Economic

Mozaic economic: Marea privatizare va demara la începutul anului viitor

Ziarul de Vrancea
8 iun 2012 974 vizualizări
Electrica, ELCEN şi complexele Hunedoara şi Oltenia vor fi scoase la vanzare în prima parte a lui 2013

Guvernul va vinde pană în prima parte a anului viitor, prin licitaţii publice, pachete majoitare de acţiuni la Electrica, ELCEN Bucureşti şi complexurile energetice Hunedoara şi Oltenia, după ce va finaliza în acest an listarea la bursă a Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. "Ne vom continua eforturile de privatizare a următoarelor companii (Electrica, complexurile energetice Hunedoara şi Oltenia şi ELCEN Bucureşti - n.r.), avand ca scop organizarea de licitaţii publice pană în prima parte a anului 2013", se arată în memorandumul de politici economice şi financiare semnat de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), document obţinut de MEDIAFAX. În cazul Electrica, Guvernul va ceda pachete majoritare de acţiuni la filialele Electrica Furnizare şi cele trei filiale de distribuţie a energiei - Transilvania Sud, Transilvania Nord şi Muntenia Nord. Totodată, Executivul intenţionează să vandă şi acţiunile pe care le mai deţine Electrica la filialele deja privatizate. Guvernul a privatizat, în perioada 2005-2008, cinci filiale, care au fostr preluate de CEZ (Cehia), Enel (italia) şi E.ON (Germania). Consiliul Concurenţei a avizat, în luna februarie, crearea Complexului Energetic Oltenia, entitate care cuprinde complexele Turceni, Rovinari şi Craiova şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Targu-Jiu. Complexul Energetic Hunedoara urmează să fie înfiinţat pană în luna iulie prin fuziunea termocentralelor Mintia şi Paroşeni cu patru mine de cărbune din Compania Naţională a Huilei. "Vom continua eforturile şi la celelalte companii. Acordăm cea mai mare prioritate privatizării Complexului Energetic Oltenia, datorită volumului mare de investiţii de care are nevoie şi al rolului critric pe care îl joacă acesta în securitatatea energetică a Romaniei", se spune în memorandum. Guvernul arată, în memorandum, că programul de privatizare a companiilor de stat continuă să înregistreze "întarzieri semnificative", dar promite să accelereze listarea la bursă a unor pachete minoritare din Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica în intervalul iunie-decembrie

Ministru grec: Sper să nu ajung să merg cu calul


Oficialul grec spune că din cauza crizei şi-a schimbat maşina marca Audi cu un Volkswagen Golf


