Mozaic economic: Ponta: Leul nu trebuie salvat
Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că Leul nu trebuie salvat şi că moneda naţională s-a devalorizat cu 1,8%, un procent mai mic decat procentele cu care s-au devalorizat monedele unor economii mai puternice decat economia Romaniei. "Leul nu trebuie salvat. Leul s-a devalorizat cu 1,8%. Zlotul, într-o economie mai puternică decat a Romaniei, în cea a Poloniei, s-a devalorizat cu 5%. Forintul s-a devalorizat mai mult decat Leul", a declarat Ponta. În ceea ce priveşte cursul de schimb, premierul a reiterat faptul că acesta ţine de atribuţiile BNR. "Am spus tot timpul că am încredere în capacitatea BNR, împreună cu ministrul de Finanţe, care provine tot de la BNR, de a lua toate măsurile necesare", a spus Ponta. El a precizat că Romania nu are o problemă specială, separată, ci are o problemă care există la nivelul UE. "Vom dezbate în această săptămană cu şefii guvernelor din UE care sunt măsurile pe care Europa în ansamblu şi implicit Romania trebuie să le ia alături de cele prevăzute în Tratatul de guvernanţă fiscală şi care înseamnă disciplină şi austeritate bugetară, dar, alături de asta, măsuri concrete de creştere economică şi de creare de locuri muncă", a spus Ponta. El a precizat că e foarte greu ca Romania să ia măsuri separat de restul Europei şi a subliniat că principala preocupare a Guvernului este de a menţine angajamentele cu instituţiile financiare internaţionale şi de a găsi măsuri de stimulare a economiei reale. Cursul oscila în jur de 4,4750 lei/euro la începutul sesiunii de luni, în scădere faţă de vineri, cand după închiderea sesiunii de la Bucureşti paritatea a atins pe pieţele externe un nou maxim istoric, de 4,5 lei/euro, potrivit dealerilor. Cursul de referinţă publicată vineri de Banca Naţională a Romaniei (BNR) a coborat la 4,4646 lei/euro, după ce joi a atins un maxim istoric, de 4,4662 lei/euro. Pentru dolar, BNR a anunţat de asemenea un curs în scădere, cu 0,46 bani, la 3,5492 lei/dolar, de la 3,5538 unităţi joi, cand a atins cel mai ridicat nivel începand cu 30 iunie 2010. Referinţa pentru franc a scăzut cu 0,41 bani, de la 3,7195 lei/franc la 3,7154 lei/franc. în sesiunea de joi cursul s-a plasat la cel mai înalt nivel începand cu 5 septembrie 2011. Băncile comerciale practicau luni dimineaţă dobanzi de 4,75% - 5,25% pe an pentru plasamentele cu scadenţă la o zi, similare cu cele de vineri.
Guvernul salvează iar CFR folosind banii contribuabililor
Guvernul va acorda CFR Infrastructură un împrumut pentru plata arieratelor către furnizorii privaţi de energie şi va emite o ordonanţă prin care va decide că doar datoria principală a operatorului feroviar faţă de Electrica va fi achitată, dar eşalonat, în timp ce penalităţile aferente vor fi şterse Potrivit celor mai recente date, companiile feroviare de stat înregistrează datorii de 1,2 miliarde lei către furnizorii de electricitate şi penalităţi de 900 milioane lei. Împrumutul pentru CFR Infrastructură, prevăzut în ultima scrisoare de intenţie convenită de Guvern cu FMI şi obţinută de MEDIAFAX, va fi acordat sub forma unui "împrumut punte", care va fi înlocuit pană la sfarşitul lunii octombrie de un împrumut garantat de stat. "Vom continua să căutăm să identificăm măsuri adiţionale de creştere a veniturilor şi reducere a costurilor, inclusiv prin aplicarea standardelor de cost, pentru a îmbunătăţi în continuare poziţia financiară a întreprinderilor de stat din sectorul transporturi. Ca acţiune prealabilă, Guvernul va acorda un împrumut punte pentru eliminarea arieratelor CFR Infrastructură către furnizorii privaţi de energie şi va emite o ordonanţă pentru anularea penalităţilor şi plata treptată a principalului la arieratele datorate Electrica", se arată în document. Pană la jumătatea lunii iunie va fi negociată între Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Ministerul Administraţiei o schemă de anulare a arieratelor acumulate şi de CFR Marfă faţă de Electrica şi centralele electrice locale. în cazul CFR Călători, vor fi analizate la nivelul Ministerului Finanţelor posibilităţile de acordare pană la finele lunii iunie a unor "compensări" în cuantum de 300 milioane lei, pentru echilibrarea bugetului pe acest an al companiei. Pentru a obţine acordul Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi al Comisiei Europene, Guvernul reia în scrisoare o promisiune des invocată şi în anii anteriori, dar fără efect, şi anume că, drept condiţie pentru această schemă de eliminare a arieratelor, CFR SA va prezenta şi va aplica măsuri de reducere a costurilor şi de creştere a veniturilor, pentru a-şi asigura viabilitatea financiară "în anul 2013 şi pe mai departe". În acelaşi timp, Guvernul promite că pană la sfarşitul lunii iunie va semna contracte cu firme de consultanţă pentru numirea, pană la finele lunii septembrie, a managementului privat la CFR SA şi CFR Călători şi va închiria sau închide aproximativ 550 kilometri linie de cale ferată. În luna aprilie, Guvernul a avizat începerea procedurii prin care datoriile bugetare înregistrate de CFR SA la finele anului trecut, de 3,99 miliarde lei, sunt anulate prin conversia în acţiuni. O operaţiune similară de ştergere a datoriilor a fost aprobată de Guvern prin ordonanţă de urgenţă aprobată în ultima şedinţă din 2006, înainte de intrarea Romaniei în Uniunea Europeană, pentru 34 de societăţi comerciale, inclusiv CFR SA, dar Comisia Europeană nu a avizat actul normativ nici pană în prezent.
