Mozaic economic: Pragul TVA pentru PFA şi microîntreprinderi urcă la 65.000 de euro
Ordonanţa de urgenţă prin care pragul afacerilor peste care este plătită taxa pe valoarea adăugată creşte la 65.000 euro în cazul persoanelor fizice autorizate şi a microîntreprinderilor a fost avizată în şedinţa de miercuri a Guvernului, a anunţat premierul Victor Ponta. Ordonanţa modifică prevederile actuale ale Codului Fiscal. În prezent plafonul de scutire la plata TVA este de 35.000 de euro, la cursul de schimb al BNR valabil la data aderării Romaniei la UE (circa 3,3 lei pentru un euro). Pragul va creşte astfel de la 119.000 lei la 220.000 lei. "Măsura va conduce la reducerea numărului persoanelor înregistrate în scopuri de TVA în vederea îmbunătăţirii administrării fiscale a acestor persoane şi combaterii mai eficiente a evaziunii fiscale. Pe de altă parte, măsura are ca efect simplificarea obligaţiilor în materie de TVA ale persoanelor impozabile care realizează o cifră de afaceri anuală inferioară plafonului de 220.000 lei, avand în vedere că acestea nu mai au obligaţia depunerii de deconturi de TVA", arată reprezentanţii Ministerului Finanţelor, în nota de fundamentare a ordonanţei. Premierul Victor Ponta a anunţat anterior că Guvernul va aviza, miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care va stabili că toate veniturile de pană la 65.000 euro/an ale persoanelor fizice autorizate sunt scutite de TVA, măsură care va avea efect atat asupra mass-media, cat şi asupra artiştilor. El a arătat că a primit "acordul de principiu" al Finanţelor pentru a anula obligativitatea plăţii retroactive a TVA pe drepturile de autor şi că datele relevă că statul "nu pierde mare lucru" din anularea acestei plăţi, impusă de fosta conducere ANAF pentru intimidarea presei. Anul trecut, mai mulţi jurnalişti şi artişti au dat statul în judecată, într-un proces colectiv împotriva deciziei Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a declanşa procedurile de inspecţie fiscală pentru a percepe, retroactiv, TVA pe veniturile încasate. Din partea autorităţilor, în proces sunt implicate Guvernul, Ministerul Finanţelor şi ANAF. Proiectul de modificare a Codului Fiscal, lansat în dezbatere publică, prevede şi eliminarea limitării dreptului de deducere a TVA la achiziţia de vehicule, de 50%, pentru autoturismele utilizate exclusiv în scopul desfăşurării activităţii economice a persoanei impozabile. Executivul a decis în primăvara anului 2009 să elimine deductibilitatea TVA, iar la finele anului trecut a stabilit că aceste cheltuieli pot fi deductibile în proporţie de 50%. Pe de altă parte însă, în cazul celor care nu utilizează autoturismul exclusiv în scopul activităţii economice, sfera limitării deducerii TVA se extinde şi asupra leasingului, închirierii, reparaţiilor, întreţinerii şi altor cheltuieli legate de acesta. Totodată, pentru facilitarea transferului creanţelor neperformante din sectorul bancar, Ministerul Finanţelor propune acordarea unei deduceri la calculul profitului impozabil, prin intermediul provizioanelor fiscale, pentru contribuabilii cesionari care achiziţionează aceste creanţe, în vederea recuperării. Prin urmare vor fi deductibile cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea creanţelor preluate, în limita diferenţei dintre valoarea nominală a creanţei preluate şi preţul de achiziţie al acesteia, după îndeplinirea unor condiţii specifice provizioanelor fiscale, legate de înregistrarea pe venituri a creanţelor respective, de neexistenţa unor relaţii de afiliere sau de perioada de înregistrare.