Ministrul Dezvoltării din Grecia, Yannis Stournaras, a declarat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că speră să nu ajungă să meargă cu calul, după ce din cauza crizei şi-a schimbat maşina marca Audi cu un Volkswagen Golf, şi compară ieşirea Greciei din zona euro cu efectele unei bombe nucleare. "Criza a afectat pe toată lumea. şi eu plătesc taxe mai mari, mi s-a redus salariul, dar sunt alţi oameni care suferă mai mult. Am tăiat din cheltuieli, ne-am schimbat maşinile. Eu conduceam un Audi înainte, acum merg cu un Golf. Sper să nu fiu nevoit să-mi iau un cal data viitoare. Toată lumea a fost afectată, dar potenţialul este încă aici. în ciuda problemelor, în ultimii doi ani au fost depuse eforturi enorme pentru reducerea deficitului (bugetar - n.r.), au fost realizate ajustări importante în acest sens. Singurul lucru care rămane de făcut acum este să reorganizăm sistemul fiscal. Există încă evaziune fiscală, sunt foarte multe persoane în Grecia care nu plătesc taxe", a spus Stournaras. Ministrul interimar spune că în niciun caz Grecia nu va ieşi din zona euro, iar obiectivul principal este acum alegerea unui nou guvern şi continuarea reformelor structurale. "Ieşirea Greciei din zona euro va fi ca o bomba atomică pentru întreaga Europa. Nu se pune problema ieşirii. Criza din Grecia este mult, mult mai adancă decat se credea anterior, acest lucru a afectat veniturile din taxe, coeziunea socială. Trebuie să avem o ajustare, dar bineînţeles în contextul unei bune credinţe şi luand în considerare potenţialul celorlalte ţări să continue să finanţeze Grecia", a adăugat Stournaras. În opinia sa, ieşirea Greciei din zona euro ar afecta în primul rand Europa de Sud, însă apoi efectele s-ar extinde la scara întregului continent. "Sudul Europei va fi candidat la părăsirea zonei euro, dacă Grecia va ieşi din euro, dar nu se va întampla acest lucru. De asemenea, trebuie să înţelegem că problema zonei euro acum nu este doar Grecia, sunt probleme cu băncile din Spania. Este momentul oportun acum pentru decizii importante în zona euro, la fel ca cele din 1992, cand lira engleză şi lira italiană au fost scoase din mecanismul de schimb valutar. La acea vreme lideri importanţi, precum Mitterrand şi Kohl, au decis să abandoneze abordarea de tip piecemeal (pe bucăţi) şi să facă un prim pas important, respectiv uniunea monetară şi o bancă centrală", a continuat reprezentantul guvernului grec. Stournaras consideră că Europa are nevoie acum de o uniune fiscală, ceea ce ar însemna eurobonduri, politici bancare comune, politici de supraveghere comune, precum şi măsuri de protejare a depozitelor în întreaga Europa. "Aceasta este în opinia mea singura cale pentru ca euro să supravieţuiască. Următorul pas pentru Grecia este să avem un guvern şi să începem reformele structurale şi de ajustare, altfel costul pentru oamenii săraci va fi imens", a adăugat ministrul dezvoltării elen. Stournaras afirmă fără urmă de îndoială că şi după alegerile din 17 iunie va primi salariul tot în euro. "Văd tot felul de comentarii ale altor ţări, care mi se par prosteşti. Ei nu înţeleg că dacă Grecia părăseşte euro va fi un dezastru atat pentru Grecia, dar acesta va contamina şi alte state din sudul Europei, deci nici nu se pune problema. Costul pentru Grecia va fi imens, dar de asemenea, costurile pentru alte state va fi foarte mare. De aceea eu cred în raţiune şi într-o situaţie win-win. Germania de asemenea va pierde mult dacă noi ieşim din euro pentru că moneda din Germania, oricare ar fi ea, să zicem euro, fără sudul Europei se va aprecia, ceea ce va omorî exporturile. Aşadar nu este în interesul nimănui o astfel de situaţie", a explicat Stournaras.

Lege specială pentru eşalonarea datoriilor de la Poştă

Guvernul a modificat, pentru prima dată, sistemul de eşalonare la plată a datoriilor introdus anul trecut şi a decis, pentru a degreva compania Poşta Romană de plata imediată a obligaţiilor către stat, că amenzile şi datoriile de achitarea cărora depinde acordarea unei autorizaţii pot fi eşalonate. În condiţiile în care un astfel de sistem nu poate fi schimbat discriminatoriu, pentru o singură companie, noile reguli vor fi aplicate tuturor persoanelor fizice sau juridice de drept public sau privat care au acumulat astfel de datorii. Printr-o ordonanţă de urgenţă aprobată anul trecut, Guvernul a decis că obligaţiile fiscale ale persoanelor fizice sau juridice de drept public sau privat administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pot fi eşalonate la plată pe o perioadă de cel mult cinci ani. Facilitatea nu era însă valabilă pentru datorii mai mici de 500 lei în cazul persoanelor fizice şi 1.500 lei în cazul persoanelor juridice, pentru obligaţii care au mai fost eşalonate, pentru obligaţiile fiscale administrate de ANAF cu termene de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală, pentru datorii de a căror plată depinde acordarea sau menţinerea unei autorizaţii, acord ori alt act administrativ similar, pentru creanţele transmise spre recuperare ANAF şi pentru amenzile de orice fel care reprezintă venit la bugetul de stat. Guvernul a abrogat însă două dintre aceste excepţii şi a decis astfel că eşalonarea la plată va fi de asemenea posibilă atat pentru obligaţiile fiscale de a căror plată depinde acordarea sau menţinerea unei autorizaţii, acord ori alt act administrativ similar, cat şi pentru amenzile de orice fel care sunt vărsate la bugetul de stat. Executivul a anunţat, săptămana trecută, că datoriile Poştei Romane către alte instituţii ale statului vor fi reeşalonate la plată, pentru a evita intrarea companiei în insolvenţă din cauza managementului defectuos exercitat de fosta conducere. Potrivit Guvernului, Poşta Romană se află într-o situaţie economică dificilă, fiind chiar în pericol de insolvenţă, deoarece a pierdut toate procesele aflate pe rolul instanţelor, prin neprezentare, şi are de plătit amenzi de 103 milioane lei la Consiliul Concurenţei şi datorii de 110 milioane lei către ANAF. Poşta Romană, controlată de stat, are circa 35.000 de angajaţi, iar în ultimii trei ani a înregistrat pierderi care cumulează aproximativ 100 milioane euro. Noi reguli introduse de Guvern stabilesc că, pentru contribuabilii care au solicitat eşalonarea la plată şi care trebuie să achite obligaţiile fiscale într-un anumit termen pentru a fi menţinută o autorizaţie, precum şi pe perioada eşalonării, această autorizaţie nu va fi revocată ori suspendată pe motiv de neplată, iar garanţiile constituite nu vor fi executate. Prevederea va fi valabilă şi în cazul cererilor aflate în curs de soluţionare. Numai în situaţia în care cererea a fost respinsă, obligaţiile fiscale trebuie achitate în termen de 15 zile de la comunicarea deciziei, iar o noua cerere de eşalonare poate fi depusă doar după un an.

