Mozaic economic:70% dintre romani nu îşi vor face asigurare de sănătate privată
Majoritatea romanilor, mai precis 70% dintre ei, nu şi-ar face o asigurare de sănătate privată, motivele reticenţei fiind legate de lipsa banilor şi de încrederea în unităţile sanitare din ţară, arată un studiu dat publicităţii marţi. Potrivit celui mai recent studiu IMAS realizat la cererea MedLife, procentul celor neîncrezători în asigurările de sănătate privată scade în momentul în care sunt confruntaţi cu posibilitatea existenţei/creării spitalor private corespunzătoare sau a celor cu unități de primiri urgenţe. Astfel, o treime dintre cei intervievaţi se declară interesaţi să îşi facă o asigurare privată de sănătate dacă ar exista spitale de urgenţă private. În plus, 18% dintre cei care iniţial s-au arătat neinteresaţi de o astfel de asigurare, se răzgandesc în momentul în care ştiu că ar exista posibilitatea creării unor unităţi de primire urgenţe în spitalele private. Cei mai interesaţi de această opţiune sunt tinerii (18-30 ani), rezidenţii din oraşele medii şi mari şi persoanele cu studii superioare. "Nevoia pentru asigurările private de sănatate este din ce în ce mai mare în Romania, de altfel aşa cum se întamplă oriunde în lume, însă, pană de curand, această nevoie nu s-a putut contura din cauza lipsei unor unităţi spitaliceşti private, dar şi a unui cadru legislativ corespunzător. Deschiderile de spitale din ultimii ani, dar şi reluarea discuţiilor pentru noua reformă de sănătate, reprezintă factori importanţi care contribuie la schimbarea acestui context", afirmă preşedintele CA MedLife, Mihai Marcu. MedLife are şase spitale private mono şi pluri disciplinare în Bucureşti şi în ţară. "Momentan, suntem în proces de autorizare pentru deschiderea unui nou spital, care este şi primul spital privat de urgenţă din Romania. Discutăm de o investiţie de minimum 15 milioane de euro, un spital care va deţine 17 linii de gardă şi care va respecta în totalitate normele locale şi internaţionale. Sperăm că autorităţile ne vor sprijni ca să finalizăm cat mai curand acest proiect", a mai spus preşedinte CA MedLife. În ceea ce priveşte frecvenţa vizitelor la medic, studiul reflectă o schimbare de atitudine în comportamentul romanilor. Astfel, dacă anul trecut, 58% dintre cei chestionaţi au afirmat că nu merg la controale anuale de rutină sau merg doar atunci cand au probleme, anul acesta, 75% dintre romani au răspuns că au fost cel puţin o dată sau de mai multe ori la medic, în ultimele 12 luni. Cei care se prezintă cel mai rar la un consult medical sunt persoane cu varste cuprinse între 30-44 de ani care nu au atat de des probleme medicale, precum şi cele cu un venit redus. Potrivit aceleiaşi cercetări, cele mai preocupate de sănătatea lor sunt femeile, persoanele în varstă şi cele din mediul urban. Sondajul a fost realizat în aprilie 2012, la nivel naţional, pe un eşantion de peste 1.000 de persoane.