Şeful ANRE le recomandă romanilor să stea la baie cu lumina stinsă
Creşterea cu 5% a preţului electricităţii "nu înseamnă nimic", echivaland cu consumul generat de becul uitat aprins în baie, a declarat ieri Petru Lificiu, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care susţine că decizia privind majorarea preţurilor nu a fost încă adoptată. "O creştere cu 5% la sfarşitul lunii nu înseamnă nimic. Adică înseamnă să nu uităm becul aprins în baie cand plecăm la serviciu", a afirmat Lificiu într-o conferinţă de presă. Preţul reglementat al energiei electrice va fi majorat cu 5% pană la sfarşitul lunii iunie atat pentru populaţie, cat şi pentru consumatorii industriali, potrivit angajamentelor asumate de autorităţi faţă de FMI. Lificiu a spus însă că nu a fost luată o decizie cu privire la modificarea tarifelor. "Nu este vorba de o creştere de preţ, ci de recunoaşterea unor costuri. (...) încă nu s-a stabilit", a spus Lificiu într-o conferinţă de presă, răspunzand unei întrebări. Tarifele la electricitate şi gaze plătite de populaţie sunt reglementate de ANRE din considerente de protecţie socială, dar Comisia Europeană şi FMI au cerut Guvernului să liberalizeze piaţa pentru a aduce preţurile la nivelul din blocul comunitar.
Numărul locurilor de muncă vacante este în creştere
Numărul locurilor de muncă vacante a crescut în primele trei luni, faţă de trimestrul anterior, cu 3.400, la 25.000, dar comparativ cu ianurie-martie 2011 este mai redus cu 2.300, cele mai multe posturi libere fiind disponibile în industria prelucrătoare. Rata locurilor de muncă vacante a fost de 0,61%, în creştere cu 0,08 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2011, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,08 puncte procentuale, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţile de distribuţie a apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (1,18%), în administraţia publică (1,15%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (1,07%). La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile din industria extractivă (0,07%), respectiv cele de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,12%). Ca şi în trimestrele anului precedent, în industria prelucrătoare s-a concentrat circa o treime (8.300 locuri vacante) din numărul total al locurilor de muncă vacante, iar rata a luat valoarea de 0,82%. Peste 12% din totalul locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (3.100 locuri vacante), în timp ce în administraţia publică (2.800 locuri vacante) s-au concentrat puţin peste 11% din numărul total al locurilor de muncă vacante. împreună cu activitatea de învăţămant (600 locuri vacante), sectorul bugetar însumează peste o pătrime (26%) din numărul total al locurilor de muncă vacante. Angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată în activităţile din industria extractivă, respectiv tranzacţii imobiliare (40 locuri vacante, respectiv 7 locuri vacante). Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cei doi indicatori au cunoscut creşteri în majoritatea activităţilor economice. În ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante cele mai relevante creşteri s-au regăsit în activităţile de distribuţie a apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (plus 0,37 puncte procentuale), urmate de activităţile de construcţii (plus 0,32 puncte procentuale). În sens contrar, cu cele mai semnificative diminuări s-au plasat activităţile de agricultură, silvicultură şi pescuit (-0,17 puncte procentuale). Cele mai relevante creşteri ale numărului locurilor de muncă vacante s-au evidenţiat în construcţii (plus 900 locuri vacante), respectiv în industria prelucrătoare (plus 800 locuri vacante), iar cea mai accentuată scădere s-a regăsit în activităţile de transport şi depozitare (-300 locuri vacante).
