabă unor factori structurali, precum scăderea numărului de persoane juridice active în ultimii trei ani, efectului de bază ridicat din anul anterior şi filtrarea firmelor mai puţin competitive în perioada recesiunii economice. Sub spectrul ultimelor tendinţe, ne putem aştepta la o contracţie semnificativă a insolvenţelor pentru anul curent", a declarat într-un comunicat Iancu Guda, analist macroeconomic, Coface Romania.
Consiliul Fiscal cere Guvernului mai multă transparenţă
Consiliul Fiscal solicită Guvernului mai multă transparenţă privind măsurile discreţionare de politică fiscal-bugetară pe care intenţionează să le adopte, în special cele subanţelese din creşterea veniturilor din contribuţiile de asigurări de sănătate prevăzută de noua strategie fiscal-bugetară. În opinia privind strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2013-2015, publicată recent de Ministerul Finanţelor, Consiliul Fiscal apreciază că dinamica proiectată pentru veniturile din contribuţii sociale pare a fi inconsistentă cu scenariul avut în vedere pentru dinamica caştigurilor salariale şi a numărului de salariaţi (care ar justifica o creştere de circa 7% a veniturilor din contribuţii sociale caeteris paribus). Mai mult, raportul aminteşte că orice ţintă de încasări trebuie să ţină seama de faptul că aceste venituri sunt afectate de impactul nefavorabil al hotărarii recente a Curţii Constituţionale cu privire la modul de calcul al contribuţiilor de asigurări de sănătate aferente veniturilor din pensii (circa 1,1 miliarde lei la nivelul unui an întreg, din care 75% în 2012 şi restul în 2013), la care se adaugă decizia recentă a restituirii în 16 tranşe a diferenţei dintre contribuţiile reţinute în perioada ianuarie 2011 - aprilie 2012 în baza metodologiei declarate neconstituţionale şi cele calculate conform noii metodologii (în cuantum de circa 1,5 miliarde de lei, din care 7 tranşe în 2012 şi 9 tranşe în 2013), reflectate drept venituri negative.
Garanţiile pentru IMM-uri au crescut cu 63%
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a acordat în primele cinci luni 4.100 de garanţii pentru firme mici şi mijlocii, în valoare de 1,3 miliarde de lei, în creştere cu 63% faţă de perioada similară a anului trecut, şi 10.200 de garanţii pentru programul "Prima Casă". Numărul beneficiarilor, IMM-uri, este în creştere cu 23% faţă de intervalul similar din 2011. Numărul de garanţii emise de Fond în acest an, pentru toţi beneficiarii, cu excepţia celor din "Prima Casă", a depăşit 4.750, în creştere cu 30% faţă de primele cinci luni ale anului 2011. "Analiza comparativă a celor doua perioade a identificat, de asemenea, continuarea trendului pozitiv înregistrat în accesarea garanţiilor aferente proiectelor finanţate din fonduri europene. Astfel, în primele cinci luni din 2012, 300 de IMM-uri au accesat garanţia Fondului în vederea implementării de astfel de proiecte, ceea ce reprezintă un număr de circa 3 ori mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut", se arată într-un comunicat al FNGCIMM. Un trend similar s-a înregistrat şi în cazul acordării de garanţii pentru derularea programelor guvernamentale, valoarea acestora atingand un nivel de peste 270 milioane lei, reprezentand o creştere de 2,3 ori faţă de perioada similară a anului trecut. Dintre acestea, garanţii în cuantum de circa 230 milioane lei au fost accesate de primării şi consilii locale, în vederea implementării de proiecte cu o componentă de finanţare europeană nerambursabilă.
Numărul de abonaţi la telefonia fixă s-a mărit neaşteptat
Numărul posturilor telefonice a crescut anul trecut cu 4%, la 4,69 milioane, aceeaşi creştere procentuală fiind înregistrată şi de numărul de abonaţi la telefonie fixă, care a ajuns la 4,04 milioane, potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Cifrele ANCOM sunt incluse în Raportul privind serviciile de telefonie furnizate prin intermediul unor reţele publice terestre cu acces la punct fix sau cu mobilitate limitată pentru cea de-a doua jumătate a anului 2011, lansat miercuri. "Conform datelor raportate de cei 49 de furnizori activi de telefonie fixă, în cea de-a doua jumătate a anului 2011 au crescut numărul de linii de acces şi numărul de abonaţi, însă volumul de trafic şi durata medie a unui apel au scăzut comparativ cu semestrul anterior", se arată într-un comunicat al ANCOM. Astfel, numărul de linii de acces (posturi telefonice) a crescut în anul 2011 cu 4%, la 4,69 milioane, aceeaşi creştere procentuală fiind înregistrată şi de numărul de abonaţi, care a ajuns la 4,04 milioane. Rata de penetrare a telefoniei fixe la 100 de locuitori (calculată ca raport între numărul total de linii de acces şi numărul de locuitori ai Romaniei) a ajuns la 24,6%, în timp ce rata de penetrare a telefoniei fixe la 100 de gospodării (calculată ca raport între numărul de linii de acces furnizate persoanelor fizice şi numărul de gospodării din Romania) a ajuns la 54,1%.