BNR a aruncat în piaţă 1,8 miliarde de euro
Banca Naţională a Romaniei (BNR) a împrumutat luni 8 bănci comerciale cu 8,077 miliarde lei ( 1,8 miliarde euro), pentru şapte zile, printr-o licitaţie repo, oferind astfel cea mai mare sumă de după luna februarie 2010 din cadrul unei licitaţii repo. Prin astfel de operaţiuni, BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobanda de politică monetară, de 5,25% pe an. O sumă mai mare decat cea de luni a fost oferită de BNR la 1 februarie 2010, cand un număr de 16 bănci au împrumutat 9,24 miliarde lei. La operaţiunea precedentă, de săptămana trecută, banca centrală a oferit 7,94 miliarde lei (1,78 miliarde euro) către nouă banci. Nivelurile dobanzilor sunt în continuare ridicate ca urmare a intervenţiilor valutare din şedinţele precedente realizate de BNR, care a vandut euro şi a retras lei din piaţă, pentru a tempera deprecierea monedei naţionale. Astfel, randamentele afişate luni de băncile comerciale pentru sumele plasate pe termen de o săptămană au urcat luni de la 4,79% - 5,28% la 4,82 - 5,31% pe an. În majoritatea licitaţiilor anterioare, din februarie pană la jumătatea lunii mai, participau trei-patru jucători şi sumele împumutate erau de 5-6 miliarde de lei, însă cererea s-a majorat considerabil pentru că lichiditatea din piaţă s-a redus. Începand cu luna octombrie a anului trecut BNR a organizat săptămanal cate o licitaţie de tip repo. Banca centrală acordă băncilor împrumuturi în lei şi prin operaţiuni Lombard, însă la astfel de operaţiuni băncile au apelat doar în aprilie, pentru prima dată în acest an, cand au atras credite pe termen scurt în sumă de 14,5 miliarde lei (3,3 miliarde euro). Costul acestor tip de împrumuturi este superior celui din piaţă, de 9,25%.
WSJ: Pe Wall Street se naşte cate un fraier la fiecare minut
Investitorii care au înregistrat pierderi mari după ce au cumpărat acţiuni Facebook la listare sunt nişte fraieri clasici pentru Wall Street, întrucat nu era necesară o atenţie deosebită pentru a observa probleme semnificative din oferta publică iniţială, potrivit Wall Street Journal (WSJ). "Dacă eşti unul din acţionarii care dau în judecată Facebook pentru că reţeaua de socializare şi intermediarii ofertei au dezvăluit preferenţial schimbări în prognozele analiştilor, atunci ar trebui să primeşti compensaţii pentru pierderi sau tranzacţiile să fie anulate, dacă acuzaţiile se dovedesc adevărate. Totuşi, asta nu înseamnă că nu eşti un fraier clasic pentru Wall Street", scrie cotidianul american. În timpul pregătirilor pentru listare, au existat foarte multe "aspecte dubioase", notează publicaţia. La 15 mai, preţul de listare a fost urcat la 38 de dolari, de la un interval care avea nivelul minim stabilit la 28 de dolari. A doua zi, volumul acţiunilor propuse la vanzare prin oferta publică a crescut cu 50 de milioane. Ulterior a fost transmisă o notificare că investitorii importanţi de la Facebook vor vinde cu 53%, sau 84 milioane, mai multe acţiuni decat a fost planificat iniţial. "Exista încă un interes foarte mare în tranzacţia Facebook. Dar avertismentele indicau o retragere puternică: persoanele cu informaţii din interior şi investitorii aflaţi de mult timp la Facebook vindeau maximul de acţiuni la cel mai ridicat preţ posibil", scrie publicaţia. Maximizarea investiţiilor într-o ofertă publică iniţială nu este ceva nou. Declinul cotaţiei în prima zi de tranzacţionare nu este o problemă atatat timp cat compania are perspective de creştere şi există suficient interes public pentru a susţine cel puţin preţul de listare. "Ne pare rău, dar Facebook nu a avut aşa ceva", scrie WSJ. La momentul listării, Facebook era pe punctul de a deveni o companie cu o capitalizare de 100 de miliarde de dolari şi un raport de circa 100 între preţ şi profit pe acţiune. Cifrele erau exagerate oricum ar fi fost privite. La 23 aprilie, Facebook a raportat că veniturile au scăzut cu 6% în primul trimestru, iar profitul cu 32%. Au existat, de asemenea, şi alte avertismente. General Motors a retras reclama de pe Facebook, afirmand că nu aduce beneficii companiei. Companiile şi-au mai arătat scepticismul în privinţa publicităţii pe Facebook şi anterior. Chiar şi reţeaua de socializare a admis că jumătate din companiile prezente cu publicitate consideră site-ul experimental. Cu alte cuvinte, în timp ce intermediarii promovau oferta publică şi creşteau volumul şi preţul, Facebook admitea că perioada de creştere puternică, care ar fi putut susţine preţul foarte mare, s-a încheiat.
