Economic

Mozaic economic: Un consilier judeţean PSD a ajuns în fruntea ANRM

Ziarul de Vrancea
29 mai 2012 1236 vizualizări
Alexandru Pătruţi a fost eliberat din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), postul acestuia fiind preluat de Gheorghe Duţu, în baza unei decizii semnate de premierul Victor Ponta.

Pătruţi a condus Agenţia pentru Resurse Minerale din februarie 2009, fiind numit atunci de fostul premier Emil Boc. Anterior, el a lucrat ca director pe probleme de mediu şi resurse minerale în cadrul Romaqua Group. Noul preşedinte al ANRM, Gheorghe Duţu, a fost deputat PSD de Braşov, membru în Comisia parlamentară de supraveghere a SRI, iar din 2008 este consilier judeţean PSD. În toamna anului trecut, agenţia MEDIAFAX a relatat că, dintre cei 33 consilieri judeţeni din Braşov, 75% au firme sau sunt asociaţi într-o societate comercială, printre aceştia figurand şi Gheorghe Duţu. Astfel, contractul cu valoarea cea mai mare, încheiat pe o periaodă de 49 de ani, aparţine unei societăţi la care este asociat consilierul judeţean Gheorghe Duţu, membru PSD Braşov. El este asociat la şase firme şi preşedinte al Fundaţiei pentru Dezvoltare Regională Transilvania Braşov. Duţu a declarat atunci corespondentului MEDIAFAX că rolul său în firma respectivă nu are nicio legătură cu semnarea contractului cu Primăria Braşov, "mai ales că Primăria are altă culoare politică". "În plus, contractual a fost semnat cu Consiliul Local, iar eu sunt consilier judeţean", a spus Duţu

Se schimbă modul de calcul a impozitelor pe imobile

Guvernul va modifica modul de calcul al impozitelor pe proprietate, care vor varia de anul viitor în funcţie de destinaţia imobilului, comparativ cu sistemul actual care stabileşte cote diferenţiate pentru persoane fizice şi firme. "Vom revizui baza de impozitare pentru impozitele pe proprietate, care va varia în funcţie de destinaţia proprietăţii şi nu în funcţie de contribuabil (persoană fizică sau persoană juridică - n.r.)", se arată în scrisoarea de intenţie trimisă de Guvern la Fondul Monetar Internaţional. În aceste condiţii, impozitul plătit de o persoană fizică sau o firmă ar putea fi similar dacă imobilele deţinute au aceeaşi destinaţie. În prezent, impozitele pe imobile au regimuri diferenţiate în funcţie de natura proprietarului, fiind de regulă mult mai mici pentru persoane decat în cazul firmelor. De altfel, chiar modul de calcul diferă. La persoanele fizice se aplică o cotă de 0,1% la valoarea impoziabilă, calculată în funcţie de calitatea materialelor de construcţie, utilităţi şi zona în care este amplasat imobilul. În cazul companiilor, cota de impozit se stabileşte prin hotărare a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,5% inclusiv din valoarea de piaţă. Valoarea de inventar este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în vigoare. în cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între 10% şi 20% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă şi între 30% şi 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinţă. Avocatul Gabriel Biriş, unul dintre susţinătorii introducerii impozitării imobilelor după destinaţie, spune că cea mai dezirabilă variantă este aceea a stabilirii unei valori impozabile atat pentru imobilele cu destinaţie rezidenţială, cat şi pentru cele cu destinaţie comercială şi diferenţierea taxării doar prin cota aplicată, mai mare în cazul celor intrate în circuitul comercial. "Valoarea de piaţă nu este bună pentru impozitare, din mai multe motive, şi inclusiv pentru autorităţile locale. Exemplul bulei imobiliare este elocvent. Cum să-ţi faci programare bugetară multianuală pe veniturile unei primării cand ai variaţii aşa de mari de preţuri?", a explicat avocatul partener la Biriş Goran. De aceeaşi problemă se lovesc şi dezvoltatorii imobiliari, ale căror randamente pot varia semnificativ. "Noi ce facem acum, impozităm investiţiile? Calitatea costă. Prin sistemul actual de impozitare se descurajează investitorii care urmăresc o calitate superioară, o arhitectură deosebită, iar astfel de clădiri presupun investiţii mai mari şi în final o valoare de piaţă mai mare", a completat Biriş. În opinia lui Biriş, nu trebuie să existe diferenţiere între impozitele plătite de populaţie pentru imobilele de locuit şi imobilele construite de firme pentru închiriere.

