Mozaic economic:Debutul Facebook pe bursă
Debutul de ieri al Facebook, companie evaluată la 104 miliarde de dolari, pe piaţa Nasdaq de la New York va "boteza" peste 1.000 de milionari în dolari, cel puţin pe hartie, şi îl va propulsa pe fondatorul reţelei, Mark Zuckerberg, pe locul 29 în topul miliardarilor lumii. Facebook a încheiat cea mai mare ofertă publică iniţială derulată vreodată în industria înaltei tehnologii şi internetului, reuşind să plaseze pe piaţă circa 422 milioane de acţiuni la preţul de 38 de dolari pe unitate, plafonul intervalului ţintit de companie. Reţeaua de socializare a atras astfel 16 miliarde de dolari, a treia mare ofertă publică din istoria SUA, după Visa şi General Motors. Valoarea ofertei ar putea creşte la 18,4 miliarde de dolari dacă vor fi exercitate anumite opţiuni rezervate de investitorii care au subscris operaţiunea, potrivit Reuters. Capitalizarea Facebook la debutul şedinţei de vineri pe bursa de la New York va fi de 104,2 miliarde de dolari, depăşind nume grele precum Amazon.com, Hewlett-Packard, Starbucks sau Dell. Investitorii se aşteaptă la creşteri puternice ale acţiunilor Facebook în şedinţa de vineri pe piaţa Nasdaq, estimările apărute în presa internaţională variind de la plus 15-20% la 50%. "O creştere de 15-20% este posibilă, ţinand cont că deja au crescut preţul ţintit şi volumul acţiunilor scoase pe piaţă", comentează pentru Reuters Tim Loughran, profesor de finanţe la Universitatea Notre Dame. Facebook a majorat în ultimele zile, pe ultima sută de metri, intervalul de preţ ţintit în cadrul ofertei de la 28-34 dolari pe acţiune la 34-38 dolari, iar numărul acţiunilor scoase pe piaţă a fost ridicat cu 25%, la aproape 422 milioane de unităţi. În final, oferta s-a derulat la preţul maxim vizat de companie, de 38 de dolari pe acţiune. Facebook va debuta pe piaţa Nasdaq de la New York sub simbolul "FB" la ora locală 11:00 - în jur de 18:00 ora Romaniei. Unii investitori cred că acţiunile reţelei de socializare vor creşte vineri cu peste 30%, în pofida temerilor privind potenţialul de monetizare pe termen lung a afacerii. Media estimărilor analiştilor Morningstar indică un preţ de închidere de 50 de dolari. Se estimează că oferta publică iniţială a Facebook va boteza, vineri, peste 1.000 de milionari în dolari, cel puţin pe hartie, iar regiunea San Francisco Bay se pregăteşte pentru o creştere explozivă a vanzărilor, de la proprietăţi imobiliare la automobile. Odată cu debutul pe bursă la 38 de dolari pe acţiune, valoarea celor peste 503 milioane de titluri încă deţinute de Mark Zuckerberg, 28 de ani, va fi de 19,1 miliarde de dolari, astfel că fondatorul Facebook se va regăsi pe locul 29 în randul miliardarilor lumii, deasupra cofondatorilor Google Larry Page şi Sergey Brin, potrivit Bloomberg. Programatorii Facebook au sărbătorit joi evenimentul printr-un "hackaton" peste noapte la sediul companiei din Menlo Park, California, combinaţie între "hacker" şi "maraton". Tradiţia presupune dezvoltarea de proiecte "pe langă", care ajung uneori oferte sau servicii mainstream pe reţeaua de socializare. Mark Zuckerberg va suna un clopoţel la sediul companiei pentru a marca debutul pe piaţa Nasdaq. Fondată în 2004 în căminele universităţii Harvard, Facebook a devenit cea mai mare reţea de socializare din lume, cu peste 900 milioane de utilizatori activi (care se loghează cel puţin odată pe lună).