Decizia în cazul gazelor de şist şi Roşia Montană, amanată după alegeri

Guvernul vrea să amane pană după alegerile parlamentare deciziile privind gazele de şist şi proiectul Roşia Montană, a declarat premierul Victor Ponta într-un interviu acordat Bloomberg. "Vreau să discut serios chestiunea anul viitor, ţinand cont pe de o parte de protecţia mediului şi, pe de altă parte, de interesul Romaniei de a-şi asigura resruse suplimentare de energie. Din păcate, interese legitime de mediu şi de dezvoltare a afacerilor au fost absorbite în campania politică", a afirmat premierul. Romania încearcă să găsească noi surse de energie pentru a-şi reduce dependenţa de importurile de gaze naturale din Rusia şi pentru a compensa declinul natural al producţiei interne de hidrocarburi din surse tradiţionale. Pe langă resursele potenţiale care ar putea fi exploatate în viitor de OMV Petrom şi Exxon Mobil în Marea Neagră, Chevron a obţinut anul trecut licenţe de explorare a gazelor de şist. Metoda de extracţie prin fracturarea hidraulică a rocilor de şist este controversată şi a provocat proteste şi în Romania. După învestire, guvernul Ponta a impus un moratoriu pe extracţia de gaze de şist pană la finalizarea studiilor europene privind impactul fracturării hidraulice asupra mediului. Franţa şi Bulgaria au interzis deja procedeul, din motive de mediu, iar metoda a fost suspendată în Marea Britanie şi landul german Renania de Nord - Westphalia. Totodată, una dintre principalele surse potenţiale de creştere economică pe termen mediu este proiectul minier de la Roşia Montană, dezvoltat de un consorţiu format din compania Gabriel Resources, înregistrată în Canada, cu 80% din acţiuni, şi Guvernul roman, care deţine restul de 20% din compania de proiect. Roşia Montană Gold Corporation mai are nevoie de avizul de mediu pentru a începe lucrările la amenajarea minei. Ponta a declarast, pentru Bloomberg, că poziţia guevrnului privind proiectul minier a rămas neschimbată. Compania trebuie să respecte cele mai înalte standarde şi garanţii de mediu, să ofere statului o participaţie mai mare la proiect şi să renunţe la activităţi de lobby politic înainte de a putea contrinua dezvoltarea proiectului, a spus premierul. "Atunci cand aceste condiţii vor fi îndeplinite, putem merge înainte fără nicio problemă. Vreau investiţii şi locuri de muncă în Romania, dar aceste condiţii sunt obligatorii", a arătat el.

Suprataxa pe profiturile excepţionale va fi negociată

Guvernul este hotărat să taxeze partea excepţională a profiturilor obţinute de companiile de energie şi gaze în urma liberalizării tarifelor, iar autorităţile trebuie să negocieze cu OMV pentru a stabili cel mai bun moment de introducere a acestor taxe, a declarat Florin Georgescu pentu Bloomberg. "Autorităţile romane trebuie să negocieze cu OMV pentru a stabili cand ar fi cel mai bun moment pentru implementarea acestei legi: la începutul lui 2013 sau în a doua jumătate a anului viitor", a afirmat ministrul Finanţelor într-un interviu acordat Bloomberg. Directorul general al OMV, Gerhard Roiss, a declarat recent pentru Ziarul Financiar că investiţiile OMV Petrom vor depinde de "stabilitatea fiscală şi reglementări". El a avertizat că orice schimbare în acest sens va afecta investiţiile Petrom. Premierul Victor Ponta a anunţat miercuri că va efectua, la 18 iunie, o vizită oficială în Austria, ocazie cu care va discuta cu reprezentanţi ai companiilor austriece din domeniul gazelor şi petrolului cu investiţii în Romania, inclusiv despre calendarul liberalizării preţului la gazele naturale. Guvernul s-a angajat faţă de FMI să elimine treptat preţul reglementat la gazele naturale pentru consumatorii industriali pană la sfarşitul anului 2014, dar ar putea prelungi perioada pană la finele lui 2015 dacă vor exista diferenţe prea mari între preţul mediu european şi cel de import. Preţurile reglementate la gaze pentru consumatorii industriali vor fi majorate începand din luna decembrie a acestui an şi vor ajunge la nivelul mediu al preţurilor internaţionale la gaze pană la finele anului 2014 într-o manieră în general liniară. Pentru consumatorii casnici, preţurile reglementate la gaze vor fi majorate începand cu luna iulie a anului viitor şi vor continua să crească la nivelul preţului internaţional pană în decembrie 2018. Guvernul a transmis FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale un proiect de foaie de parcurs privind eliminarea treptată a tarifelor reglementate la gaze. Foaia de parcus va fi aprobată printr-un memorandum guvernamental, urmand ca ulterior să fie făcută publică, iar "parametrii cheie" din acest document vor fi incluşi în Legea gazelor.