Băncile spaniole se roagă ca dezvoltatorii imobiliari "zombi” să reziste

Băncile spaniole îşi maschează o mare parte din expunerea pe credite imobiliare neperformante şi continuă să finanţeze dezvoltatori imobiliari "zombi", aflaţi în situaţie de insolvenţă, încercand să amane constituirea provizioanelor necesare în timp ce "se roagă" ca debitorii să plătească cumva. Guvernul spaniol încearcă să "facă curăţenie" în sectorul bancar, cerand instituţiilor de credit să pună deoparte mai mulţi bani pentru eventuale pierderi generate de împrumuturi către dezvoltatori imobiliari aflaţi de facto în insolvenţă, precum Metrovacesa, care nu a finalizat niciun proiect de mai mult de un an şi nu are lucrări în derulare, potrivit unei analize Bloomberg. Provizionarea acestor credite ar costa aproximativ 30 miliarde euro, însă suma ar fi insuficientă deoarece multe credite considerate performante nu mai sunt în această situaţie, susţine Mikel Echavarren, preşedintele Irea, companie de servicii financiare din Madrid specializată în imobiliare. "Spania a adoptat o politică de «amană şi roagă-te». Magnitudinea problemei nu a fost cuantificată de nimeni pentru că există presiuni uriaşe pentru ascunderea adevărului", a afirmat acesta într-un interviu pentru Bloomberg. Potrivit datelor Ministerului Economiei, 184 miliarde euro din creditele şi activele legate de dezvoltatori imobiliari ale sectorului bancar spaniol sunt "problematice", iar restul de 123 miliarde euro ar fi performante. Necesitatea constituirii de rezerve suplimentare pentru a acoperi eventuale pierderi nu poate fi negată, notează analiştii Nomura International într-un raport recent. Dacă Spania ar urma modelul Irlandei, trecand la nerecuperabile creditele către dezvoltatorii imobiliari eşuaţi, băncile spaniole ar avea nevoie în cel mai bun caz de recapitalizări de 8,9 miliarde euro, iar în cel mai rău caz de 76,5 miliarde euro, potrivit estimărilor Nomura. Bankia, naţionalizată recent de guvernul spaniol, a anunţat săptămana trecută că are nevoie de 19 miliarde euro din bani publici, după ce a constituit provizioane de 5,5 miliarde euro pentru împrumuturi acordate clienţilor obişnuiţi, care nu sunt dezvoltatori imobiliari, majoritatea credite ipotecare şi linii de finanţare către companii.

Front împotriva taxei de clawback

Camera de Comerţ Americană în Romania (AmCham) solicită Guvernului modificarea formei actuale a taxei de clawback, apreciind că în caz contrar aceasta va duce la deteriorarea iremediabilă a încrederii investitorilor prezenţi pe piaţa locală şi a atractivităţii Romaniei pentru investiţiile viitoare. "Înţelegem eforturile autorităţilor romane de a asigura funcţionalitatea sistemului de sănătate şi necesitatea introducerii unui mecanism clawback, menit să asigure un control eficient al bugetului alocat medicamentelor, însă reiterează nevoia de a modifica forma actuală a taxei, ce implică probleme majore de sustenabilitate, magnitudine a sarcinii fiscale şi predictibilitate, riscand să deterioreze iremediabil încrederea investitorilor prezenţi în Romania şi implicit atractivitatea Romaniei pentru investiţii viitoare", se arată într-un comunicat al AmCham. Reprezentanţii oamenilor de afaceri apreciază că prin mecanismul clawback actual din Romania diferenţa dintre nevoile de tratament ale pacienţilor (consumul efectiv) şi bugetul alocat pentru medicamente este suportată integral de industria farmaceutică. în alte ţări europene, o astfel de contribuţie este însă menită să asigure controlul creşterii exagerate a pieţei de medicamente - şi nu să acopere un deficit sistemic al bugetului de stat.

