Economic

Mozaic economic:Complexul expoziţional Romexpo, în insolvenţă

Ziarul de Vrancea
25 mai 2012 648 vizualizări
nstituţia avea o datorie de 180.000 lei.Oficialii Romexpo au declarat că restanţa a fost plătită şi că au făcut recurs la decizia Tribunalului

Complexul expoziţional Romexpo a intrat în insolvenţă, la cererea unui creditor, firma Arsenoaiei şi Mătăşel Consulting, pentru neplata unei datorii de peste 180.000 lei reprezentand contravaloarea unor servicii de publicitate. "Prin hotărarea Tribunalului Bucureşti pronunţată în 23.05.2012 s-a deschis procedura generală a insolvenţei împotriva debitoarei Romexpo. Prin cererea formulată la 16.11.2011 de către Arsenoaiei şi Mătăşel Consulting s-a solicitat deschiderea procedurii împotriva Romexpo pentru neplata unei creanţe de 181.603 lei, reprezentand contravaloarea unor servicii de publicitate", a declarat Remus Borza, practician coordonator al firmei Euro Insol, desemnat administratorul judiciar al Romexpo. Euro Insol are în portofoliu firme precum Uztel, RHS, Servatrans, Asmita Gardens, Ibiza Sol, Verdi Park sau Hotel Planet. "Romexpo este unul dintre cele mai mari centre expoziţionale din Europa. Printr-un management adecvat şi adaptat noilor condiţii economice, sperăm să aducem compania pe profit încă din cursul acestui an. în 2008 societatea înregistra un profit de aproape 26 milioane lei. Deci, există potenţial de creştere, iar dacă se iau măsuri de restructurare a activităţii, de redimensionare a organigramei şi a costurilor în general, rezultatele pozitive nu vor întarzia să apară", a adăugat Borza. Romexpo este liderul industriei romaneşti de targuri şi expoziţii, avand 76.793 metri pătraţi suprafeţe expoziţionale. în 2011 s-au organizat 150 de evenimente, din care 40 de targuri şi expoziţii la care au participat peste 140.000 vizitatori. "Ca efect al crizei economice şi al unui management inadecvat, numărul de evenimente şi de participanţi s-au diminuat în ultimii ani cu efecte vizibile în scăderea cifrei de afaceri şi implicit a profitabilităţii companiei", arată reprezentantul Euro Insol. Astfel, dacă în 2010 Romexpo avea o cifră de afaceri de 44,4 milioane de lei, în 2011 afacerile au scăzut la 38 milioane de lei. În 2010 firma înregistra un profit de 230.000 de lei, iar în 2011 a încheiat cu o pierdere de aproape 2,5 milioane de lei. Romexpo avea la 31 decembrie 2011 datorii de 21,47 milioane de lei. Romexpo a atacat prin recurs decizia prin care instanţa a admis intrarea în insolvenţă a complexului expoziţional, apreciind-o incorectă şi nelegală, întrucat datoria invocată de firma care a cerut insolvenţa a fost achitată integral din luna mai, a anunţat compania."La data de 16.11.2011, Arsenoaiei & Matasel Consulting a formulat o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă împotriva Romexpo, pentru plata unei creanţe în valoare de 181.603 lei, şi suma de 20.028,11 lei, reprezentand penalităţi. Avand în vedere această cerere, au avut loc mai multe negocieri cu reprezentanţii firmei întrucat, în perioada derulării contractului, respectiv februarie 2009-iunie 2011, firma Arsenoaiei & Matasel Consulting a încasat pentru servicii de publicitate prestate către Romexpo suma de 6,27 milioane de lei, considerand că este firesc şi de bun simţ să efectuăm plata în tranşe a sumei pretinse, raportat la sumele încasate pe perioada contractuală", se arată într-un comunicat al Romexpo.

Creditul pentru firme şi populaţie a crescut în aprilie cu doar 0,1%

Soldul creditului neguvernamental pentru firme şi populaţie a crescut în aprilie cu 0,1% faţă de martie, la 224,72 miliarde lei, finanţările înregistrand o scădere în cazul împrumuturilor în lei şi o majorare pentru creditele în valută. Creşterea per total a fost de 0,1% atat nominal cat şi în termeni reali. "Creditul în lei s-a diminuat cu 0,9 la sută (-1,0 la sută în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 0,7 la sută (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 0,3 la sută). La 30 aprilie 2012, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 9,8 la sută (7,9 la sută în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2011, pe seama majorării cu 3,3 la sută a componentei în lei (1,4 la sută în termeni reali) şi cu 13,9 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 5,5 la sută)", se arată într-un comunicat al BNR. Creditul guvernamental s-a majorat în aprilie cu 0,1%, la 81,08 miliarde lei. La 30 aprilie 2012, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 31,6% (29,2% în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2011. Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au majorat în aprilie cu 0,9% faţă de luna martie 2012, pană la 191,55 miliarde lei. Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 1,1%, pană la 75,98 miliarde lei. La 30 aprilie 2012, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 15,4% (13,4%în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2011. Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 0,1%, la 52,18 miliarde lei. La 30 aprilie 2012, depozitele în lei ale persoanelor juridice erau mai mari cu 16,6% (14,5% în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2011. Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, au crescut cu 1,4%, pană la 63,39 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au majorat cu 1%, pană la 14,41 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 4,8% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au redus cu 2,9%); depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 8,6% (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 0,7%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei s-au diminuat cu 1,8% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au redus cu 9%).