Numărul abonaţilor TV a ajuns la 5,85 milioane
Numărul total de abonaţi la servicii de retransmisie a programelor TV a crescut anul trecut cu 2%, la 5,85 milioane, iar rata de penetrare la nivelul gospodăriilor a ajuns la 82,6%, potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). "Pe parcursul anului 2011, numărul abonaţilor prin reţele de cablu a crescut cu 7%, în timp ce numărul abonaţilor prin reţele satelit (DTH) a scăzut cu 5%, însă în a doua jumătate a anului numărul acestora din urmă a revenit pe creştere (plus 2%). Reţelele de cablu au atras 61% din numărul total al abonaţilor la servicii de retransmisie a programelor audiovizuale înregistraţi la sfarşitul lui 2011 (cu trei puncte procentuale mai mult decat cu un an în urmă), 38,5% dintre abonaţi optand pentru reţele satelit şi 0,5% pentru tehnologia IPTV", se arată într-un comunicat al ANCOM. Rata de penetrare a serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale la nivel de gospodării a ajuns la 82,6%, fiind calculată ca raport între numărul total de abonaţi şi numărul de gospodării din Romania actualizat conform rezultatelor preliminare ale recensămantului desfăşurat în 2011. În mediul urban, penetrarea a atins 91,1%, în timp ce în mediul rural aceasta era de 72,2%. "78% din totalul abonaţilor din mediul urban recepţionau servicii prin intermediul reţelelor de cablu şi 21% prin reţele satelit (DTH), în timp ce în mediul rural predomina recepţia prin reţele satelit (DTH), cu 66% din total", se mai spune în comunicat. Reţelele de cablu au înregistrat creşteri, atat din punctul de vedere al numărului total de abonaţi, care a crescut pe parcursul anului 2011 cu 7%, cat şi din perspectiva numărului de abonaţi la servicii de retransmisie prin cablu în format digital, care a crescut cu 129% faţă de sfarşitul anului 2010 şi cu 24% faţă de jumătatea anului 2011. "Astfel, ponderea numărului de abonaţi prin reţele de cablu digital a ajuns la 25% din numărul total de abonaţi prin reţele de cablu, din ce în ce mai mulţi abonaţi ai reţelelor de cablu optand pentru servicii digitale. Numărul de abonaţi prin cablu în mediul urban a crescut în ultima jumătate a anului 2011 cu 3,5%, în timp ce în mediul rural numărul de abonamente prin cablu a scăzut nesemnificativ, cu 0,2%. în mediul urban au fost raportaţi 2,79 milioane de abonaţi prin cablu, iar în mediul rural existau 0,78 milioane abonaţi prin cablu", se menîionează în comunicat.
Patronul Băncii Carpatica vrea să iasă din închisoare
Omul de afaceri Ilie Carabulea, condamnat definitiv, în aprilie, la un an şi şase luni de închisoare cu executare pentru dare de mită, a solicitat, marţi, Curţii de Apel Alba Iulia, întreruperea executării pedepsei pentru trei luni pentru a putea organiza activitatea societăţilor pe care le deţine. Carabulea îşi ispăşeşte în Penitenciarul din Aiud pedeapsa cu închisoarea şi a solicitat, marţi, magistraţilor Curţii de Apel Alba Iulia întreruperea executării pedepsei pentru trei luni, maximul care poate fi dat în astfel de cazuri. El a susţinut în faţa instanţei că trebuie să îşi organizeze activitatea societăţilor în care este asociat majoritar sau administrator şi să delege conducerea acestora, astfel încat are nevoie de o întrerupere a executării pedepsei. Carabulea a mai spus că este asociat majoritar în 36 de societăţi comerciale şi în alte 18 firme are calitatea de administrator, iar acestea nu îşi pot desfăşura activitatea corespunzător dacă nu i se permite să organizeze conducerile acestora. Totodată, omul a afaceri a declarat în faţa instanţei că nu se aştepta la o decizie de condamnare şi nu a avut timp să organizeze activitatea societăţilor pe care le deţine. El şi-a motivat cererea şi prin faptul că prin aceste societăţi are contractate credite în valoare de aproximativ 30 de milioane de euro, iar derularea acestor împrumuturi depinde de el pană va delega pe altcineva. El a afirmat că în cadrul societăţilor sale lucrează aproximativ 4.500 de salariaţi care depind de modul în care va fi organizată activitatea firmelor respective. Curtea de Apel Alba Iulia urmează să se pronunţe în cursul zilei de marţi asupra cererii lui Carabulea. Omul de afaceri Ilie Carabulea a demisionat, în 26 aprilie, din funcţia de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Băncii Carpatica (BCC), după ce înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită. Consiliul de Supraveghere l-a ales în locul lui Carabulea, în funcţia de preşedinte al Consiliului, pe Nicolae Petria, urmand a fi convocată Adunarea Generală a Acţionarilor pentru completarea componenţei acestei structuri, potrivit unui raport transmis Bursei. Carabulea este principalul acţionar al Băncii Carpatica. El deţine indirect aproape 46% din acţiuni. în nume propriu controlează 41,29%, iar prin Atlassib mai are 4,55%.