Agenţiile de rating primesc o nouă lovitură

Relevanţa agenţiilor de rating este din nou pusă sub semnul întrebării de reacţia pieţelor, unde acţiunile băncilor suedeze au crescut, iar costurile de împrumut ale acestora au scăzut, deşi Moody's a retrogradat săptămana trecută instituţiile de credit. Reacţia pieţelor la retrogradarea Nordea, Svenska Handelsbanken şi DNB Bank sugerează că investitorii dau tot mai puţină atenţie agenţiilor de rating şi se bazează pe propriile analize pentru a determina dacă vor cumpăra sau vor vinde o acţiune, potrivit unei analize Bloomberg. "Putem vedea şi singuri cat de solide sunt băncile suedeze şi nu acordăm prea multă greutate informaţiilor transmise de agenţiile de rating. Tot mai mult, piaţa pare să adopte o abordare similară", comentează un partener la fondul Norron din Stockholm. UE încearcă să reducă influenţa agenţiilor de rating asupra pieţelor financiare, iar investitorii par tot mai dispuşi să ignore Moody's, Standard & Poor's şi Fitch. Danemarca, care deţine preşedinţia rotativă a UE, a anunţat recent că a obţinut sprijinul blocului comunitar pentru iniţiative de scădere a influenţei agenţiilor de rating. Băncile daneze au început deja să renunţe la contractele cu Moody's. Moody's a retrogradat săptămana trecută cu cate o treaptă băncile suedeze Nordea şi Svenska Handelsbanken la Aa3, respectiv DNB Bank la A1. Calificativele SEB şi Swedbank au fost confirmate, în timp ce Landshypotek a fost retrogradată cu două trepte, la Baa2. Toate ratingurile au perspectivă stabilă.

Oficialii Bursei se uită spre companiile de stat

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) speră să convingă Guvernul să listeze companiile de stat doar pe bursa locală, pentru a sprijini dezvoltarea pieţei de capital din Romania, a declarat vicepreşedintele BVB Dan Paul. "Cred că este un pas greşit să facem de la început duble listări. Ar trebui să încurajam listarea aici (la BVB, n.r), să dezvoltăm piaţa locală. Sperăm că vom convinde guvernul să facă listări doar aici. Dacă vor vrea în continuare şi pe altă Bursă, nu ne putem opune, dar guvernul trebuie să înţeleagă că este nevoie de dezvoltarea pieţei locale. Avem calculatoare şi aici şi pot fi cumpărate acţiuni de către investitorii străini şi de pe această piaţă", a spus Paul, prezent la deschiderea şedinţei bursiere de marţi, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea programului CFA (Chartered Financial Analyst - Asociaţia profesională a analiştilor financiari certificaţi internaţional). În urmă cu aproape două săptămani ministrul delegat pentru mediul de afaceri, Lucian Isar, a declarat că bursele din Londra şi Viena sunt luate în calcul pentru dubla listare a unor companii din programul de privatizare, care prevede vanzarea, în a doua parte a anului, a unor participaţii la Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Vicepreşedintele CFA Romania, Adrian Codîrlaşu, consideră că piaţa de la Viena ar fi mai potrivită pentru a doua listare a unei companii romaneşti, întrucat bursa de la Londra este o piaţă foarte mare pentru companiile din Romania, iar interesul investitorilor pentru acestea ar putea fi redus.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.