Romania riscă să piardă fonduri UE din cauza Greciei

Romania riscă să piardă fondurile structurale neutilizate, potrivit unei analize făcute de Deutsche Welle, autorii precizand că preţul pe care UE este dispusă să-l plătească pentru ca Grecia să rămană în zona euro ar putea conţine şi aceste fonduri. În noaptea de miercuri spre joi, Germania şi Franţa au avut puncte de vedere ireconciliabile cu privire la aspectele centrale privind eurozona. Totuşi, participanţii au căzut de acord asupra unor chestiuni aparent marginale, dar de interes major pentru Romania. La reuniunea din seara de miercuri a părut să existe un consens cu privire la semnalul de încurajare care ar trebui să fie dat alegătorilor greci, în perspectiva alegerilor din 17 iunie, notează Deutche Welle. Dar consensul acesta, ca şi divergenţele, sunt strans legate între ele. În primul rand este de semnalat dezacordul radical dintre Germania şi Franţa cu privire la emiterea de euro-obligaţiuni. Preşedintele Franţei a pledat pentru emiterea în comun de către toate ţările zonei euro a unor obligaţiuni(bonduri), menite să împartă riscurile în mod egal. Germania a rămas însă pe poziţiile cunoscute. Aşa cum afirmase ministrul de finanţe Wolfgang Schauble încă înaintea reuniunii din seara de miercuri, "atata vreme cat fiecare ţară îşi duce propria politică bugetară, este exclus să punem în comun garanţia pentru eurobonduri", se notează în articol. Dacă unele ţări ca Spania sau Italia speră să poată împrumuta bani mai ieftin, Germania are serioase motive să creadă că, odată cu acest aranjament, va fi nevoită să plătească mai mult pentru împrumuturile sale, deoarece credibilitatea generală a acestor obligaţiuni ar putea scădea în raport cu credibilitatea ei actuală. Comunicatul emis de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, oferă o expresie fermă a garanţiilor suplimentare oferite Greciei: "Ne vom asigura că fonduri structurale europene şi alte instrumente vor fi mobilizate pentru ca Grecia să fie reaşezată pe drumul creşterii economice şi a creării de noi locuri de muncă". Liderii europeni speră, în acest fel, să-i determine pe greci să voteze în 17 iunie cu acele partide care susţin măsurile de austeritate şi care ar face posibilă menţinerea ţării în zona euro. Aceste fonduri nu sunt însă altceva decat fondurile structurale (gratuite) rămase neutilizate şi care, potrivit Comisiei Europene ar reprezenta, pentru perioada care se încheie în 2014, 80 de miliarde de euro. O parte însemnată a acestor sume de bani ar reveni teoretic Romaniei, care nu a reuşit să utilizeze decat foarte puţin. în plus, multe din fondurile deja utilizate sunt grevate de suspiciuni sau chiar fraude dovedite de organismele specializate. în aceste condiţii Romania are mari dificultăţi în a pleda pentru reportarea fondurilor neutilizate pentru perioadele următoare.


Trafic aerian record pe cele două aeroporturi din Bucureşti

Aeroporturile Henri Coandă Bucureşti (Otopeni) şi Aurel Vlaicu (Băneasa) au înregistrat un trafic record în perioada finalei Europa League, numărul pasagerilor sosiţi sau plecaţi fiind cu 14.000 -17.000 mai mare faţă de o zi obişnuită. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a înregistrat, în perioada 7-9 mai, un număr de 16.757 de pasageri sosiţi pe curse charter pe cele două aeroporturi pentru a participa la finala Europa League 2012. În ziua de 9 mai, cand a avut loc finala, numărul pasagerilor sosiţi pe curse charter pe Aeroportul Otopeni l-a depăşit cu mult pe cel al pasagerilor curselor regulate, astfel că traficul total a fost de 24.025 pasageri sosiţi, faţă de aproximativ 10.000 de călători într-o zi obişnuită. Totodată, pe Otopeni numărul total al pasagerilor plecaţi pe data de 10 mai a fost de 27.080, faţă de cei aproximativ 10.000 de pasageri care se îmbarcă de pe principalul aeroport al Capitalei într-o zi normală. "Totalul pasagerilor procesaţi (sosiri/plecări) în data de 9 mai pe Otopeni a fost de 34.711, iar în data 10 mai au fost 36.158 de pasageri care au sosit şi au plecat pe Aeroportul Henri Coandă, capacitatea fluxului de plecări fiind crescută, pentru această zi, de la 1.200 la 3.000 de pasageri pe oră", se arată într-un comunicat al Companiei Aeroporturi Bucureşti. Una din cele două piste ale Aeroportului Henri Coandă a fost transformată pe data de 9 mai în parcare pentru aeronavele charter, astfel că au fost garate un număr record de 108 aeronave, 74 dintre acestea operand chartere cu suporteri. "Pentru prima dată în istoria sa de 100 de ani, pe Aeroportul Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu a aterizat o aeronavă Boeing 747-700 care, în data de 7 mai, a adus la Bucureşti 475 de pasageri: echipa Athletic Bilbao şi suporteri ai acesteia. şi aeronava echipei Atletico Madrid a aterizat, cu 200 de pasageri la bord, tot la Băneasa", se precizează în comunicat.