Undă verde pentru gazoductul Iaşi-Ungheni
Guvernul a avizat, miercuri, indicatorii tehnici de construcţie a conductei de interconectare a sistemului de transport gaze din Romania şi Republica Moldova, pe ruta Iaşi-Ungheni, a anunţat premierul Victor Ponta. "Este un proiect agreat de mai mult timp la nivelul principiilor şi discuţiilor politice, dar care niciodată nu a fost pus în practică. De fiecare dată, din partea Guvernului Romaniei au fost vorbe frumoase şi atat, dar acum a fost aprobat", a spus Ponta. El a arătat că acest proiect are o importanţă strategică şi politică pentru colaborarea între cele două ţări. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la începutul lunii mai, că finalizarea gazoductului Iaşi-Ungheni, prin care se vor interconecta sistemele de gaze ale Romaniei şi Republicii Moldova, are ca termen a doua parte a anului 2014. Conducta de gaze va asigura un tranzit de 1,5 miliarde metri cubi anual pe ruta Iaşi-Ungheni. Costurile de construcţie sunt estimate la 20 milioane euro, din care partea Romaniei va fi de circa 12 milioane euro. Romania importă cea mai mare parte a gazelor de la Gazprom, la preţuri de aproape trei ori mai mari faţă de gazele extrase intern. O altă rută de import este conducta Arad-Szeged (Ungaria), dar cantităţile livrate sunt nesemnificative. Problema preţului de import al gazelor este discutată la nivel politic în Bucureşti, deocamdată fără ca politicienii să fi găsit o soluţie pentru reducerea tarifelor
Poşta îşi eşalonează datoriile
Datoriile Poştei Romane către alte instituţii ale statului vor fi reeşalonate la plată, măsura fiind aprobată, ieri, de Guvern pentru a evita intrarea companiei în insolvenţă, din cauza managementului defectuos exercitat pană în prezent, a declarat premierul Victor Ponta. El a arătat că, în lipsa acestei decizii, Poşta Romană ar fi intrat în insolvenţă şi ar fi riscat "închiderea". Întrebat de jurnalişti dacă Guvernul a obţinut avizul Fondului Monetar Internaţional şi al Comisiei Europene pentru reeşalonarea datoriilor la Poşta Romană, companie aflată pe lista unităţilor de stat monitorizate, premierul a afirmat că există toate aprobările necesare. În urmă cu două săptămani, premierul a anunţat că va trimite Corpul de Control să verifice situaţia de la Poşta Romană şi Agenţia Domeniilor Statului, după ce a primit date care relevă că aceste două companii se află într-o situaţie economică dificilă, Poşta fiind chiar în pericol de insolvenţă. Şeful Guvernului a arătat că fosta conducere a Poştei Romane, cu asistenţa juridică a unui avocat-politician "cunoscut colegilor din PNL", a pierdut toate procesele aflate pe rolul instanţelor, prin neprezentare, şi are de plătit amenzi de 103 milioane lei la Consiliul Concurenţei, înregistrand în acelaşi timp datorii de 110 milioane lei către ANAF.
Agamanii raman doar cu o singură sinecură
Guvernul a decis să interzică reprezentanţilor statului să mai facă parte din mai multe consilii de administraţie sau adunări generale ale acţionarilor în diverse companii, participarea fiind limitată la o singură astfel de structură, a declarat premierul Victor Ponta. "Nicio persoană împuternicită a statului nu va mai putea face parte din mai mult de un consiliu de administraţie sau adunare generală, participare plătită cu indemnizaţii importante. Măsurile de austeritate trebuie să se aplice şi celor care conduc Guvernul", a spus Ponta, la finalul şedinţei de miercuri a Executivului.
Parteneriat între familiile Rothschild şi Rockefeller
Două dintre cele mai cunoscute nume din industria financiară mondială se pregătesc să-şi cimenteze legăturile, familia Rothschild urmand să preia o participaţie la afacerea de wealth şi asset management a grupului Rockefeller, transmite Reuters. Fondul RIT Capital Partners, controlat de familia Rothschild şi listat la Londra, a anunţat ieri că va cumpăra 37% din acţiunile companiei de la divizia de private banking a grupului francez Societe Generale. Valoarea tranzacţiei nu a fost dezvăluită. Tranzacţia transatlantică cimentează relaţia de peste cinci decenii dintre figurile patriarhale ale celor două familii, David Rockefeller (96 de ani) şi Jacob Rothschild (76 de ani). Rockefeller & Co a fost fondată în 1882 de John D. Rockefeller pentru a se ocupa de averea acestuia. Firma a fost una dintre primele afaceri de familie de acest tip la nivel mondial. Instituţia administrează în prezent active de 34 miliarde de dolari. Prima afacere bancară a familiei Rothschild a început la sfarşitul secolului al XVIII-lea la Frankfurt, fondată de Mayer Amschel Rothschild. Familia de bancheri a fost implicată în tranzacţii istorice de-a lungul timpului, precum finanţarea războiului purtat de Anglia împotriva împăratului Napoleon în secolul al XIX-lea sau a achiziţiei Canalului Suez de către guvernul britanic. RIT Capital Partners şi o altă firmă controlată de influenta dinastie, Edmond de Rothschild Group, au anunţat la începutul acestui an că vor forma un nou joint venture pentru a-şi extinde operaţiunile de administrare de active şi investiţii.
