Economic

Mozaic economic: Băncile au concediat în primele trei luni 1.400 de oameni

Ziarul de Vrancea
21 mai 2012 573 vizualizări
In primul trimestru din acest an, salariul mediu brut lunar din sistem a variat între 4.651 lei şi 5.351 lei

Personalul din sistemul bancar s-a redus în primele trei luni ale anului cu 1.403 de angajaţi, de la 65.772 la 64.369 salariaţi, unul dintre cele abrupte ritmuri de scădere trimestrială de la debutul crizei, în ultimele 12 luni ieşind din bănci aproape 2.300 de lucrători. De la debutul crizei financiare în Romania, finele anului 2008, şi pană în prezent, personalul din băncile comerciale s-a redus cu 7.253 de angajaţi, de la 71.622 salriaţi, adică foarte puţin peste 10% din total. În primul trimestru din acest an, salariul mediu brut lunar din sistem a variat între 4.651 lei şi 5.351 lei, în timp ce salariul mediu net lunar s-a plasat între 3.294 lei şi 3.830 de lei. Cele 41 ded bănci din sistem au avut costuri salariale în sumă de aproape un miliard de lei, din care au plătit către bugetul general consolidat peste 270 de milioane lei. Din datele pentru primul trimestru rezultă un cost cu forţa de muncă pentru întreg anul de aproape un miliard de euro. Costul unitar cu forţa de muncă din bănci apare aproape dublu faţă de sumele plătite pe medie de către stat pentru cei 1,2 milioane de bugetari, avand în vedere o anvelopă salarială totală în jur de 40 de miliarde lei. Sistemul bancar a încheiat primul trimestru din acest an cu un profit de 165 de milioane lei pe standard IFRS, în scădere la jumătate comparativ cu caştigul pe RAS din primele trei luni din 2011, în condiţiile în care provizioanele au urcat în ianuarie - martie cu aproape 1,5 miliarde lei. La finele primului trimestru, profitul net pe salariat a fost de 3 lei, comparativ cu 61,44 lei anual în 2008 sau 12,02 lei anual în 2009. în ultimele două exerciţii financiare, sistemul bancar a avut rezultate anuale negative. Reţeaua teritorială bancară a scăzut de la începutul anului cu 75 de unităţi, trecand sub pragul de 6.000 de unităţi. Cele 5.981 de sucursale şi agenţii raportate la finele lui martie indică o scădere de 571 de unităţi comparativ cu decembrie 2008, adică 8,7%, ritm de reducere mai mic decat cel al personalului.

BNR aruncă în piaţă 1,78 miliarde euro

Banca Naţională a Romaniei (BNR) a împrumutat luni nouă bănci comerciale cu 7,94 miliarde lei (1,78 miliarde euro), oferind astfel cea mai mare sumă de după luna februarie 2010 din cadrul unei licitaţii repo. Fondurile au fost acordate pentru o perioadă de şapte zile, la dobanda de politică monetară, de 5,25% pe an. O sumă mai mare decat cea de luni a fost acordată de banca centrală în 1 februarie 2010, cand 16 bănci au împrumutat 9,24 miliarde lei. Atunci dobanda a fost de 7,5% pe an. Potrivit dealerilor numărul de participanţi şi suma acordată de BNR au crescut luni deoarece dobanzile la care băncile se împrumută între ele au crescut şi au ajuns foarte aproape de rata dobanzii de politică monetară a BNR de 5,25% pe an. Băncile comerciale au afişat luni dimineaţă dobanzi de 4,78% - 5,28% pe an pentru plasamentele cu scadenţă la o săptămană, în scădere uşoară de la nivelurile de vineri, de 5,05% - 5,55%. Astfel, pentru unele bănci este mai ieftin să se împrumute de la BNR decat să apeleze la împrumuturi de la alte bănci comerciale. Nivelurile dobanzilor sunt în continuare ridicate ca urmare a intervenţiilor valutare din şedinţele precedente realizate de BNR, care a vandut euro şi a retras lei din piaţă, pentru a tempera deprecierea monedei naţionale. La precedenta licitaţie repo, banca centrală a împrumutat patru bănci cu 5,4 miliarde lei (1,2 miliarde euro), tot pentru şapte zile. Prin astfel de operaţiuni, BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat. Banca centrală acordă băncilor împrumuturi în lei şi prin operaţiuni repo şi lombard, iar de la mijlocul lunii octombrie a anului trecut BNR a organizat săptămanal cate o licitaţie de tip repo. În schimb, băncile au apelat la facilitatea lombard de la BNR doar în aprilie, pentru prima dată în acest an, cand au atras credite pe termen scurt în sumă de 14,5 miliarde lei (3,3 miliarde euro), la un cost superior celui din piaţă, de 9,25%.

