Mozaic stiri economic: BERD a ridicat prognoza de creştere economică a Romaniei
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a modificat în sens pozitiv prognoza de creştere economică a Romaniei pentru acest an, de la 0,8% la 1,2%, estimare mai redusă faţă de cea înaintată de FMI şi Guvern, de 1,5%. "Pană recent, economia Romaniei se îndrepta spre o creştere robustă în 2012, după o revenire în 2011. Totuşi, declinul din zona euro are deja un impact semnificativ de încetinire asupra exporturilor Romaniei, iar în continuare, pentru următoarele luni, este probabilă o evoluţie negativă. Criza din zona euro afectează Romania în principal prin relaţiile bancare transfrontaliere", se spune într-un raport prezentat de BERD. Instituţia a înaintat în ianuarie o prognoză de plus 0,8% pentru creşterea economică a Romaniei în acest an, redusă atunci de la cifra de 1,1% prezentată în octombrie. în vara anului trecut, banca anticipa o creştere de 3,8% a PIB-ului Romaniei în 2012. Cea mai mare parte din sistemul bancar romanesc este controlată de instituţii financiare europene, cei mai mari jucători fiind după activele cumulate băncile din Austria, Grecia şi Franţa. Totodată, zona euro este cea mai importantă piaţă de desfacere pentru exporturile Romaniei. Economia zonei euro a evitat la limită în primul trimestru al acestui an intrarea în cea de-a doua rundă de recesiune din ultimii trei ani. PIB-ul uniunii monetare a stagnat în primele trei luni, după scădere în ultimul trimestru al anului trecut. Economia Romaniei a intrat însă în recesiune în primul trimestru, cand a înregistrat o corecţie de 0,1%, precedată de o scădere de 0,2% în ultimele trei luni din 2011. Impasul politic din Grecia a crescut semnificativ probabilitatea ieşirii statului din zona euro, eveniment care ar avea consecinţe devastatoare pentru sistemul financiar european, balanţa fiscală a statelor din zona euro şi băncile europene. Totodată, incertitudinile privind criza din sistemul bancar spaniol ameninţă să împingă guvernul de la Madrid spre un acord de sprijin internaţional cu UE şi FMI, ale cărui surse de finanţare sunt greu de determinat în contextul situaţiei fiscale dificile a majorităţii ţărilor din zona euro. Comisia Europeană (CE) a modificat estimarea de creştere economică a Romaniei pentru acest an de la 1,6% la 1,4%, potrivit prognozei economice de primăvară prezentată săptămana trecută. FMI şi Guvernul estimează o creştere de 1,5% a PIB-ului Romaniei în 2012. Pentru 2013, BERD anticipează o cerştere economică de 2,6% în Romania, mai modestă faţă de cifra propusă de CE, de 2,9%. Creşterea economică medie din regiunea Europei de Sud-Est va fi în acest an de 1%, anticipează BERD, dar va urcaî n 2012 la 2,4%, potrivit raportului prezentat privind perspectivele economice ale statelor unde activează banca.
Chiţoiu: Primul manager privat al unei companii de stat va fi numit în iunie
Primul manager privat al unei companii de stat va fi numit pană la sfarşitul lunii iunie, a declarat, la sfarşitul săptămanii trecute, ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, fără să precizeze la ce societate se referă. "Primul manager privat va fi numit pană la finele lunii iunie", a afirmat Chiţoiu într-o conferinţă de presă. El a precizat totodată că pană astăzi sau marţi va numi secretarii de stat în minister. Ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri, Lucian Isar, prezent la conferinţă, a afirmat că Guvernul intenţionează să numească directori din mediul privat la mai multe companii decat s-a agreat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). El nu a oferit detalii. La începutul lunii mai Chiţoiu a anunţat că primele companii care vor beneficia de management privat vor fi Hidroelectrica şi Transgaz. Conform angajamentelor asumate faţă de FMI, companii precum Hidroelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica, Romgaz, Oltchim, Tarom şi CFR Călători vor fi conduse de manageri privaţi.