Ce informaţii caută romanii prin intermediul mobilului
Numărul de căutări pe Google de pe telefonul mobil înregistrat în decembrie 2011 în Romania a fost dublu faţă de cel înregistrat cu un an în urmă, în timp ce rata de creştere a căutărilor de pe calculatoare de birou (desktop) a fost de 25% în acelaşi interval, potrivit Google. "Zona de căutare de pe mobil arată nişte cifre uluitoare din punct de vedere al ritmului de creştere. Ne aduce aminte de începuturile Google pe desktop. în decembrie 2011 în Romania căutările pe mobil - deci oamenii care foloseau un mobil şi au intrat pe Google.ro - s-au dublat de la an la an. Spre comparaţie, căutările de pe desktop au crescut cu doar 25%, deci mult mai puţin. Desktopul a ajuns la o oarecare maturitate", a declarat Doina Costache, industry manager la Google Romania, în cadrul unui workshop organizat în cadrul conferinţei Ronewmedia. Numărul de căutări pe Google de pe telefonul mobil înregistrat în decembrie 2011 în Romania a fost dublu faţă de cel înregistrat cu un an în urmă, în timp ce rata de creştere a căutărilor de pe calculatoare de birou (desktop) a fost de 25% în acelaşi interval, potrivit Google. În ceea ce priveşte căutările de pe mobil pe Google, există cateva segmente unde creşterile au fost mai mari, a spus oficialul Google. "În cazul catorva verticale sau subverticale observăm creşteri masive ale căutărilor de pe mobil: una dintre ele este zona de ştiri, care a crescut de patru ori de la an la an. Pe zona de comunităţi (Facebook, Twitter, Google Plus) sunt creşteri de patru ori. Creşteri mari au mai înregistrat de la an la an segmentul food & drink (2,5 ori), subiectele sportive (2,5 ori), informaţiile despre companii (2,5 ori), călătoriile (2,5 ori), produsele de înfrumuseţare (2,2, ori) şi zona de sănătate (de 2 ori). Doina Costache a mai spus că în Romania există peste 20.000 de site-uri care acceptă reclame de la Google şi care ar reprezenta peste 90% din ceea ce înseamnă domeniile romaneşti. Reprezentantul Google a spus că programatorii din Romania care dezvoltă aplicaţii pentru smartphone-urile cu platforma Google Android vor putea, la un moment dat, să vandă aplicaţii prin magazinul online Google Play, însă în acest moment compania nu poate comunica o dată exactă la care acest lucru se va întampla. "Lucrăm la acest lucru, avem planuri de a le permite dezvoltatorilor romani să vandă aplicaţii prin Google Play", a anunţat reprezentantul Google Romania, răspunzand astfel unor întrebări venite de la audienţă.
Silaghi: Lucrările continuă la Autostrada Transilvania
Lucrările la Autostrada Transilvania vor continua în judeţul Bihor, după ce Ministerul Transporturilor va aloca Bechtel, constructorul autostrăzii, suma de 98 de milioane de lei, a anunţat, vineri, ministrul Ovidiu Silaghi. Ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, a declarat, ieri, pe centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia Valcele - Apahida, că proiectul Autostrăzii Transilvania nu va fi abandonat, fiind în interesul Transilvaniei ca lucrările să fie continuate. "Am avut, joi, o discuţie cu reprezentanţii companiei americane Bechtel şi pană la sfarşitul lunii ar trebui să le mai dăm 240 de milioane de lei. Avem deja 98 de milioane, iar ei au spus că se mulţumesc şi cu aceşti bani. Nu am găsit o bogăţie la Ministerul Transporturilor. Vor continua să lucreze şi vom găsi soluţii pentru diferenţă. Lucrările continuă la Autostrada Transilvania, fiind interesul Transilvaniei pană la urmă, nu avem cum să abandonăm proiectul. Se va lucra spre Oradea, spre vamă", a spus Silaghi. El a criticat "şmecheria" de a se face o autostradă "de nicăieri spre nicăieri", făcand referire la tronsonul Campia Turzii - Gilău, din judeţul Cluj. "Noi vrem să o facem de undeva pană undeva", a conchis ministrul Transporturilor. Proiectul Autostrada Transilvania a început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro, încheiat cu compania americană Becthel pentru construcţia unui traseu de 415 kilometri. După şapte ani de la lansarea proiectului, au fost finalizaţi doar 52 de kilometri.
Chiţoiu se laudă că a deschis scorul în meciul cu “băieţii deştepţi”
Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a declarat ieri că Hidroelectrica a obţinut, în urma negocierilor cu "băieţii deştepţi", trecerea contractelor pe piaţa concurenţială, eliminand tarifele fixe din aceste acorduri, însă nu a dorit să ofere detalii. "Am reuşit să aducem aceste contracte pe piaţa concurenţială, fapt care s-a şi întamplat. în primele zece zile de mandat am eliminbat preţul fix şi am reuşit să avem un preţ la nivelul pieţei concurenţiale, ajustat printr-un mecanism de corecţie", a afirmat Chiţoiu într-o conferinţă de presă. El a adăugat că nu prezintă deocamdată alte detalii, pentru că negocierile sunt încă în derulare, menţionand că interesul Ministerului Economiei este să transfere toată energia tranzacţionată prin aceste contracte directe pe piaţa concurenţială, unde preţurile sunt mult mai mici. "Negociriele sunt în derulare, pană la finele lunii mai vrem să avem încheiate aceste negocieri şi aceste contracte. Interesul nostru nu este de a avea o creştere semnificativă într-un an, ci de a trece toată vanzarea de energie pe piaţa concurenţilă, nu doar de la Hidroelectrica", a continuat el. Potrivit lui Chiţoiu, "băieţii deştepţi" au "capturat" în ultimii zece ani profiturile companiilor din sistemul energetic. "Ştim foarte bine că aceste contracte au stat în atenţia dumneavoastră timp de mai bine de zece ani. Sistemul energetic a fost supus unui proces de capturare a profitului de către băieţii deştepţi, nu doar de la Hidroelectrica, ci de la toate societăţile. Profiturile băieţilor deştepţi erau foarte mari faţă de preţul de producţie şi de vanzare a energiei de către Hidroelectrica", a afirmat Chiţoiu. Contractele directe de vanzare a energiei de către Hidroelectrica au fost încheiate în anii 2001-2003 şi au fost menţinute de toate guvernele care s-au succedat. Compania vinde aproximativ 70% din energie pe care o produce prin aceste acorduri bilaterale, la preţuri mult sub media pieţei.