Proiectul Nabucco moare înainte de a se naşte
Proiectul Nabucco ar putea fi anulat complet pană la sfarşitul lunii iunie, potrivit unor informaţii apărute în presa rusă, care citează surse din mediul de afaceri londonez. Informaţia lansată luni de agenţia ITAR-TASS survine aprecierilor făcute săptămana trecută de gigantul petrolier BP, care a descalificat gazoductul Nabucco drept rută de livrare a gazelor naturale extrase în Azerbaijan. BP a indicat că mai ia în calcul numai două rute de livrare către Europa a gazelor extrase de la exploatarea mamut Shah Deniz II, respectiv Nabucco West - varianta restransă a proiectului european - şi SEEP, sau South East Europe Pipeline, care are un traseu asemănător Nabucco. Proiectul Nabucco, menit să reducă dependenţa Europei de importurile de gaze naturale din Rusia, este susţinut politic de UE şi Statele Unite. Gazoductul ar fi trebuit să intre în funcţiune în 2014-2015, cu o capacitate de 31 miliarde metri cubi de gaze pe an. Traseul iniţial al conductei, de 3.900 kilometri, pe ruta Turcia - Bulgaria - Romania - Ungaria - Austria, pare imposibil de respectat în prezent. Astfel, compania de proiect a prezentat recent o variantă restransă, menită să aducă gaze de la graniţa Bulgariei cu Turcia pană în Austria. MOL Ungaria şi RWE Germania, două dintre companiile implicate direct în proiect, au pus sub semnul întrebării fezabilitatea versiunii originale a Nabucco, avertizand că ar putea să se retragă. BP consideră de asemenea că varianta iniţială a Nabucco este nefezabilă, potivit aprecierilor de săptămana trecută.
"Nu pot să risc ca banii mei să devină drahme"
Locuitorii bogaţi din sudul Europei îşi transferă economiile către bănci din Luxemburg, Elveţia şi ţările nordice, îngrijoraţi de perspectiva ieşirii Greciei din zona euro şi de situaţia sectorului bancar din Spania şi Portugalia, potrivit unei analize Reuters. Nikos, un om de afaceri grec cu activităţi în distribuţia de produse farmaceutice, a transferat 7 milioane de euro la o subsidiară a unei bănci bancă elevţiene din Luxembourg, preferand siguranţa în pofida dobanzii mult mai mici. "Am muncit din greu toată viaţa şi mi-am asumat riscuri în afaceri. Am 62 de ani şi nu pot să risc ca banii mei să devină drahme", spune el. Prudenţa a devenit un trend major în randul locuitorilor bogaţi din sudul Europei. Grecii se tem de devalorizarea economiilor odată cu eventuala revenire la drahmă, în timp ce spaniolii şi portughezii sunt îngrijoraţi de situaţia băncilor locale, astfel că îşi transferă depozitele către economiile solide din nordul Europei. Mai mulţi consilieri financiari şi bancheri ai căror clienţi au conturi prea mari pentru a fi acoperite de garanţia UE de 100.000 de euro susţin că au loc "retrageri masive prin transferuri de bani", în special în perioada care a trecut de la alegerile din Grecia din 6 mai. Cea mai mare parte din aceste sume a ajuns la bănci din Londra, Frankfurt sau Geneva, potrivit surselor citate.
Managerii se aşteaptă la creşteri pe toată linia
Managerii companiilor se aşteaptă pentru perioada mai-iulie la o creştere a activităţii în industria prelucrătoare şi în construcţii, respectiv la o creştere moderată în comerţul cu amănuntul şi servicii, faţă de cele trei luni anterioare, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Concluziiile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă. Astfel, în industria prelucrătoare managerii preconizează o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural plus 18%). în industria metalurgică se va înregistra otendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural plus 43%) în ceea ce priveşte estimarea producţiei. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează un avans moderat (sold conjunctural plus 9%). Numărul de salariaţi va stagna, soldul conjunctural fiind de A1% pe total industrie prelucrătoare. Şi în construcţii se va înregistra, în următoarele trei luni, o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural plus 29%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural plus 21%). Managerii estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 10%). în ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează creştere moderată (sold conjunctural plus 11%).
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
jbh6tqE, acum 4330 zile, 6 ore, 30 minute, 29 secunde 