Voinea, MFP: Modificările aduse Codului Fiscal nu vor afecta bugetul

Codul Fiscal va fi îmbunătăţit, iar toate măsurile fiscale pe care le va lua Guvernul nu vor afecta bugetul din acest an, a declarat, vineri, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Liviu Voinea, într-o conferinţă de presă. "Mai sunt şi alte proiecte, dar care presupun modificări ale bugetului, astfel că vor trebui să aştepte bugetele viitoare. în acest sens, un prim exemplu este propunerea privind modificarea Codului Fiscal care a intrat în prima lectură în această săptămană şi urmăşte îndeplinirea angajamentelor cu FMI şi punerea în acord cu directive europene, cu termen 1 iulie", a afirmat Voinea. El a adăugat că în mandatul de şase luni al actualului Guvern nu vor putea fi adoptate multe schimbări de natură fiscală, dar va putea fi îmbunătăţită comunicarea cu cetăţenii şi cu mediul de afaceri. "Sunt mulţi în acest Guvern care vor să schimbe lucrurile în bine. Măcar să arătăm o deschidere", a spus el.

Curg procesele la adresa Facebook

Atitudinea faţă de micii investitori a băncilor care au pregătit oferta publică iniţială a Facebook şi procesele împotriva reţelei de socializare şi intermediarilor operaţiunii amintesc de urmările crash-ului dot-com din 2000, potrivit avocatului care s-a ocupat atunci de procesul colectiv. La mai puţin de o săptămană de la oferta publică iniţială, Facebook şi băncile de investiţii care s-au ocupat de operaţiune, în frunte cu Morgan Stanley, au fost deja acţionate în justiţie în mai multe procese, fiind acuzate că au anunţat numai marii investitori instituţionali că prognoza de creştere a veniturilor şi profitului prezentată în prospectul pentru listare este deja contrazisă de realitate. Stanley Bernstein, avocatul care a condus comitetul de reprezentanţi legali ai micilor investitori în procesul colectiv intentat împotriva companiilor şi băncilor de investiţii în urma crash-ului dot-com din 2000, a declarat într-un interviu pentru Reuters că firma sa, Berstein Liebhard din New York, pregăteşte un proces colectiv împotriva Facebook şi a intermediarilor listării din 18 mai. Firma de avocatură este acum în etapa de înscriere în proces a clienţilor păgubiţi de oferta publică iniţială a reţelei de socializare. Bernstein crede că situaţia aminteşte de crash-ul dot-com, cand băncile de investiţii au favorizat proprii clienţi în defavoarea micilor investitori.

Companiile, avertizate să-şi pună centurile de singuranţă

Companiile şi bănile centrale ar face o greşeală gravă dacă nu s-ar pregăti pentru ieşirea Greciei din zona euro, a declarat, vineri, vicepremierul Belgiei, Didier Reynders, citat de Reuters. "Nu există o discuţie organizată la nivel european referitor la ce se va face (dacă Grecia iese din zona euro, n.r.). Dacă băncile centrale şi companiile nu s-ar pregăti pentru acest scenariu, ar fi o eroare profesională majoră", a spus Reynders, într-un discurs la European American Press Club din Paris. Declinul acţiunile europene s-a accentuat după declaraţia lui Reynders, iar indicele FTSEurofirst 300 se afla în scădere cu 0,4% la 10:55 GMT (13:55 GMT). Liderii europeni vorbesc tot mai deschis despre o posibilă ieşire a Greciei din zona euro, după ce politicienii eleni nu au putut forma, în urma alegerilor parlamentare, din 6 mai, un guvern. Incertitudinea privind Grecia este accentuată de ascensiunea forţelor politice ce se opun măsurilor de austeritate din acordul de ajutor financiar extern. Fără sprijin financiar, Grecia ar intra în incapacitate de plată şi ar fi nevoită să părăsească uniunea monetară. Noi alegeri anticipate au fost programate la jumătatea lunii iunie. Surse citate de Reuters au afirmat miercuri că oficiali din zona euro au transmis statelor membre ale uniunii monetare să pregătească planuri de avarie în cazul în care Grecia decide să renunţe la moneda unică.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.