Reglementarea, justiţia şi taxele ţin Europa de Est pe loc
Reglementarea, sistemul juridic, taxele şi factorii de natură politică sunt obstacole importante pentru mediul de afaceri din Europa Centrală şi de Est, deşi acesta s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii ani, apreciază directorul diviziei CEE a grupului italian UniCredit, Gianni Franco Papa. "Privit în ansamblu, mediul de afaceri s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii ani, dar reglementarea, sistemul juridic, taxele şi factorii de natură politică sunt consideraţi obstacole suficient de importante pentru mediul de afaceri din CEE", explică Papa, citat într-un comunicat al băncii privind creditarea companiilor în Europa Centrală şi de Est. Ca urmare a crizei din 2008, regiunea a trecut printr-o mare schimbare în structura fluxurilor de capital, notează UniCredit, iar investiţiile de portofoliu sunt acum dominante în ECE, în vreme ce fluxurile de investiţii străine au fost doar parţial recuperate în comparaţie cu alte pieţe emergente, precum cele din America Latină sau Asia, şi răman sub nivelul pre-criză. "În general, tendinţa se îndreaptă mai mult spre atragerea unui capital pe termen scurt, mai degrabă decat a unuia pe termen mediu şi lung. Promovarea competitivităţii rămane o provocare cheie pentru regiunea ECE, care pe o parte încă profită de costurile de producţie mai favorabile decat cele ale Uniunii Europene 15, în contextul unei productivităţi medii încă scăzute", se arată în analiza UniCredit.
HP ar putea concedia pană la 25.000 de angajaţi
Hewlett-Packard (HP) ar putea concedia pană la 25.000 de angajaţi, reprezentand 8% din personalul companiei, pentru a reduce costurile în contextul scăderii cererii pentru computere şi servicii IT, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei. Sunt vizaţi între 10.000 şi 15.000 de angajaţi de la divizia de servicii IT, unde profitabilitatea este în scădere, au afirmat sursele citate, precizand că planurile HP nu sunt finale şi ar putea fi modificate. Directorul general al companiei, Meg Whitman, care a preluat în septembrie funcţia, este hotărată să revigoreze creşterea afacerilor HP. Ratarea acestui obiectiv a fost un factor determinant în demiterea predecesorului său, Leo Apotheker. Vanzările de PC-uri ale HP, cel mai mare producător de computere şi imprimante, sunt în scădere din cauza popularităţii tot mai mari a tabletelor, iar compania nu a reuşit să se adapteze suficient de rapid la trendul din industrie de migrare spre cloud computing, care dezavantajează serviciile oferite de grup. Analiştii estimau anterior că eliminarea a 18.000 locuri de muncă de la HP ar fi generat economii de circa 1,2 miliarde dolari. Contactat de Bloomberg, purtătorul de cuvant al Facebook Michael Thacker a refuzat să comenteze informaţiile.
Investitorii migrează masiv spre obligaţiunile germane
Randamentul obligaţiunilor de stat ale Germaniei au coborat pe piaţa secundară la minime istorice pentru că investitorii migrează în masă spre astfel de titluri, fiind mai degrabă preocupaţi de siguranţa banilor decat de caştig, pe fondul impasului politic din Grecia şi crizei bancare din Spania. Analiştii anticipează noi scăderi, iar unele dobanzi se apropie de valori negative, potrivit Reuters. Apetitul investitorilor pentru cele mai puţin riscante active europene, obligaţiunile Germaniei, pare în creştere continuă, în pofida celor mai scăzute randamente din istorie. Temerile din piaţă au fost antrenate vineri de retrogradarea a 16 bănci spaniole de către Moody's şi de coborarea ratingului Greciei de către Fitch, care apreciază drept "probabilă" ieşirea ţării din zona euro. Pieţele par să ignore cel mai recent sondaj efectuat în randul grecilor, care arată că alegerile anticipate de la mijlocul lunii iunie s-ar putea întoarce în favoarea partidelor care susţin măsurile de austeritate din acordul de finanţare externă convenit cu UE, FMI şi BCE. Mişcările din piaţă indică totodată creşterea riscului de default (faliment) perceput de invetitori în privinţa Spaniei şi Italiei. "Sondajele se pot întoarce. ştim cat de incertă este situaţia, iar sondajul nu este luat în serios. Moody's continuă să învartă toporul deasupra sectorului bancar, fapt mult mai sigur decat orice sondaj. O nouă zi aduce un nou maxim pentru contractele futures cu bund-uri (obligaţiuni de stat germane - n.r.) şi nu văd dacă sau cand se va opri trendul", comentează analistul David Schnautz de la Commerzbank.