Apple şi Samsung îşi joacă ultima şansă de a rezolva disputele in SUA

Apple şi Samsung Electronics încep luni negocierile la nivel de director general pentru aplanarea divergenţelor privind brevetele de invenţie şi drepturile de proprietate intelectuală, însă analiştii văd şanse mici de rezolvare a conflictului în afara instanţei, transmite Bloomberg. Instanţa americană care judecă principalul litigiu în care Apple acuză Samsung de imitarea smartphone-urilor şi tabletelor a dispus ca directorii generali şi avocaţii celor două companii să ia parte la o sesiune de negocieri de două zile pentru a aplana disputa înainte de a se ajunge la convocarea juriului. Echipele conduse de directorul general al Apple, Tim Cook, şi şeful Samsung, Choi Gee Sung, încep luni în San Jose, California, negocierile impuse de instanţă. Apple susţine că smartphone-urile şi tabletele Samsung încalcă brevete referitoare la designul şi "prestanţa" produselor iPhone şi iPad. Compania sud-coreeană a intentat rapid ca reacţie un proces în care aduce Apple acuzaţii asemănătoare privind telefoanele din gama Samsung Galaxy. Instanţa americană încearcă să evite un proces cu juriu deoarece consideră că disputa este prea complexă, cu o plajă neobişnuit de largă de acuzaţii. Negocierile ar putea aşeza fundaţia unei viitoare înţelegeri, însă şansele unui armistiţiu în următoarele zile sunt reduse, divergenţele dintre cele două companii fiind prea profunde. Samsung domină piaţa smartphone-urilor şi tabletelor Android, iar Apple a atacat producătorii în numeroase procese privind drepturile de proprietate intelectuală şi brevetele de invenţie. Totodată, compania americană încearcă să-şi menţină reputaţia caştigată pentru inovaţii în industria IT. Prima acţiune Apple împotriva Samsung referitoate la cauzele amintite a fost intentată la San Jose în aprilie 2011. De atunci, cele două companii au iniţiat peste 30 de astfel de procese în 10 ţări. Apple vrea să blocheze vanzarea produselor Samsung şi să obţină daune în valoare de cateva miliarde de dolari. între timp, grupul sud-coreean susţine că brevetele cu care se laudă Apple nu sunt valide şi vrea să se poziţioneze drept "adevărata victimă" a încălcării drepturilor de proprietate intelectuală. Apple şi Samsung au mai negociat în septembrie şi decembrie 2011 şi la începutul lunii mai a acestui an pentru a-şi aplana disputele sub patronajul International Trade Commission (ITC) din SUA. Discuţiile nu au dat roade, iar cauzele vor fi judecate de Comisie începand cu sfarşitul lunii mai. ITC poate bloca importurile în SUA de produse care încalcă brevete americane. Samsung a devenit în primul trimestru al acestui an cel mai mare producător de telefoane mobile din lume, detronand Nokia după 14 ani de dominaţie. Compania sud-coreeană este lider şi pe segmentul smartphone-urilor, urmată destul de aproape de Apple.

"Căsătoria în stil italian" nu este o soluţie viabilă pentru zona euro

Costurile pe termen lung ale menţinerii Greciei în zona euro ar putea fi mult mai ridicate decat pagubele imediate provocate de posibila revenire a statului la drahmă, potrivit unei analize care face o paralelă între situaţia actuală a Europei şi consecinţele reunificării Italiei în secoul XIX. Articolul, publicat de Financial Times, aparţine lui Edward Chancellor, expert în istorie financiară, jurnalist şi, din 2008, strateg la fondul de investiţii GMO din Boston. Materialul se bazează pe o analiză publicată la începutul lunii mai de banca americană de investiţii Morgan Stanley, care discută patru posibile scenarii în care ar putea evolua criza datoriilor de stat din zona euro. Cel mai optimist deznodămant al crizei ar fi convergenţa politică şi economică a statelor din zona euro, în următorii ani, însă în lumina evenimentelor recente scenariul pare implauzibil. O altă variantă ar fi convergenţa economică a statelor din zona euro fără o uniune politică, însă reformele necesare pentru atingerea acestui obiectiv reprezintă soluţii pe termen lung, incompatibile cu instabilitatea politică antrenată de austeritatea severă din sudul zonei euro. Pentru a redeveni competitivă din punct de vedere economic în raport cu Germania, Spania ar avea nevoie de scăderea costului muncii cu cel puţin 20%, iar o devalorizare internă de o asemenea magnitudine este imposibil de realizat într-o ţară cu şomaj de 25% şi o datorie a sectorului privat nefinanciar care depăşeşte 200% din PIB. Al treilea scenariu descris de Morgan Stanley este autosugestiv - destrămarea zonei euro - în contextul absenţei voinţei politice pentru convergenţă economică. Costurile economice şi financiare şi complexitatea juridică a dizolvării zonei euro sunt imposibil de calculat sau anticipat, de la statutul instrumentelor financiare denominate în euro la impactul asupra Uniunii Europene ca întreg, despre care nu se ştie dacă mai poate exista după desfacerea uniunii monetare. Al patrulea scenariu la care face referire Morgan Stanley este supranumit "Căsătoria în stil italian", după filmul din 1964 cu acelaşi nume. Banca se referă la reunificarea Italiei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cand întreaga ţară, în forma actuală, a adoptat o monedă unică. La acea dată, nordul Italiei se bucura de mult mai multă prosperitate decat sudul, cu un venit mediu cu circa 20% mai ridicat. Sudul ţării nu era însă nici pe departe subdezvoltat, avand avantajele unei populaţii mai numeroase şi mai multor locuri de muncă în industrie decat regiunile nordice. Istoria economică a Italiei în următorii 150 de ani este definită în principal de divergenţele persistente dintre nord şi sud. Decalajul salarial a început să crească la scurt timp după reunificare. În prezent, venitul mediu din nordul Italiei este cu aproximativ 70% mai ridicat decat în sud.

