Economic

Creditarea transfrontalieră către Romania a scăzut cu 10 miliarde dolari

Ziarul de Vrancea
4 iun 2012 508 vizualizări
Creditarea interbancară a înregistrat cele mai importante scăderi, în special în cazul băncilor din zona euro, afectate atat de criza datoriilor de stat, cat şi de necesitatea de a reduce riscul

Creditarea transfrontalieră către economia romanească a scăzut cu 3,8 miliarde de dolari în ultimul trimestru al anului trecut, la 52,8 miliarde dolari, cu aproape 10 miliarde dolari (15%) mai puţin decat la finele anului 2009, potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale. Totodată, creditarea transfrontalieră către sectorul nebancar din Romania a scăzut în ultimii doi ani cu peste 7 miliarde de dolari, de la 27,2 miliarde dolari în 2009 la 20,1 miliarde dolari la 31 decembrie 2011. în ultimul trimestru al anului trecut, declinul a fost de 1,87 miliarde dolari, de la 21,9 miliarde dolari la 30 septembrie. Astfel, creditarea transfrontalieră către entităţi din Romania a scăzut de la 56,7 miliarde dolari la sfarşitul lunii septembrie la 52,8 miliarde dolari la finele anului trecut, reprezentand un declin de 3,8 miliarde dolari, sau 6,7%. Faţă de nivelul de 62,2 miliarde dolari de la sfarşitul anului 2009 a fost înregistrat un declin de 9,4 miliarde dolari, sau 15%. Datele se referă la activele finanţate extern din economie, inclusiv împrumuturi ale băncilor străine către companii, bănci şi instituţii de stat, obligaţiuni şi finanţarea subsidiarelor locale ale instituţiilor financiare străine. La nivel mondial, creditarea transfronatlieră a scăzut în trimestrul al patrulea al anului trecut în cel mai abrupt ritm din ultimele trei luni ale anului 2008, cand pieţele de credit au îngheţat în urma falimentului Lehman Brothers. Creditarea interbancară a înregistrat cele mai importante scăderi, în special în cazul băncilor din zona euro, afectate atat de criza datoriilor de stat, cat şi de necesitatea de a reduce riscul pentru a se alinia la noile reglementări bancare internaţionale. Expunerea băncilor străine pe Romania, inclusiv activele fi¬nan¬ţate local, a scăzut anul trecut cu 5,4%, sau 6,1 miliarde dolari, la 107 miliarde dolari, potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale. în cazul băncilor europene, expunerea pe Romania a coborat în 2011 cu 5,7%, sau 6,2 miliarde de dolari, la 102,5 miliarde dolari.

Legea Insolvenţei ar putea fi modificată

Ministrul delegat pentru mediul de afaceri, Lucian Isar, a declarat că autorităţile vor propune modificarea Legii Insolvenţei pentru o dinamizare a acesteia şi pentru a ajuta, astfel, mediul de afaceri. Lucian Isar a spus la o întalnire la Camera de Comerţ şi Industrie Cluj cu reprezentanţii mediului de afaceri local, că "este o lege a insolvenţei în care s-au ascuns foarte mulţi o perioadă lungă şi din care nu mai pot să iasă". "Vom veni cu nişte propuneri constructive pentru mediul de afaceri şi vom propune modificarea Legii Insolvenţei, pentru a o dinamiza. Este o lege a insolvenţei în care s-au ascuns foarte mulţi o perioadă lungă şi din care nu mai pot să iasă. Legea Insolvenţei trebuie să ofere a doua şansă", a spus Isar. El a adăugat că nu ştie cat ar dura modificarea unei astfel de legi, dar trebuie ajutat mediul de afaceri. "Este o idee, sunt discuţii, şi nu ştiu cat ar putea dura modificarea unei astfel de legi, dar mediul de afaceri trebuie să fie ajutat", a spus Lucian Isar.