Investitorii Facebook încep să arate cu degetul spre vinovaţi
Investitorii nemulţumiţi de modul în care s-a derulat oferta publică iniţială a Facebook şi de scăderea puternică de luni a acţiunilor dau vina în principal pe banca de investiţii Morgan Stanley, principalul aranjor al operaţiunii, dar şi pe "lăcomia" companiei şi operatorul pieţei Nasdaq. Investitorii "arată cu degetul" spre toate părţile implicate, după ce oferta publică iniţială de vineri a fost marcată de erori şi onorarea greoaie a traznacţiilor, iar acţiunile reţelei de socializare au închis luni în scădere cu 11%, transmite Bloomberg. "Parcă nu sunt în stare să se hotărască. Aranjorul a estimat greşit nivelul real al cererii, iar execuţia operaţiunii de către piaţa Nasdaq pur şi simplu a eşuat", comentează Michael Mullaney, chief investment officcer la Fiduciary Trust, Boston. Cele mai multe critici vizează Morgan Stanley, principalul aranjor al ofertei publice iniţiale, în fruntea unei armate de 33 de bănci care s-au ocupat de operaţiunea prin care reţeaua de socializare şi acţionarii ei au atras din piaţă 16 miliarde de dolari, evaluand compania, la listare, la 104 miliarde de dolari. Luni, acţiunile Facebook au închis la 34 de dolari, capitalizarea companiei la această cotaţie fiind de 83 miliarde de dolari. Investitorii care au cumpărat la 45 de dolari, varful şedinţei de vineri, au pierdut luni 25% din banii investiţi. Morgan Stanley a decis, împreună cu managementul Facebook, să crească volumul acţiunilor şi preţul indicativ cu cateva zile înainte de oferta publică iniţială, deşi mai mulţi co-aranjori au contestat măsurile, au declarat surse apropiate discuţiilor. Banca de investiţii a colaborat cu foarte puţini co-aranjori în perioada de pregătire şi derulare a ofertei publice, excepţie făcand JPMorgan Chase şi Goldman Sachs, a afirmat o altă sursă. "Au mizat prea mult pe entuziasm şi au evaluat greşit atnosfera din piaţă", crede un strateg al fondului american Fifth Thrid Asset Management, care a cumpărat un pachet de acţiuni în oferta Facebook.
Cosmote va reduce la 1 iulie tarifele în roaming
Cosmote Romania va reduce la 1 iulie tarifele pentru apelurile iniţiate din ţări membre UE şi primite în spaţiul UE, cu 17,1%, respectiv cu 27,2%, urmare a reglementărilor Comisiei Europene, a anunţat operatorul. "Noile tarife se aplică tuturor clienţilor Cosmote Romania; atat abonaţii cat şi utilizatorii de cartelă preplătită vor beneficia de tarifele Roaming Avantaj de 0,29 euro/minut (fără TVA) pentru apeluri iniţiate, respectiv 0,08 euro/minut (fără TVA) pentru apeluri primite în ţările UE şi 0,09 euro/SMS", se arată într-un comunicat al operatorului. Pentru trafic de date, de la 1 iulie tarifele pentru acest serviciu în roaming în spaţiul Uniunii Europene vor fi de 0,7 euro/MB (fără TVA), plătit pentru 1KB. Comisia Europeană, parlamentarii europeni şi guvernele ţărilor UE au ajuns în martie la un acord pentru reducerea tarifelor de roaming pentru serviciile de voce, text şi Internet mobil. Tarifele pentru apelurile efectuate într-o altă ţară membră a Uniunii decat cea de origine nu pot depăşi 29 de cenţi pe minut, iar cele pentru apelurile primite nu trebuie să fie mai mari de 8 cenţi pe minut. Cosmote Romania este al treilea operator local de telefonie mobilă, cu aproximativ 6,4 milioane de clienţi la 31 martie. Operatorul roman este parte a grupului elen Cosmote.