Cea mai mare creştere de salarii în Germania din ultimii 20 de ani

IG Metall, cel mai mare sindicat din Germania, a obţinut cea mai consistentă creştere salarială din ultimii 20 de ani, de 4,3%, care, potrivit analiştilor, va sprijini consumul din cea mai mare economie europeană şi va contribui la ajustarea dezechilibrelor care au cauzat tensiuni în zona euro. Cei 3,6 milioane de membri IG Metall, din industria germană, au obţinut, în urma negocierilor care s-au încheiat la finele săptămanii trecute cea mai mare creştere salarială din 1992, cand sindicatul a determinat angajatorii să acorde o majorare de 5,4%, transmite Reuters. Creşterea de 4.3% a fost acordată pentru cele 12 luni din perioada 1 mai 2012 – 30 aprilie 2013, iar acordul dintre sindicat şi angajatori pune capăt unor negocieri tensionate, presărate cu greve care au afectat producţia industriei germane. Acordul vine în urma intervenţiei în premieră a liderilor politici germani, care după o perioadă îndelungată de tăcere autoimpusă au cerut explicit, în repetate randuri, creşteri salariale semnificative în sectorul privat. Majorarea lentă a salariilor din Germania este considerată de mulţi economişti una dintre principalele surse de dezechilibru din zona euro, care au accentuat efectele crizei datoriilor de stat. Creşterea medie nominală a salariilor din Germania a fost de 1% din 2007 pană în prezent, faţă de 2,7% la nivelul zonei euro, medie influenţată şi de nivelul din cea mai mare economie europeană.

20% din Yahoo, cumpărate de un miliardar chinez

Miliardarul chinez Jack Ma va răscumpăra de la Yahoo jumătate din participaţia de 40% deţinută de compania americană la grupul Alibaba, cel mai mare jucător pe piaţa comerţului electronic din China, pentru 7,1 miliarde de dolari, transmite Reuters. Jack Ma, care a făcut avere odată cu ascensiunea internetului în China, pregăteşte Alibaba pentru listarea la bursă. Yahoo urmează să primească, în schimbul a 20% din acţiunile Alibaba, 6,3 miliarde dolari în cash şi titluri cu drepturi preferenţiale, nou emise, în valoare de 800 milioane de dolari la compania chineză, potrivit unui comunicat transmis luni de cele două companii. Compania americană a cumpărat în 2005 o participaţie de 40% la Alibaba pentru un miliard de dolari. Jack Ma şi Alibaba încearcă din 2010 să răscumpere pachetul de acţiuni de la Yahoo. Relaţia dintre cele două companii este tensionată, din cauza mai multor divergenţe care au pornit de la poziţionarea Yahoo în sprijinul Google în disputa dintre gigantul căutărilor online şi guvernul chinez privind cenzura pe internet. În acelaşi timp, managementul Yahoo a fost criticat dur de acţionari în ultimii ani pentru că nu a luat măsuri ferme de revigorare a declinului veniturilor din publicitate online în urma ascensiunii rivalilor Google şi Facebook. Majoritatea încasărilor obţinute din tranzacţia cu Jack Ma vor reveni acţionarilor Yahoo.


Fabrica Opel din Bochum riscă să fie închisă

Directorul general al Opel, Karl-Friedrich Stracke, s-a întalnit ieri cu angajaţii de la fabrica din Bochum, Germania, pe care i-a asigurat că unitatea nu se va închide pană în 2014, după informaţii apărute în presă privind posibila închidere a operaţiunii, transmite Reuters. Opel, subsidiară a grupului american General Motors (GM), a început recent să oprească producţia modelului Astra în Germania, angajaţii celor patru fabrici din ţară fiind îngrijoraţi de siguranţa locurilor de muncă după apariţia, în presă, a unor informaţii că producătorul de automobile ar putea închide o unitate. Stracke a căutat, luni, să calmeze temerile angajaţilor că Opel ar putea închide una dintre fabricile din Germania. El le-a spus salariaţilor de la Bochum că nu a fost laută încă o decizie privind viitorul uzinei dincolo de anul 2014. Premierul landului Renania de Nord - Wesfalia, Hannelore Kraft, a cerut recent şefului Opel clarificări privind intenţiile companiei referitoare la fabricile din Germania. Pe langă retragerea producţiei Astra din Germania, sindicatele se tem că fabrica de la Bochum ar putea pierde şi modelul Zafira în favoarea fabricii mai mari de la Ruesselsheim. Prima unitate afectată de oprirea producţiei Astra în Germania a fost fabrica de la Bochum.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.