Negriţoiu: Probabil nu vom avea creştere economică anul acesta

Economia va stagna, cel mai probabil, în acest an, întrucat consumul nu-şi va reveni suficient, iar exporturile vor avea o contribuţie negativă atat în 2012, cat şi 2013, consideră directorul general al ING Bank, Mişu Negriţoiu. "Creşterea în acest an este o mare problemă. Prognoza noastră era 0,8%, acum şi mai limitată. Dacă o să avem o economie stabilă anul ăsta probabil o să fie bine. Pentru că la noi creşterea venea în principal din consum, exporturile nu contribuie anul ăsta, poate chiar contribuţie negativă, poate şi anul viitor. Probabil nici nu vom avea creştere economică anul ăsta, mai degrabă stagnare", a declarat Negriţoiu. Mai mult, directorul ING Bank spune că se continuă presiunile asupra mediului privat, întrucat recesiunea, din păcate, nu s-a terminat şi se resimt aceste lucruri la nivelul sistemului bancar. "La clienţi şi la companii lucruri care trebuia de mult rezolvate şi să iasă la suprafaţă n-au ieşit. Suntem la fel de alerţi ca acum doi ani în ceea ce priveşrte creditele neperformante şi preformanăţa economică", a completat Negriţoiu. Guvernul şi FMI estimează pentru acest an o creştere economică de 1,5%. Negriţoiu s-a arătat mai pesimist şi în ceea ce priveşte rata inflaţiei, deşi declarase anterior că inflaţia nu mai este o problemă atat de importantă în Romania. "Prognoza noastră pentru inflaţie anul ăsta ne duce undeva la 4% şi anul viitor undeva la 5%, depinde de curs", a arătat şeful ING BAnk. Negriţoiu consideră că în Romania coşul de inflaţie eeste mult prea mult dominat de alimente şi utilităţi. Banca Naţională a Romaniei prognozează o inflaţie de 3,2% în acest an şi estimează pentru 2013 o creştere a preţurilor decembrie la decembrie de 3%.

Intervenţiile băncilor centrale au accentuat deprecierea euro

Băncile centrale ale economiilor emergente au vandut în ultima perioadă euro pentru a-şi sprijini propriile monede, contribuind astfel la declinul puternic al monedei unice în raport cu dolarul, potrivit unor traderi şi analişti citaţi de Financial Times. Moneda euro a pierdut în luna mai aproape 7% în raport cu dolarul, cea mai abruptă scădere din septembrie, cauzată de temerile privind posibila ieşire a Greciei din zona euro. Euro îşi continuă declinul în şedinţa de tranzacţionare de luni, cursul coborand la circa 1,241 dolari, aproape de minimul ultimilor doi ani. Traderii susţin că băncile centrale s-au numărat printre cei mai importanţi "vanzători" de euro în ultima perioadă, în contradicţie cu obiceiul de a cumpăra euro în perioade de depreciere pentru a-şi diversifica rezervele valutare. "Cea mai recentă repriză de neîncredere faţă de euro a redus considerabil interesul băncilor centrale faţă de moneda unică", consideră Steven Englander, strateg valutar la Citigroup. Bank of America Merrill Lynch susţine că, potrivit datelor proprii, băncile centrale au vandut neobişnuit de mulţi euro în luna mai, alături de fondurile de hedging şi investitorii instituţionali. "Acum un an, băncile centrale au contribuit la limitarea deprecierii euro. Acum, creşterea rezervelor a încetinit, managerii îndepărtandu-se de euro", spune Richard Cochinos, strateg valutar la BofA Merrill Lynch. Băncile centrale din statele în dezvoltare sunt în mod normal printre cei mai importanţi cumpărători de euro, în încercarea de a-şi diversifica rezervele valutare, constituite predominant în dolari din moment ce majoritatea exporturilor marilor economii emergente reprezintă mărfuri şi materii prime denominate în moneda SUA. Cererea din partea managerilor rezervelor de stat este considerată unul dintre principalii factori care au menţinut euro la un nivel relativ solid faţă de dolar anul trecut şi în prima parte a lui 2012. Rata de creştere a rezervelor băncilor centrale a încetinit însă în luna mai, odată cu domolirea creşterii economice mondiale şi scăderea preţurilor mărfurilor şi materiilor prime.