De ce nu pot accepta grecii austeritatea
Grecia este obişnuită cu standardele occidentale de trai într-o măsură prea mare pentru a accepta să îndure austeritatea necesară recuperării economice, aşa cum s-a întamplat în ţările baltice, a declarat şeful unei bănci din Estonia, ţară care în 2009 a înregistrat o contracţie severă, de 14%. "În Grecia s-a trăit în timpul ultimelor două generaţii de pe urma capacităţii de a menţine ridicat nivelul ajutorului social. Nu au un punct de referinţă şi le este mult mai greu să-şi adapteze comportamentul", a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, Riho Unt, directorul general al SEB Pank, divizia din Estonia a grupului suedez SEB. Estonia, Lituania şi Letonia au înregistrat contracţii economice mai mari decat orice altă ţară din lume în timpul crizei din 2008-2009. Letonia, unde economia a scăzut cu 18% în 2009, a avut nevoie de ajutorul FMI. Măsurile de austeritate care au însoţit finanţarea de la Fond au fost, însă, tolerate de o populaţie care a îndurat, înainte de prăbuşirea URSS şi în primii ani de tranziţie la capitalism, lipsuri la alimente şi alte bunuri, precum şi hiperinflaţie. Economia Estoniei a crescut cu aproape 4% în primul trimestru, potrivit datelor preliminare ale biroului de statistică. Exporturile au urcat cu 9% în acest inteval, după un avans de 54% în aceeaşi perioadă a anului anterior. "În Estonia, chiar şi în momentele grele ale crizei, comparai cu perioada de dinaintea independenţei şi înţelegeai că viaţa s-a îmbunătăţit", a spus Unt.
Fuziunea Alpha Bank şi EFG Eurobank a căzut definitiv
Acţionarii băncii elene Alpha Bank au aprobat marţi renunţarea la planul de fuziune cu rivalii de la EFG Eurobank, după ce restructurarea datoriei Greciei a cauzat pierderi ambelor instituţii de credit, dar mai ales EFG, potrivit Reuters. EFG Eurobank deţine în Romania Bancpost, iar Alpha Bank desfăşoară operaţiuni sub brand propriu. Consiliul Concurenţei a aprobat anul trecut fuziunea Alpha Bank Romania cu Bancpost. Există aşteptări ca ambele bănci elene să participe la o recapitalizare cu 18 miliarde de euro a sistemului bancar din Grecia, parte a acordului de ajutor financiar extern de 130 de miliarde de euro. Alpha Bank şi EFG au vrut anul trecut să formeze cea mai mare bancă elenă printr-un schimb de acţiuni. Scopul fuziunii era de a rezista mai bine crizei financiare, care a condus la creşterea portofoliilor de credite neperformante şi la declinul depozitelor. Acordul de fuziune a căzut însă, după ce a devenit clar că restructurarea datoriei statului elen, prin care au fost şterese datorii de circa 100 de miliarde de euro, urma să afecteze grav cele două bănci, dar mult mai puternic EFG, instituţie de credit cu o expunere mai mare pe obligaţiuni ale guvernului. "În august 2011, condiţiile justificau o fuziune. Dar după participarea la reducerea datoriei statului fuziunea nu mai este în interesul acţionarilor Alpha", a transmis acţionarilor preşedintele Alpha Bank, Yannis Costopoulos.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