Producătorii de medicamente caută un antidot pentru criza din Grecia
Marii producători farmaceutici discută cu autorităţile europene planuri de urgenţă pentru continuarea livrărilor de medicamente în Grecia, în cazul în care ţara va ieşi din zona euro, transmite Reuters. Discuţiile s-au intensificat în ultimele zile, potrivit unor surse din industrie, iar producătorii analizează experienţa avută la prăbuşirea financiară a Argentinei, în 2002, cand unele companii au acceptat să continue livrările de medicamente fără plată, o perioadă de timp. Directorii principalilor companiii farmaceutice, în special cele cu sedii în Europa, sunt sub presiunea de a evita o catastrofă medicală care ar putea apărea dacă importurile elene vor fi oprite din cauza devalorizării drahmei emise în cazul renunţării la moneda unică. "Există o obligaţie morală de continuare a livrărilor. Grecia nu este o piaţă mare, astfel că majoritatea companiilor pot absorbi impactul. Daunele asupra reputaţiei ar fi mult mai mari decat costul economic", a declarat Simon Friend, director la PricewaterhouseCoopers. Planurile sunt în discuţie, ideea este de a avea o schemă pregătită să fie aplicată rapid, care să asigure furnizarea de medicamente esenţiale, timp de cateva luni, potrivit unei persoane apropiate situaţiei. Directorul general al Federaţiei Europene a Industriei Farmaceutice şi a Asociaţiilor, Richard Bergstrom, a confirmat că grupul său discută situaţia din Grecia. "Evident suntem în alertă şi discutăm. Suntem în contact strans cu Comisia Europeană şi comisia de lucru pentru Grecia", a spus Bergstrom. Comisia pentru Grecia a fost înfiinţată anul trecut, pentru a ajuta autorităţile de la Atena să trateze criza datoriilor. Grecia importă aproape toate medicamentele necesare şi este dependentă în special de produsele comercializate sub brandurile proprii ale companiilor, întrucat se opune produselor generice mai ieftine, astfel că cheltuieşte sume relativ mari pe cap de locuitor în acest domeniu. Sistemul de sănătate s-a confruntat deja în ultimele luni cu unele deficite de medicamente, iar spitalele elene datorează 1,21 miliarde de euro producătorilor, potrivit Asociaţiei Elene a Companiilor Farmaceutice. Unele companii, precum Novo Nordisk din Danemarca, cel mai mare furnizor de insulină la nivel mondial, a cerut de mult timp plata facturilor restante. Alte companii, cum este GlaxoSmithKline din Marea Britanie, a anunţat că nu a schimbat termenii contractuali şi nu cere achitarea imediată a restanţelor.
Schaeuble: Agitaţia pieţelor financiare ar putea dura încă doi ani
Agitaţia de pe pieţele financiare provocată de criza europeană a datoriilor ar putea dura încă doi ani, a declarat ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble, în timp ce liderii G8 se pregătesc să discute despre situaţia Greciei şi impactul asupra economiei mondiale, transmite Bloomberg. După mai mult de doi ani de cand Grecia a dezvăluit deficitul bugetar masiv, Europa "a cunoscut o criză de amploare", a afirmat Schaeuble într-un interviu înregistrat, difuzat la postul de radio Europe 1. "Este normal. Chiar şi aşa, în 12-24 de luni pieţele financiare se vor calma", a apreciat oficialul german. Purtătorul de cuvant al Ministerului german de Finanţe, Silke Bruns, a afirmat pe de altă parte că guvernul cancelarului Angela Merkel are o datorie faţă de alegători să se pregătească pentru o posibilă ieşire a Greciei din zona euro. "Oamenii au dreptul să se aştepte ca guvernul să facă pregătiri pentru toate eventualităţile", a afirmat Bruns la briefingul de presă al guvernului, de la Berlin. Merkel şi ceilalţi lideri europeni sunt presaţi de colegii lor din G8 să facă mai mult pentru rezolvarea crizei, după ce aproape 4.000 de miliarde de dolari au fost şterse de pe pieţele de capital în această lună, din cauza speculaţiilor că Grecia va ieşi din zona euro. Liderii G8 se reunesc în acest weekend la Camp David, în SUA, principala temă de discuţii fiind criza din Europa. Secretarul Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, a declarat joi că economia americană se confruntă cu probleme din cauza înrăutăţirii situaţiei în Europa.