UE ţipă după colacul de salvare

Uniunea Europeană (UE) vrea ca fondul permanent de 500 de miliarde de euro pentru ajutarea statelor cu probleme din zona euro, Mecanismul European de Stabilitate (European Stability Mechanism - ESM), să devină operaţional la 9 iulie, a declarat un oficial european citat de Bloomberg. Parlamentele celor 17 state membre trebuie să ratifice ESM înainte ca acesta să intre în vigoare pentru a contracara criza datoriilor din zona euro. Pană ce ESM va primi 90% din capitalul promis, oficialii europeni trebuie să folosească în continuare Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (European Financial Stability Facility - EFSF), care mai are dintr-un total de 440 de miliarde de euro circa 240 de miliarde de euro. Data la care noul fond va intra în vigoare depinde de evoluţia aprobării în Germania, unde parlamentul ar putea vota cel mai tarziu în prima săptămană din iulie. Avand în vedere necesitatea avizelor naţionale, oficialii statelor euro speră ca ţinta de 9 iulie să poată fi atinsă, a declarat sursa citată. ESM este componenta cheie a planului de protecţie de 1.000 de miliarde de dolari destinat opririi contagiunii crizei datoriilor, în urma cărora Grecia, Portugalia şi Irlanda au fost nevoite să apeleze la ajutor financiar extern. Fondul reprezintă capacitatea zonei euro pentru alte programe de ajutor financiar extern, întrucat restul planului de protecţie include sume deja angajate de 300 de miliarde de euro. Moneda euro a pierdut 6,8% faţă de dolar în ultimele două luni şi s-a apropiat vineri de minimul a aproape doi ani, din cauza temerilor că uniunea monetară s-ar putea diviza.

Portugalia injectează 6,6 miliarde euro în trei bănci

Guvernul portughez a anunţat luni că va injecta pană la 6,65 miliarde euro în trei mari bănci locale, în încercarea de a consolida sectorul bancar, care se confruntă cu o creştere puternică a creditelor neperformante. Ministrul Finanţelor de la Lisabona va face injecţii de 1,65 miliarde euro la banca de stat Caixa Geral de Depositos, 1,5 miliarde euro la Banco BPI, respectiv 3,5 miliarde euro la Banco Comercial Portugues (BCP), potrivit unui comunicat preluat de Wall Street Journal. Cea mai mare parte a banilor, circa 5 miliarde euro din suma totală, vine de la Fondul de sprijin pentru solvenţa setorului bancar, instituţie creată în 2010, în cadrul acordului de finanţare externă de 78 miliarde euro convenit de Portugalia cu UE, BCE şi FMI. Statul va primi obligaţiuni convertibile în schimbul fondurilor injectate la BCP şi BPI, au anunţat cele două bănci. BCP vrea să atragă ulterior 500 milioane euro, iar BPI 200 milioane euro, prin majorări de capital. Sumele vor fi utilizate pentru răscumpărarea parţială a ajutorului de stat. BCP este prezentă şi în Romania, prin Millennium Bank.

Impasul politic împinge în jos bursele şi moneda euro

Divergenţele dintre liderii europeni privind strategia de soluţionare a crizei datoriilor de stat au continuat să împingă în jos bursele şi moneda euro în şedinţa de ieri, după scăderi puternice peste noapte pe pieţele asiatice. Protagoniştii sfarşitului de săptămană au fost cancelarul german Angela Merkel, premierul spaniol Mariano Rajoy şi ministrul francez al Finanţelor, Pierre Moscovici, ale căror declaraţii subliniază atat dificultăţile de ordin politic care împiedică statele din zona euro să stabilească un plan anticriză decisiv, cat şi izolarea liderului german în dezbaterea ideologică privind cea mai bună abordare a problemelor economice şi financiare cu care se confruntă blocul monetar. Rajoy a afirmat, sambătă, că liderii europeni ar trebui să cosolideze măsurile şi mecanismele de sprijinire a băncilor din zona euro, potrivit Bloomberg. Declaraţia liderului de la Madrid se adaugă presiunilor asupra Germaniei de a accepta idei noi pentru rezolvarea crizei din zona euro, dincolo de măsurile de austeritate care au contribuit la revenirea economiei europene în pragul recesiunii. Într-o adresare separată, Merkel a afirmat, în aceeaşi zi, că nu va accepta sub nicio formă ideea unor obligaţiuni comune la nivelul zonei euro, garantate de Germania. Moscovici, ministrul de Finanţe al Franţei, a declarat duminică la postul de radio RTL că băncile-problemă din zona euro ar trebui sprijinite prin Mecanismul European de Stabilitate - fondul permanent de urgenţă al blocului monetar - şi nu prin guvernele naţionale.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.