Băsescu cere Parlamentului ratificarea Tratatul UE

Preşedintele Băsescu a adresat o scrisoare preşedinţilor Camerelor Parlamentului, solicitand adoptarea "cat mai urgent posibil" a proiectului de lege de ratificare a Deciziei Consiliului European privind modificarea Tratatului UE pentru instituirea mecanismului de stabilitate a zonei euro. Preşedintele Traian Băsescu a trimis vineri, 8 iunie a.c., o scrisoare preşedintelui Senatului, Vasile Blaga, şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta - Alma Anastase, informează un comunicat al Preşedinţiei. Conform sursei citate, şeful statului precizează în scrisoare că Decizia Consiliului European 2011/199/UE din 25 martie, privind modificarea art.136 din Tratatul privind funcţionarea UE cu privire la un mecanism de stabilitate pentru statele membre ale zonei euro, datează încă din 25 martie 2011, iar supunerea spre ratificare Parlamentului Romaniei a fost făcută printr-un Decret al Preşedintelui publicat în Monitorul Oficial în 8 decembrie 2011. "Am convingerea că veţi înţelege necesitatea urgentării adoptării proiectului de lege sus menţionat, acest lucru fiind un mod de a ne îndeplini angajamentele asumate faţă de partenerii noştri din Uniunea Europeană", se arată în scrisoarea transmisă de şeful statului lui Blaga şi Anastase.

Construcţiile au urcat cu 9,1%

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primele patru luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 9,1% ca serie brută şi cu 8,2% ajustat în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. "Pe elemente de structură s-au înregistrat scăderi (serie brută, n.r.) la lucrările de reparaţii capitale (-16,7%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-11,3%). La lucrările de construcţii noi, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 22,8%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile rezidenţiale şi la clădirile nerezidenţiale cu 19,9%, respectiv cu 1,0%. La construcţiile inginereşti, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 23,4%", se arată într-un comunicat al INS. În aprilie volumul lucrărilor de construcţii (serie brută) a crescut faţă de luna anterioară cu 26,9%. La lucrările de întreţinere şi reparaţii curente avansul a fost de 35,3%, la lucrările de construcţii noi de 25,8%, iar la lucrările de reparaţii capitale de 19,7%. Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la construcţiile inginereşti (32%), la clădirile nerezidenţiale (27,6%) şi rezidenţiale (6,2%). Faţă de aprilie 2011 indicatorul serie brută a crescut cu 22,8%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de construcţii noi şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, cu 30,5%, respectiv cu 20,4%. Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 4,5%.


Comenzile noi din industrie, în scădere

Comenzile noi din industrie, pe total piaţa internă şi piaţa externă, au scăzut în primele patru luni cu 0,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după un declin de 5,5% în aprilie, a anunţat ieri INS. Evoluţia a fost influenţată de scăderile înregistrate la industria bunurilor de capital (de 3,5%) şi industria bunurilor intermediare (0,4%). Creşteri s-au înregistrat la industria bunurilor de uz curent (9,1%) şi a bunurilor de folosinţă îndelungată (7,7%). Faţă de luna anterioară comenzile noi din industrie au scăzut în aprilie cu 11,6%, din cauza declinului din industria bunurilor de folosinţă îndelungată (23,5%), industria bunurilor de uz curent (16,2%) şi a bunurilor de capital (15,3%). Comparativ cu aprilie 2011 scăderea a fost de 5,5%, determintă de evoluţia negativă din industria bunurilor de capital - 13,7%.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.