Experiment Facebook: 2 dolari pe postare
Facebook a testat în premieră un serviciu cu plată pentru utilizatori, care pentru o taxă de doi dolari pe mesaj se puteau asigura că postările lor sunt scoase în evidenţă pe fluxurile prietenilor. Cel mai recent experiment al reţelei de socializare pentru dezvoltarea de noi surse de venit a avut loc în Noua Zeelandă. Facebook a testat acolo un serviciu denumit "Highlight", prin care utilizatorii pot plăti o taxă de doi dolari neo-zeelandezi (1,53 dolari SUA) pentru o postare pentru a se asigura că mesajul lor va fi scos în evidenţă pe fluxurile prietenilor, potrivit Wall Street Journal (WSJ). Facebook atrage cea mai mare parte din venituri prin publicitatea online, în special servicii personalizate care afişează pe paginile vizitate de fiecare utilizator spoturi "la ţintă", în funcţie de interesele acestuia, deduse de companie prin algoritme care iau în calcul oraşul sau ţara de domiciliu, unde călătoreşte, ce site-uri vizitează, cu cine este prieten, statutul social, varstă, sex şi alte date relevante. Unii analişti pun însă sub semnul întrebării perspectivele de creştere a veniturilor reţelei de socializare, aducand în discuţie atat popularitatea tot mai mare a smartphone-urilor, ale căror ecrane relativ mici împiedică afişarea de spoturi sau bannere, precum şi eficacitatea publicităţii prin Facebook. Constructorul auto american General Motors (GM) a anunţat că renunţă la Facebook ca platformă de advertising, motivand decizia printr-o strategie de "rotaţie" a mediilor de transmitere folosite de companie.
Vizita lui Mittal a vizat "o analiză obişnuită a activităţii"
Vizita preşedintelui ArcelorMittal, Lakshmi N. Mittal, la combinatul ArcelorMittal Galaţi a vizat "o analiză obişnuită a activităţii", acesta inspectand la sfarşitul săptămanii trecute principalele echipamente de producţie şi discutand cu manageri locali şi cu muncitori, a anunţat compania. Mittal a apreciat "dinamica bună a rezultatelor" în domeniile securitate şi sănătate în muncă şi calitate, dar şi progresele obţinute la furnalul 5, după modernizarea completă a acestuia, se arată într-un comunicat al companiei. Totodată, Mittal a declarat că are încredere că echipa din Romania va depăşi dificultăţile actuale generate de situaţia pieţei. Miliardarul indian Lakshmi Mittal este preşedintele, CEO-ul şi proprietarul grupului ArcelorMittal. "Nu se cunosc motivele pentru care domnul Mittal face această vizită. Există însă informaţii care arată că vizita acestuia ar putea avea legătură cu situaţia legată de energie şi de starea unităţii de la Galaţi", a declarat, joi liderul sindicatului Solidaritatea de la ArcelorMittal Galaţi, Gheorghe Tiber. Oferta ArcelorMittal Galaţi, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Romania, de achiziţie a electricităţii prin bursa de profil OPCOM a fost anulată, în martie, întrucat combinatul nu a primit nicio ofertă de vanzare. Compania viza cumpărarea unei cantităţi de energie de 3,15 milioane MWh (aproximativ 5% din consumul naţional), pentru o perioadă de doi ani.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
